Importanța sistemului de impozitare este determinată, în esență, de finalitatea acestuia, și anume de realizarea cheltuielilor bugetare. Or, scopul principal al sistemului de impozitare este de a genera venituri suficiente pentru asigurarea finanțării cheltuielilor bugetare, ce au menirea de a pune în practică prioritățile statului în diverse domenii de ordin social, economic, educațional etc. Astfel, este de neimaginat existența unei societății fără ordine publică, justiție, protecție socială și medicală, educație etc., iar singurul instrument de realizare a acestora fiind sistemul de impozitare.

Pentru anul 2019, volumul emisiunilor de valori mobiliare este preconizat la 400 mil. lei, pentru anul 2020 acest indicator este prognozat la 500 mil. lei. În anul 2021, volumul emisiunilor de valori mobiliare ar putea atinge cifra de 550,0 mil. lei, iar, către 2022, acesta ar putea crește până la 600 mil. lei. Totodată, în anul 2019 volumul tranzacțiilor mobiliare ar putea atinge nivelul de 800 mil. lei, iar în următorii ani se preconizează creșterea până la 900,0 mil. lei în 2020, 1000 mil. lei în 2021 și 1100 mil. lei în 2022. Indicatorii respectivi sunt incluși în Strategia de dezvoltare a pieței financiare nebancare pe anii 2018-2022.

Guvernul a aprobat Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019-2021)”. Potrivit ministrului Finanțelor, Ion Chicu, acesta a fost elaborat reieșind din prevederile Legii cu privire la datoria sectorului public, garanția de stat și recreditarea de stat. Documentul constituie o continuare a programului Managementul datorie de stat pe termen mediu pentru anii 2018-2020, fiind revizuit pentru orizontul 2019-2021, în concordanță cu prognozele datoriei de stat pe termen mediu și prognoza actualizată a indicatorilor macro-economici furnizată de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 6 februarie 2019, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre: 1. Se menține rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 6,5% anual. 2. Se mențin ratele de dobândă: — la creditele overnight la nivelul actual de 9,5% anual; — la depozitele overnight la nivelul actual de 3,5% anual. 3. Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul actual de 42,5% din baza de calcul.

În ședința de astăzi, 3 martie, Guvernul a aprobat  hotărârea  pentru aprobarea Graficului controalelor de stat asupra activității rezidenților parcurilor industriale pentru anul 2021. Astfel, evaluând riscurile în activitatea celor 83 agenți economici – rezidenților ai parcurilor industriale, 9 organe abilitate cu funcții de control (inclusiv Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal, ANSA, ANRE etc.) au solicitat supunerea controlului pe parcursul anului 2021 a 16 agenți economici din cadrul a 3 Parcuri industriale (PI „Tracom” – 11 rezidenți, PI „Răut” – 3 entități și câte o întreprindere din cadrul PI „Edineț” și PI „Cimișlia”).

Cu ocazia lansării celei de-a XIX-a ediții a publicației bianuale „MEGA”, experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” și-au propus să aducă în discuție principalele evoluții economice din anul 2018, să prognozeze și să releve riscurile care ar putea compromite creșterea economică de anul viitor. Potrivit experților, în anul 2018, economia moldovenească a crescut cu o rată cuprinsă între 4,2% și 4,6%, care a inclus practic toate sectoarele esențiale. Una dintre cele mai îngrijorătoare evoluții a fost înregistrată de creșterea deficitului în comerțul exterior.

Ministerul Economiei și Infrastructurii recunoaşte, că ritmul de creștere a PIB-ului va fi mai mic decât cele 4%, prognozate anterior.

Entitățile autohtone, în conformitate cu prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate (în continuare – SNC) și art. 22 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare – Legea nr. 287/2017), sunt obligate să prezinte nota explicativă (ca parte componentă a situațiilor financiare), iar entitățile mijlocii, entitățile

Elementele indispensabile pentru realizarea practicilor durabile de gestionare a datoriei de stat, elaborate de către Banca Mondială și stabilite în metodologia DeMPA, instrument de evaluare a performanței managementului datoriei, au fost puse la baza Proiectului hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019-2021)”. Acesta a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și este propus pentru consultări publice. Principalul obiectiv al managementului datoriei de stat este de a asigura necesitățile de finanțare ale deficitului bugetului de stat la nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu și lung în condițiile limitării riscurilor implicate.

Ministerul Economiei și Infrastructurii și ODIMM au început vizitele de documentare în teritoriu privind implementarea Programului-pilot de creare a Platformelor Industriale Multifuncționale (PIM). Primele vizite au avut loc în raioanele Anenii Noi și Basarabeasca, fiind discutate cu reprezentanții administrației publice locale profilurile celor două regiuni pentru identificarea specificului domeniului de activitate a PIM-urilor.   Oficialii au examinat mersul lucrărilor de creare a infrastructurii de utilități, construcția și amenajarea rețelelor de telecomunicații, a sistemelor de alimentare cu energie electrică, a rețelei de alimentare cu gaze, apă și canalizare, căile de transport, precum și condițiile administrative și juridice.

