Lumea în care trăim se digitalizează cu o viteză și mai mare sub influența pandemiei Covid-19. Suntem tot mai prezenți online, tot mai implicați, iar cerințele față de experiența noastră de utilizatori cresc și ele, fiind ghidate și de îmbunătățirea continuă a aplicațiilor pe care le utilizăm, optimizarea timpului necesar căutării sau realizării unor acțiuni. Cum contribuie la sprijinirea afacerilor instrumentele bancare digitale vom afla de la Vicepreședintele Comitetului de Conducere al Moldova Agroindbank, Oleg Paingu.

Cele mai recente modificări esențiale ale Legii nr. 25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale ( Legea nr. 25/2016) au fost operate prin Legea nr. 244 din 10.07.2025,

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) organizează Expoziția „REPUBLICA MOLDOVA PREZINTĂ”, care se va desfășura la Baia Mare și Iași și Expoziția internațională „INDAGRA FOOD”, România.

Ca urmare a aprobării Legii nr. 69/2023 privind implementarea prevederilor Acordului multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare, Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul Regulamentului cu privire la schimbul automat de informații privind conturile financiare. Documentul poate fi consultat până la 5 iunie curent.

Pentru a fi profitabila si a avea viitor, o afacere trebuie sa indeplineasca o serie de conditii esentiale: sa aiba manageri competenti, angajati dedicati, o misiune bine stabilita si sa aduca inovatii in mod constant.Dintre toate aceste conditii, una este mai mereu lasata la coada: motivarea angajatilor. In articolul urmator iti vom arata de ce este importanta aceasta conditie si cum pot managerii sa adune in jurul lor oameni motivati si sa-i pastreze asa cat mai mult timp.   A. Importanța motivării angajaților

În ultima perioadă observăm o schimbare semnificativă în modalitatea în care oamenii gestionează tranzacțiile financiare, cu o tendință evidentă către extinderea utilizării cardurilor bancare în detrimentul tranzacțiilor în numerar.

Reprezentanții Centrului de Tehnologii Informaţionale în Finanţe (CTIF) au înmânat zilele trecute dulciuri și daruri de Crăciun la circa 100 de copii de la centrele comunitare pentru copii și tineri „Vatra”, „Eurica” și Centrul de plasament de tip familial Smal grup Homes din mun. Chișinău. Darurile au fost procurate de comitetul sindical al CTIF din donațiile făcute de angajații instituției. La Centrele comunitare pentru copii și tineri „Vatra” și „Eurica”, cadourile au fost înmânate în cadrul matineelor. Copiii au mulțumit pentru darurile primite cu colinde, dansuri şi poezii.

Din data de 12.02.2024, au fost introduse schimbări majore în activitatea Parcului pentru Tehnologia Informației (Parc IT). Modificările operate au avut drept scop stimularea sectorului serviciilor de

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) va elabora în scurt timp un plan de acțiuni cu privire la îmbunătățirea calității serviciilor publice prestate în baza unor indicatori de performanță concreți care vor fi monitorizați și raportați lunar. Această decizie a fost luată la ședința responsabililor de prestarea serviciilor de suport și consultanță din cadrul Centrului, convocați de directorul interimar al instituției, Vitalie Coceban, pentru a identifica metodele de îmbunătățire a calității serviciilor prestate și de asigurare a continuității proceselor de furnizare a acestor servicii.

În decursul anului 2019, numărul documentelor fiscale prezentate Serviciului Fiscal de Stat (SFS) de către persoanele fizice prin intermediul sistemului informațional Declarația electronică a crescut față de anul 2018 mai mult de două ori și a constituit circa 37,2 mii. Datele statistice ale Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), administrator tehnico-tehnologic al sistemului informațional al SFS, mai arată că, în anul trecut, numărul documentelor fiscale prezentate SFS prin sistemul Declarația electronică de către persoanele juridice a sporit față de anul 2018 cu 9,6 % și a depășit cifra de 1,692 mil.

