Potrivit art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Legea nr.149), prin insolvabilitate se înțelege situația financiară a debitorului caracterizată prin incapacitatea de a-și onora obligațiile de plată, constatată prin act judecătoresc de dispoziție. Totuși, urmează să facem delimitarea dintre procesul de insolvabilitate și însăși insolvabilitatea ca fapt sau moment consumat. Astfel, prin proces de insolvabilitate se înțelege o multitudine de acțiuni și subproceduri prin care se ajunge la insolvabilitate ca stare de fapt și apoi se depășește această stare. Prin proces de insolvabilitate se înțelege:

Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 19 decembrie 2018, componența nominală a Comitetului de supraveghere a auditului. Astfel, din componența Comitetului fac parte: • Natalia Tonu – şef adjunct al Direcţiei reglementarea contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ, Ministerul Finanţelor • Silvia Cemertan – consultant principal în Direcţia reglementarea contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ, Ministerul Finanţelor

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 6 februarie 2019, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre: 1. Se menține rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 6,5% anual. 2. Se mențin ratele de dobândă: — la creditele overnight la nivelul actual de 9,5% anual; — la depozitele overnight la nivelul actual de 3,5% anual. 3. Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul actual de 42,5% din baza de calcul.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea componenței nominale a Comitetului de supraveghere a auditului.

Perspectivele de dezvoltare ale parteneriatului moldo-german pe dimensiunea comercial-economică au fost discutate la Minsk, în cadrul întrevederii premierului Pavel Filip cu Preşedintele Comitetului de Est al Economiei Germane, Wolfgang Büchele, oficial ce reprezintă Asociația companiilor germane din domeniul comerțului cu Europa de Est și, în perspectivă, sunt parteneri importanți pentru Republica Moldova. Șeful Executivului a comunicat că în țara noastră sunt înregistrate 404 întreprinderi cu capital german, iar valoarea investițiilor constituie 700 mil. lei.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis prelungirea cu trei luni a termenului de vânzare a acțiunilor nou-emise de către BC „Moldindconbank” S.A., ca pachet unic în mărime de 63,89% din capitalul social al băncii. Concomitent, Comitetul executiv al BNM a decis prelungirea perioadei de desemnare a administratorilor temporari ai BC „Moldindconbank” S.A., pentru un termen de trei luni, începând cu data de 20 iulie 2018.

Proiectul de lege privind instituirea Comitetului Național de Stabilitate Financiară a fost aprobat în şedinţa de ieri a Guvernului. Conform documentului, Comitetul va fi responsabil de coordonarea politicii macroprudențiale, de gestionarea riscurilor ce amenință stabilitatea financiară, dar și a situațiilor de criză financiară. De asemenea, a fost aprobată înaintarea Guvernului și altor autorități competente a propunerilor de politici și acţiuni în scopul protejării depozitelor,

Așa cum nu există dezvoltare fără reforme și angajamentul ferm al RM de transpunere în legislația națională a acquis-ului comunitar a confirmat pe deplin acest fapt, domeniul auditului situațiilor financiare a trecut, asemeni altor domenii importante pentru economia țării, printr-un șir de reforme structurale. Acestea au avut menirea de a identifica acel model de funcționare a domeniului care ar asigura crearea unui mecanism deplin care cuprinde drept părți componente: profesia, reglementarea și supravegherea. Rezultatul așteptat de societate, reprezentată de entități, investitori, organe de stat, cetățeni etc., este funcționalitatea sistemului și asigurarea calității auditului situațiilor financiare. Acest lucru este posibil doar cu contribuția și efortul angajat al celor trei piloni de bază, unul din care este supravegherea publică.

Licența companiei Artosis, care gestionează sistemul de plată bpay.md, este suspendată pe un termen de șase luni. Decizia a fost luată de Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM). BNM comunică că decizia vine ca rezultat al unui control tematic efectuat de regulator pe teren asupra activității emitentului de monedă electronică și constatării încălcărilor de către prestator a prevederilor Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, Legii cu privire la serviciile de plată și moneda electronică, dar și a prescripțiilor dispuse anterior de BNM.

Comitetul Executiv al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) a făcut publice comisioanele pentru serviciile prestate de către Depozitarul central unic al valorilor mobiliare (DC). Mai mult de o treime din servicii sunt oferite gratuit. În special, Depozitarul nu va lua comisioane pentru deschiderea contului investitorului de valori mobiliare.

