Față de anii precedenți, în anul 2018 cheltuielile pentru deservirea datoriei de stat interne au fost în scădere, iar pentru deservirea datoriei de stat externe – în creștere. Totodată, a continuat completarea rezervei de lichidități, ceea ce a determinat majorarea datoriei de stat interne. În același timp, creanțele interne ale bugetului de stat față de băncile aflate în proces de lichidare se restituie într-un ritm lent. Curtea de Coturi a efectuat auditul performanței managementului datoriei de stat, garanțiilor de stat și recreditării de stat pentru anul 2018, hotărârea cu privire la Raport fiind publicată în Monitorul Oficial din 5 iulie curent.

Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;

La mijlocul anului 2019, finanțele publice sunt sub o dublă presiune, pentru că, pe de o parte, reforma fiscală a dus pe termen scurt la scăderea încasărilor bugetare, iar pe de altă parte, au fost aprobate majorări de salarii, cheltuieli sociale și investiții capitale, care au majorat cu circa 21% cheltuielile planificate. În publicația Moldova Economic Growth Analysis (MEGA) elaborată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup sunt incluse mai multe aspecte ce țin de politica fiscală. O sinteză a acestora a fost prezentată joi, 25 iulie curent, în cadrul unei conferințe. Astfel, în document se menționează că, din cauza suprapunerii inițiativelor menționate, a crescut deficitul bugetar, care în primele cinci luni ale anului curent a atins nivelul de -8% din veniturile totale ale BPN.

În trimestrul III al anului 2018, produsul intern brut (PIB) a constituit 57370 mil. lei și a înregistrat o creștere cu 3,4% față de trimestrul III 2017, menționează Biroul Național de Statistică. Potrivit BNS, la creșterea PIB în perioada de referință contribuții pozitive mai importante au avut domeniile construcțiilor (+2,3%), cu o pondere de 9,6% la formarea PIB și o majorare a valorii adăugate brute cu 30,0%; comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor, transport și depozitare, activități de cazare și alimentație publică, cu o pondere de 20,5% la formarea PIB.

Serviciul Fiscal de Stat va fi inclus în componența Consiliului consultativ pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare un proiect de hotărâre de Guvern ce prevede modificări la Hotărârea nr. 93/2017. Potrivit proiectului, componența Consiliului va fi extinsă până la 45 de persoane comparativ cu 31 care activează în Consiliu la momentul actual. Astfel, în componența acestuia vor mai fi incluși reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Biroului Național de Statistică, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței, Consiliului Concurenței, Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Institutului Național de

În cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe a fost aprobat proiectul de hotărâre pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pentru anul 2018, conform căruia exercițiul bugetar pentru anul 2018 s-a încheiat cu un sold în sumă de 2275,6 mil. lei, fiind cu 2786,9 mil. lei sau 55,0% sub nivelul prevederilor precizate sau la nivel de 0,85% din PIB. Astfel, veniturile bugetului de stat au fost realizate în sumă de 36432,7 mil. lei, cu 536,7 mil. lei mai puțin decât suma planificată. Totodată, potrivit ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, dacă comparăm cu anul 2017, veniturile bugetului de stat au fost în creștere cu 2,485 mld. lei sau cu 7,3%.

În contextul reformelor fiscale menite să asigure o mai bună echitate și eficiență în sistemul de impozitare, prin Legea nr. 187/2025 au fost aprobate o serie de modificări importante la Codul fiscal, cu aplicabilitate

În anul 2017, de ajutor de stat au beneficiat 2 301 persoane juridice și fizice care desfășoară activitate economică. Valoarea acestuia a atins 827 078 mii lei, ceea ce constituie 0,55% din PIB. Datele sunt indicate în Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2017, publicat de Consiliul Concurenței. În Raport este menționat că valoarea ajutorului de stat în anul de referință s-a micșorat semnificativ față de anul 2016 (cu 75,29%) și 2015 (cu 86,61%).

Economie durabilă și incluzivă, capital uman și social robust, instituții oneste și eficiente și un mediu ambiant sănătos — aceștia sunt cei patru piloni ai Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030”. Documentul a fost aprobat ieri de Guvern. Strategia „Moldova 2030” este un document de viziune strategică, care indică direcția de dezvoltare a țării ce trebuie urmată în următorul deceniu, are la bază 10 obiective ce se referă la creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice, creșterea accesului oamenilor la infrastructura fizică, utilitățile publice și condiții de locuit, ameliorarea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale.

În anul 2020, economia Republicii Moldova ar putea crește cu 3,6%, iar în anul 2021 creșterea economică în Moldova se prognozează a fi la nivel de 3,8%. Prognozele au fost prezentate în cadrul unui eveniment organizat de Biroul Băncii Mondiale în Moldova, fiind prezentate perspectivele economice pentru țara noastră. În cadrul evenimentului au fost trecute în revistă evoluțiile recente ale economiei RM. Astfel, reducerea impozitelor, majorarea salariilor și remiterile au sprijinit creșterea veniturilor disponibile, având o contribuție de 3,2% la consumul privat.

