Agentul economic X are intenția să asigure angajații săi cu hrană, însă, din anumite motive, nu poate să le acorde tichete de masă tuturor angajaților. Se permite ca unei parți din angajați să li se acorde tichete de masă, iar pentru cealaltă parte să fie suportate cheltuieli pentru hrana organizată?

În situația în care absolvenții instituțiilor de învățământ superior și profesional tehnic postsecundar și postsecundar nonterțiar de stat în domeniul Educației nu se încadrează la locul de muncă în instituțiile de învățământ în primii trei ani după absolvire, refuză angajarea, nu se prezintă în termenii stabiliți la locul de muncă sau se eliberează până la expirarea termenului de trei ani, aceștia vor restitui în bugetul de stat cheltuielile pentru instruirea lor și plățile facilitare la angajare. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării propune pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la aprobarea Regulamentului privind plasarea absolvenților în câmpul muncii, domeniul Educație.

Până la 31 iulie 2019 agenții economici încă mai pot depune cereri pentru subvenționarea locurilor de muncă nou create, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii. Amintim că aceste subvenții sunt o formă a ajutorului de stat acordată beneficiarilor — persoanele juridice private care practică activitate de întreprinzător în RM şi asigură creșterea efectivului de salariați de cel puțin 100 de persoane în anul de raportare pentru bărbați cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani şi peste 45 de ani şi femei de toate vârstele, care va fi menținut pe o perioadă de cel puțin trei ani de la ultima tranșă de plată a subvenției, precum şi a salariului mediu lunar la nivel de 75% din cuantumul salariului mediu lunar pe economie.

Partea II. Partea III. Partea IV. În Monitorul Oficial nr. 364-370 din 20 octombrie 2017 a fost publicată Legea nr. 166 din 21 septembrie 2017 cu privire la tichetele de masă, care reglementează procedura de emitere, acordare, acceptare şi rambursare a valorii tichetelor de masă, statutul operatorilor, precum şi raporturile dintre operatori, angajatori şi unitățile comerciale/de alimentație publică.

La art.250 din Codul penal (CP) este prevăzută răspunderea pentru transportarea, păstrarea sau comercializarea mărfurilor supuse accizelor, fără marcarea lor cu timbre de control sau timbre de acciz. Conform art. 119 alin. (1) din Codul fiscal (CF), accizul reprezintă impozitul de stat care se percepe, direct sau indirect, asupra unor mărfuri de consum1, iar prin comiterea infracțiunii prevăzute la art.250 alin. (1) din CP2 se aduce atingere relațiilor sociale cu privire la circuitul legal al mărfurilor supuse accizelor, ocrotite împotriva transportării, păstrării sau comercializării mărfurilor indicate fără marcarea lor cu timbre de acciz de modelul stabilit (sau altele decât cele de modelul stabilit), dacă aceasta a cauzat daune în proporții mari.

Începînd cu 27 octombrie 2017, au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul contravenţional nr. 218/2008 al RM, aprobate prin Legea nr. 185 din 21 septembrie 2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (MO din 27 octombrie 2017).

Membrii Plenului Consiliului Concurenţei vor beneficia de spor pentru acces la secretul de stat, în valoare de 20% din salariul lunar. Actuamente, sporul pentru această categorie de angajați este de 10% din salariu.

Serviciul Fiscal de Stat amintește tuturor contribuabililor că, prin Legea nr. 243 din 8 noiembrie 2018, au fost operate modificări în Legea 180/2018 cu privire la declararea voluntară și stimularea fiscală. Aceasta a fost completată cu prevederi noi. Astfel, anterior era stabilit că organele cu atribuții de administrare fiscală nu vor efectua controale asupra corectitudinii calculului, declarării şi achitării impozitelor, taxelor și a altor plăţi aferente bugetului de stat, bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, a contribuţiilor de asigurări sociale de stat și primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru perioadele fiscale de până la 1 ianuarie 2018, cu excepția controalelor efectuate în conformitate cu prevederile capitolului 111 din titlul V al Codului fiscal.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) a acumulat, în primele şapte luni ale anului curent, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) venituri de aproape 3,58 mld. lei, ceea ce constituie 102,3% faţă de suma planificată.

1. (29.6.15) Care este modalitatea de prezentare a dării de seamă anuale (forma UNIF) pentru perioada fiscală 2018?

Prin ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări Sociale nr. 236 A din 13.12.2017, în scopul structurării informaţiei declarate în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate Forma IPC 18 (IPC 18), a fost aprobat Clasificatorul categoriilor persoanelor asigurate (în continuare — Clasificator), publicat în Monitorul Oficial nr. 441- 450 din 22.12.2017. Spre deosebire de Clasificatorul utilizat la completarea declaraţiilor persoanelor asigurate, Forma REV 5, Clasificatorul elaborat în scopul completării IPC 18 include doar acele categorii care la etapa actuală urmează a fi utilizate de către angajatori în procesul de completare a IPC 18. Propunem în continuare o descriere a categoriilor, modul de declarare a cărora în IPC 18 necesită unele explicaţii suplimentare sau diferă de utilizarea acestora la completarea declaraţiei REV 5.

