Preţul petrolului a revenit sub pragul de 40 de dolari pe baril şi a scăzut, marţi, cu 2%, pe fondul temerilor investitorilor privind supraproducţia de ţiţei în raport cu evoluţia modestă a cererii.

Zona economică liberă (ZEL) Bălţi va fi extinsă. Aceasta prevede un proiect de lege adoptat de Parlament. Potrivit agenţiei „INFOTAG”, proiectul a fost iniţiat de deputaţii Vadim Pistrinciuc şi Igor Corman şi prevede crearea la Străşeni şi Căuşeni a noilor subzone cu suprafaţa de circa 25 ha.

Cea de a II-a reuniune a Comisiei interguvernamentale pentru colaborare economică, comercială și tehnico-științifică dintre Republica Moldova și Republica Tadjikistan, a avut loc astăzi, la Dușanbe. Delegația Republicii Moldova a fost condusă de Tudor Copaci, viceminstrul Economiei, iar partea tadjikă — de Kodir Kosim, președintele Comitetului de Stat pentru investiții și managementul proprietății publice al Republicii Tadjikistan.

Aspectele colaborării comercial-economice dintre Republica Moldova și Austria, precum și posibilitățile de extindere a acestora pe diferite dimensiuni, au fost discutate de viceprim-ministrul, Octavian Calmîc, ministru al Economiei, în cadrul unei întrevederi de lucru cu Gerhard Reiweger, Ambasadorul Austriei în țara noastră cu sediul la București.

Potrivit pct. 3 din Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, bonul de casă (bonul fiscal) este un document confirmativ, emis de MCC la efectuarea decontărilor băneşti în numerar, care atestă operaţiunea economică şi achitarea plăţii, care se eliberează în mod obligatoriu plătitorului.

În cadrul unui interviu pentru Europa Liberă, fostul Ministru al Finanțelor Anatol Arapu a menționat: Când economia stagnează sau chiar este o posibilă descreștere, a face modificări dramatice în politicile de impozitare nu este cel mai bun lucru.

Cea de a 16-a reuniune a comisiei interguvernamentale moldo-belaruse privind cooperarea comercial-economică are loc la Minsk în perioada 15-17 iulie curent.

Grupul italian Iezzi îşi propune să lanseze o afacere în Republica Moldova. Compania intenţionează să deschidă în ţara noastră o fabrică de producere a produselor din metal, cu o investiție de circa 1,5 mln de euro.

Conform art. 111 alin. (1) lit. e) liniuța 3 din CF, locul livrării serviciilor se consideră sediul, iar în cazul în care acesta lipsește – domiciliul sau reședința beneficiarului următoarelor servicii, servicii ale consultanților, inginerilor, birourilor de consultanta, avocaților, contabililor și demarketing, precum și servicii de furnizare a informației, inclusiv prin centrele de intermediere telefonică.

În Guvernul Moldovei a avut loc o reuniune a reprezentanților organizațiilor străine de donatori. Scopul acesteia este coordonarea activității în procesul de implementare a programelor și proiectelor, orientate spre consolidarea încrederii între locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului și dezvoltarea relațiilor economice cu UE.

Relațiile comercial-economice dintre Republica Moldova și Republica Populară Chineză sînt foarte bune și există toate premisele pentru impulsionarea acestora, a declarat ambasadorul Chinei în țara noastră, Zhang Yinghong, în cadrul unei întrevederi de ieri cu viceprim-ministrul Octavian Calmîc, ministru al Economiei.

Legile nu lipsesc în Republica Moldova, problema este că acestea nu sunt aplicate la timp şi la momentul potrivit. De această părere este ex-ministrul finanţelor, Anatol Arapu, care a declarat într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, că această problemă a fost semnalată de Fondul Monetar Internaţional încă din 2005.

Un obiectiv important alServiciului Fiscal de Stat (SFS) este promovarea spiritului de conformare voluntară a contribuabililor la declararea și plata obligațiilor fiscale. În acest sens, au fost selectați 6 494 contribuabili care întrunesc riscuri de neconformare fiscală, pentru monitorizarea lor prin prisma Programului de conformare.

Prima reuniune a Comisiei moldo-cehe pentru cooperare economică la nivel interguvernamental are loc în perioada 30 iunie-1 iulie, la Chișinău. Delegația cehă este condusă de viceministrul Industriei și al Comerțului al Cehiei, Eduard MUŘICKÝ, iar partea moldovenească este reprezentată de viceministrul Economiei, Octavian Calmâc.

Directorul General al Serviciului Vamal, Vitalie VRABIE, a convocat într-o ședință de lucru șefii celor 7 Birouri vamale și șefii Departamentelor venituri și control vamal și aplicarea legii.

Într-un deceniu și jumătate Republica Moldova a primit asistență externă în sumă de 4 miliarde USD (circa 13% în 2013 și 27% în 2014 din Produsul Național Brut), dar schimbările se lasă așteptate. Transparența insuficientă și gradul excesiv de discreție a unor autorități guvernamentale în acest sector a produs riscuri de neglijare a creșterii economice în favoarea celei politice, concluzionează Valentin Lozovanu în Policy Brief-ul său ”Potențialul asistenței externe: mai poate mecanismul de condiționare promova reformele în Republica Moldova?”.

Sectorul privat este cel care contribuie la creșterea economică și remunerarea înaltă a salariaților. În Republica Moldova, însă, statul rămâne cel mai mare angajator al salariaților din economie. Circa 60% din salariații înregistrați oficial activează în cadrul unor instituții publice sau în cadrul unor întreprinderi de stat.

Comitetul de Supraveghere a Programului de Atragere a Remitențelor în Economie ”PARE 1+1” a aprobat 34 cereri de finanțare nerambursabilă, înaintate de companiile create de migranți sau rudele acestora, în sumă totală de 6,58 milioane de lei.

În Republica Moldova circa 60% din salariații înregistrați oficial activează în cadrul unor instituții publice sau în cadrul unor întreprinderi de stat. Totuși, activele deținute de către stat sunt gestionate ineficient și, adeseori, în scopul îmbogățirii birocraților afiliați unor grupuri politice, se menționează în studiul elaborat de IDIS Viitorul.

Potrivit portalului localbudgets.viitorul.org, orașele Vadul lui Vodă, Vatra, Șoldănești, Briceni și Ștefan Vodă întrec marile orașe din țară, raportând veniturile bugetelor locale la numărul de locuitori. Bunăstarea unui oraş depinde în cea mai mare măsură de dezvoltarea acestuia din punct de vedere economic. Acesta este şi motivul pentru care cele mai bogate cinci oraşe din Republica Moldova reprezintă «domiciliul» unor afaceri recunoscute şi prospere.