Вступление в силу с 1 апреля 2025 года Закона №34/2024 об осуществлении наличных денежных расчетов и о внесении изменений в некоторые нормативные акты (далее - Закон № 34/2024) вызвало множество вопросов как у представителей бизнеса,

Anii 2019-2020 se vor caracteriza printr-o rată de creștere a PIB-ului de circa 4 — 4,5%. La nivelul sectoarelor economice, cel mai mare aport îl vor avea industria și comerțul. În anul curent, valoarea adăugată brută a acestor sectoare va crește cu peste 6%, iar în anul 2020 se prognozează o creștere mai modestă – de circa 4% în industrie și 5% în sectorul comerțului. Datele sunt incluse în publicația Moldovan Economic Growth Analysis (MEGA), elaborată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup și care este la a XX-a ediție. O sinteză a publicației a fost prezentată în cadrul conferinței, care a avut loc astăzi, 25 iulie 2019.

Importanța sistemului de impozitare este determinată, în esență, de finalitatea acestuia, și anume de realizarea cheltuielilor bugetare. Or, scopul principal al sistemului de impozitare este de a genera venituri suficiente pentru asigurarea finanțării cheltuielilor bugetare, ce au menirea de a pune în practică prioritățile statului în diverse domenii de ordin social, economic, educațional etc. Astfel, este de neimaginat existența unei societății fără ordine publică, justiție, protecție socială și medicală, educație etc., iar singurul instrument de realizare a acestora fiind sistemul de impozitare.

Pentru anul 2019, volumul emisiunilor de valori mobiliare este preconizat la 400 mil. lei, pentru anul 2020 acest indicator este prognozat la 500 mil. lei. În anul 2021, volumul emisiunilor de valori mobiliare ar putea atinge cifra de 550,0 mil. lei, iar, către 2022, acesta ar putea crește până la 600 mil. lei. Totodată, în anul 2019 volumul tranzacțiilor mobiliare ar putea atinge nivelul de 800 mil. lei, iar în următorii ani se preconizează creșterea până la 900,0 mil. lei în 2020, 1000 mil. lei în 2021 și 1100 mil. lei în 2022. Indicatorii respectivi sunt incluși în Strategia de dezvoltare a pieței financiare nebancare pe anii 2018-2022.

Guvernul a aprobat Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019-2021)”. Potrivit ministrului Finanțelor, Ion Chicu, acesta a fost elaborat reieșind din prevederile Legii cu privire la datoria sectorului public, garanția de stat și recreditarea de stat. Documentul constituie o continuare a programului Managementul datorie de stat pe termen mediu pentru anii 2018-2020, fiind revizuit pentru orizontul 2019-2021, în concordanță cu prognozele datoriei de stat pe termen mediu și prognoza actualizată a indicatorilor macro-economici furnizată de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 6 februarie 2019, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre: 1. Se menține rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 6,5% anual. 2. Se mențin ratele de dobândă: — la creditele overnight la nivelul actual de 9,5% anual; — la depozitele overnight la nivelul actual de 3,5% anual. 3. Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul actual de 42,5% din baza de calcul.

În ședința de astăzi, 3 martie, Guvernul a aprobat  hotărârea  pentru aprobarea Graficului controalelor de stat asupra activității rezidenților parcurilor industriale pentru anul 2021. Astfel, evaluând riscurile în activitatea celor 83 agenți economici – rezidenților ai parcurilor industriale, 9 organe abilitate cu funcții de control (inclusiv Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal, ANSA, ANRE etc.) au solicitat supunerea controlului pe parcursul anului 2021 a 16 agenți economici din cadrul a 3 Parcuri industriale (PI „Tracom” – 11 rezidenți, PI „Răut” – 3 entități și câte o întreprindere din cadrul PI „Edineț” și PI „Cimișlia”).

Cu ocazia lansării celei de-a XIX-a ediții a publicației bianuale „MEGA”, experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” și-au propus să aducă în discuție principalele evoluții economice din anul 2018, să prognozeze și să releve riscurile care ar putea compromite creșterea economică de anul viitor. Potrivit experților, în anul 2018, economia moldovenească a crescut cu o rată cuprinsă între 4,2% și 4,6%, care a inclus practic toate sectoarele esențiale. Una dintre cele mai îngrijorătoare evoluții a fost înregistrată de creșterea deficitului în comerțul exterior.

Ministerul Economiei și Infrastructurii recunoaşte, că ritmul de creștere a PIB-ului va fi mai mic decât cele 4%, prognozate anterior.

Entitățile autohtone, în conformitate cu prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate (în continuare – SNC) și art. 22 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare – Legea nr. 287/2017), sunt obligate să prezinte nota explicativă (ca parte componentă a situațiilor financiare), iar entitățile mijlocii, entitățile