Conform art. 142 alin. (5) din Codul muncii, în caz de deces al salariatului, salariul și alte plăți ce i se cuvin se plătesc integral soțului (soției), copiilor majori sau părinților defunctului, iar în lipsa acestora – altor moștenitori, în conformitate cu legislația în vigoare.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (16) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II din Codul fiscal, la calcularea impozitului pe venit

Persoanele cu funcții de demnitate publică din cadrul autorităților publice locale, precum și ceilalți angajați ai APL vor primi salarii mai mari. Guvernul a avizat pozitiv inițiativa legislativă ce prevede modificări și completări la legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar. Astfel,primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții raioanelor, pretorii și vicepretorii vor primi lunar suplimente în mărime de până la 50% din salariul lor de funcție. Prin urmare, dacă în prezent salariul mediu pentru funcțiile de conducere din APL este de 6135 de lei, în urma majorării acesta va ajunge până la 9200 de lei.

Te asteptăm în echipa Publicației Periodice „Monitorul Fiscal FISC.MD” dacă iti place comunicarea si vreai un job interactiv și interesant în domeniul promovării revistei „Monitorul Fiscal FISC.MD”. Ce o să faci? Lucrul la telefon — apelarea/preluarea apelurilor. De la tine se cere să ai o atitudine de profesionist, să fii calculat, amabil și emoțional echilibrat. Să ai o experiență în comunicarea cu clienții. Poți fi proaspăt absolvent.

În conformitate cu prevederile art. 92 alin. (3) din Codul fiscal

Prin prisma Legii nr.171/2019 pentru modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2020, începând cu 1 ianuarie 2020, se implementează un nou regim fiscal aplicat asupra activității de achiziție a produselor din fitotehnie, horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal. Utilizarea regimului fiscal respectiv va acorda persoanelor fizice posibilitatea legalizării activități de achiziționare/ comercializare a producției agricole. În acest sens, Legea prenotată reglementează completarea Titlului II al Codului fiscal cu capitolul 103 - „Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal” (în continuare - produse din fitotehnie) ce va stabili sfera de aplicare, subiectul regimului, obiectul regimului, metodele de evidenţă, regimul fiscal aplicat, precum și procedura de înregistrare și evidență a titularilor regimului dat.   1. Sfera aplicării Regimul fiscal se aplică activităților de achiziții şi vânzare a produselor din fitotehnie recoltate pe teritoriul Republicii Moldova.   2. Subiecții impunerii Se pot înregistra drept subiecți ai regimului fiscal menționat persoanele fizice rezidente care, fără a constitui o formă organizatorico-juridică pentru desfășurarea activității (nu este necesară înregistrarea unui Societăți cu răspundere limitată (SRL), Întreprindere Individuală etc.), achiziționează produse din fitotehnie de la cetățeni, în scopul vânzării produselor achiziționate către companii. Regimul respectiv poate fi utilizat în exclusivitate de către persoanele fizice a căror venituri din vânzări nu va depăși plafonul de 1,2 mil. lei/anual. Altfel spus, valoarea produselor vândute către companii anual (de la 1 ianuarie până la 31 decembrie) nu trebuie să depășească suma de 1,2 mil. lei.  

Serviciul Fiscal de Stat informează că data de 25 ianuarie 2019 este termenul-limită de prezentare a unor dări de seamă. Astfel, contribuabilii urmează să prezinte: • Nota de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajaţilor, precum şi plăţile achitate rezidenţilor din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Formele IALS 14/ IALS 18); • Nota de informare privind impozitul reţinut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR 14);

Impozitul pe venit de la plățile nedeclarate și neachitate la buget ar putea constitui cel puțin 1345,5 mii lei. Totodată, neconformitățile admise de agenți economici care au achitat salariul în plic sunt semnificative și pentru bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) și fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală (FAOAM). Acestea ar putea constitui 4252,9 mii lei. Datele au fost făcute publice în cadrul unei ședințe ale Curții de Conturi de la sfârșitul anului 2018, în care a fost prezentat raportul auditului conformității privind „Declarările salariale, a plăților la bugetul public național și impactul asupra drepturilor sociale ale cetățenilor” în anii 2015-2017.

În anul 2018 câştigul salarial nominal mediu brut din economia națională a constituit 6446,4 lei și s-a mărit față de anul 2017 în valoare nominală cu 13,2%, iar în termeni reali – cu 9,9%, potrivit breviarului statistic „Moldova în cifre, ediția 2019”, publicat de Biroul Național de Statistică. Astfel, în anul 2018 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie per persoană pe lună 2383,1 lei, fiind în creştere cu 6,2% faţă de anul precedent. În funcţie de mediul de reşedinţă, veniturile în mediul urban au fost cu 773,1 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu cele din mediul rural. În structura veniturilor disponibile predominante sunt veniturile băneşti, cu o pondere de 91,3% față de 8,7% pentru veniturile în natură.