Vizitele de documentare în teritoriu privind identificarea zonelor de amplasare a viitoarelor Platforme industriale multifuncționale (PIM) continuă, zilele trecute fiind inițiate discuții cu reprezentanții administrațiilor publice locale privind identificarea sectoarelor economice cu potențial de creștere în raioanele Ocnița, Briceni și Telenești.   Reprezentanții APL-urilor din cele trei raioane au apreciat inițiativa autorităților statului de creare a PIM-urilor și de susținere a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. Pe baza acestor platforme vor fi create noi afaceri, locuri de muncă, vor crește investițiile în dezvoltarea industriilor locale, va fi dezvoltat potențialul existent.

Bugetul de stat pentru anul 2018 se estimează, la partea de venituri, în sumă de 36, 6 mld. lei, înregistrând o creștere cu 8,4% față de anul curent, iar cheltuielile, în valoare de 41,3 mld. lei.

Agenția de evaluare financiară Moody's a confirmat ratingul pe termen lung în valută şi monedă locală al Republicii Moldova la nivelul B3 şi a menţinut perspectivă stabilă. În ianuarie 2017 Moody's a revizuit ratingul de țară ca urmare a „reducerii riscurilor de finanțare guvernamentală” după semnarea Acordului cu FMI, ”care a declanșat finanțarea multilaterală și bilaterală suplimentară”, precum și „adoptării noului cadru de reglementare bancară menită să consolideze guvernanța sistemului bancar”.

Afirmația a fost făcută de ministrul Finanțelor,Octavian Armașu, la dezbaterile publice pe marginea proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2018, organizate ieri de Comisia parlamentară economie, buget și finanțe.

În anul 2017, ponderea impozitelor nete pe produs în PIB a crescut până la 15,9% datorită înviorării cererii interne, precum și îmbunătățirii administrației fiscale, se constată proiectul Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030” în contextul analizei structurii PIB după resurse. Suplimentar, în nota informativă la proiect se spune că structura și destinația cheltuielilor publice urmează a fi adaptată, pe termen mediu, la obiectivele strategice de dezvoltare durabilă a Republicii Moldova.

Schimbarea atitudinii societății față de antreprenorii care au suportat un eșec în afaceri este esențială, totodată, ar fi binevenită crearea unui Centru de apel sau Centru de Avertizare Timpurie pentru antreprenorii care au nevoie de un sfat rapid, aflându-se în situație dificilă sau în risc de eșec. Aceste recomandări au fost propuse în cadrul evenimentului intitulat „A doua șansă pentru antreprenori”, desfășurat ieri, 10 aprilie, de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). În cadrul evenimentului a fost prezentat proiectul Danube Chance 2.0, care își propune să dezvolte politici antreprenoriale pentru a doua șansă și soluții practice pentru îmbunătățirea culturii antreprenoriale, pentru a evita pierderea potențialului antreprenorial

Prevederi privind gestionarea mijloacelor bănești în numerar Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova (Normele) sunt aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 764 din 25.11.1992 (HG nr. 764/1992). Conform Normelor menționate, toate întreprinderile de stat, cooperatiste, pe acţiuni, de arendă colective, mixte, obștești etc., asociaţiile, organizaţiile și instituţiile (în continuare – întreprinderi), indiferent de statutul lor juridic, sunt obligate să consemneze mijloacele lor bănești în instituțiile financiare.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a îmbunătățit prognoza de creștere a economiei moldovenești pentru anul curent, la 3,8 la sută, de la 3,0% cât anticipa la evaluarea precedentă a programului cu Republica Moldova.

Pentru ofertele de bunuri produse de întreprinderile Societății Orbilor, Societății Invalizilor și Asociației Surzilor, de Atelierul de Producție al Spitalului de Psihiatrie Republican, de instituțiile penitenciare și ofertele de bunuri agroalimentare ecologice, marja prefernțială în cazul achizițiilor publice nu va depăși 20% din prețul ofertei cele mai bine clasate. Ieri, în cadrul primei ședințe a Parlamentului din sesiunea de toamnă, deputații au votat în prima lectură un proiect de lege ce conține modificări la Legea privind achizițiile publice.

Ca rezultat al multiplelor întrebări și interpelări recepționate cu referire la subiectul operațiunilor de încasări și plăți în numerar, precum și în contextul intrării în vigoare, din 1 aprilie anul 2025, a Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar şi pentru modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr. 34/2024)