Noile standarde de management al calității în audit introduc o nouă abordare care se concentrează pe identificarea proactivă și răspunsul la riscurile la adresa calității. Cheia conformării cu standardele noi constă în faptul că firmele de audit trebuie să își efectueze propria evaluare a riscurilor, pentru a se asigura că sistemul de management al calității

Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a dispus relaxarea unor măsuri instituite anterior pentru prevenirea și controlul răspândirii Covid-19. Astfel, din 9 martie 2022:   unitățile de alimentație publică își vor organiza activitatea la capacitate maximă în spațiile exterioare și interioare, cu obligația ca toți clienții să prezinte certificatul COVID-19, la intrare în unitate, personalului desemnat de către administrator în acest sens; instituțiile de învățământ general, de învățământ profesional-tehnic și superior vor activa în regim obișnuit, cu prezența fizică, cu respectarea măsurilor de precauție în vigoare, conform instrucțiunilor aprobate prin hotărârile CNESP;

Datele statistice despre evoluția eliberării semnăturilor electronice de către Centrul de înregistrări al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) în anul 2019 arată că semnătura electronică devine tot mai solicitată de către concetățenii noștri. În perioada de referință, numărul persoanelor fizice care au solicitat și au primit de la CTIF semnături electronice a crescut față de anul 2018 cu 11,3% și a depășit pragul de 18 mii. Majoritatea absolută dintre beneficiari și-au reînnoit, în anul 2019, certificatele cheilor publice pe care le dețineau.

În practica națională ce ține de protecția consumatorilor ar putea fi introdus un nou mecanism – soluționarea alternativă a litigiilor (SAL), care presupune o procedură aplicată de o entitate de soluționare a litigiilor, oferind o soluție, sau reunește părțile în scopul de a facilita o soluție amiabilă. Ministerul Economiei a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Legii

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

Entitățile, care aplică Standardele Internaționale de Raportarea Financiară (IFRS), trebuie să își adapteze procesul de depreciere a creanțelor comerciale la noul mod, prevăzut de IFRS 9 „Instrumente financiare” (în continuare – IFRS 9)1. Acest nou standard2 prevede că entitățile trebuie să evalueze pierderile din depreciere preconizate aferente creanțelor din momentul recunoașterii inițiale până la derecunoașterea acestora.

În articolul publicat anterior ”Blocarea fondurilor și a resurselor economice de Serviciul Fiscal de Stat în scopul punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaționale aplicate de Republica Moldova” au fost elucidate atribuțiile autorității fiscale în punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaționale aplicate de RM.

Esența aspectelor privind cerințele-cheie ale ISQM 1 „Managementul calității pentru firmele care efectuează audituri sau revizuiri ale situațiilor financiare ori alte misiuni de asigurare sau servicii conexe” a fost examinată în articolele publicate în revista „monitorul fiscal FISC.md” nr. 7 (77) (anul 2022) și nr. 2 (79) (anul 2023).

În cadrul verificării activității rezidenților parcului IT auditorul verifică 5 indicatori stabiliți în baza Deciziei Administrației parcului TI ”MOLDOVA IT PARK” nr. 1 din 18 decembrie 2018. În cadrul seminarului ”Auditul statutar obligatoriu” din 15 ianuarie 2020 organizat de ATA Consult a fost discutat și subiectul ce ține de particularitățile auditului activității rezidenților parcului IT. Publicația Periodică „Monitorul fiscal FISC.md” a fost partenerul informațional al evenimentului.

Agentul economic rezident al Republicii Moldova efectuează achitări sub formă de royalty în folosul unei entități rezidente a Marii Britanii (care ulterior își schimbă jurisdicția în Emiratele Arabe Unite) pentru dreptul de utilizare a unei mărci comerciale. Care este regimul fiscal al plăților respective? Cum urmează a fi reflectate aceste plăți în Declaraţia Forma IPC21)?