Regimul de supraveghere intensivă aplicat la BC Victoriabank S.A. a fost ridicat. Decizia a fost luată ieri, 22 august 2018, de către Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Potrivit BNM, decizia a fost luată după ce s-a constatat că banca asigură transparentizarea structurii acționariatului băncii ca urmare a achiziționării a 72,19 la sută din capitalul social de VB Investment Holding B.V., societate deținută de Banca Transilvania din România în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Partea I 1. Analiza respectării cerințelor privind limitarea riscurilor de împrumut În conformitate cu prevederile p. 19 al Normelor de prudență financiară (Normele) ale Asociaţiilor de economii și împrumut (AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr. 17/8 din 30.04.2008, consiliul AEÎ este obligat să elaboreze și să aprobe politica de împrumut a acesteia.

Proiectul regulamentului de activitate al Consiliului de supraveghere publică a auditului este propus spre spre consultare de Ministerul Finanțelor. Reamintim că, potrivit Legii privind auditul situațiilor financiare, Consiliul de supraveghere a activităţii de audit se reorganizează, prin transformare, în Consiliul de supraveghere publică a auditului.

Executivul a aprobat Hotărârea privind implementarea Programului Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3”, prevăzută pentru perioada 2019-2025. Scopul Programului constă în mobilizarea potențialului uman și financiar din diasporă pentru dezvoltarea socio-economică locală a Republicii Moldova. Proiectele vor fi depuse în baza Regulamentului privind implementarea proiectelor în cadrul Programului „DAR 1+3”, ce stabilește procedurile de susținere financiară nerambursabilă din bugetul de stat și de monitorizare a implementării proiectelor de dezvoltare locală.

Executivul a aprobat în ședința din 16 mai curent stingerea Protocolului referitor la unificarea abordării și încheierii acordurilor de evitare a dublei impuneri a impozitelor pe venit și pe proprietate valabil în spațiul CSI. Potrivit ministrului Finanțelor, Octavian Armașu, decizia respectivă ce tine de Protocolul indicat a fost luată de Comitetul executiv al CSI.

Conform prevederilor art. 63 din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, administratorul insolvabilităţii şi administratorul provizoriu sunt persoane fizice desemnate de către instanţa de insolvabilitate să exercite atribuţiile prevăzute de lege în perioada de observaţie, în procesul de insolvabilitate şi în procedura de restructurare a debitorului. Lichidatorul este o persoană fizică desemnată de către instanţa de insolvabilitate să conducă activitatea debitorului în cadrul procedurii falimentului şi al procedurii simplificate a falimentului şi să exercite atribuţiile stabilite de lege sau de instanţa de judecată.

În urma solicitării Băncii Naționale a Moldovei, instituțiile mass-media și site-urile de știri din Republica Moldova au obținut posibilitatea să adreseze întrebări guvernatorului BNM, Octavian Armașu. Acest interviul este unul cumulativ, fiind realizat în baza întrebărilor adresate. — Ați venit de scurt timp în funcția de guvernator al Băncii Naționale. Cum vedeți sistemul bancar din noul fotoliu? Ce garanții puteți oferi că nu vom mai avea parte de surpriza unei fraude bancare?

Crearea unui spațiu fiscal care să răspundă noilor priorități sau presiunilor bugetare emergente și redirecționarea cheltuielilor cu prioritate redusă în urma unei analize aprofundate a acestora sunt măsurile prevăzute în dispoziția Guvernului privind raționalizarea cheltuielilor publice, aprobată ieri de Executiv. Potrivit secretarului general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu, raționalizarea cheltuielilor reprezintă un set de acțiuni organizaționale și analitice menite să sprijine instituirea unui sistem eficient al cheltuielilor publice și să identifice potențialele sectoare sau domenii unde se produc cheltuieli ce poartă un caracter neprioritar sau ineficient.

Asociațiile diasporei, cele de băștinași, grupurile de inițiativă și cetățenii stabiliți în străinătate sau reveniți, precum și autoritățile publice locale vor fi susținute de către Guvern în implementarea proiectelor. Cancelaria de Stat propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea și implementarea Programului Diaspora Acasa Reușește „DAR 1+3”, ce conține Conceptul Programului, Regulamentul cu privire la modul de finanţare din bugetul de stat a proiectelor din cadrul acesuia „și componența instituțională a Comitetului de evaluare și supraveghere al proiectelor în cadrul Programului „DAR 1+3”.

Comitetul de Supraveghere al Programului de Atragere a Remitențelor în Economie PARE 1+1 a aprobat încă 44 de cereri de finanțare nerambursabilă în sumă totală de 10,62 mil. lei, înaintate de companiile create sau extinse de emigranți sau rudele acestora. Potrivit estimărilor, vor fi create peste 100 locuri noi de muncă, iar investițiile cumulative în economia națională vor constitui 28,20 mil. lei. Din cele 44 de întreprinderi aprobate pentru finanțare nerambursabilă, 43% sunt în faza extinderii/dezvoltării afacerii, iar 57% sunt start-upuri. Totodată, 16 afaceri sunt create de lucrătorii emigranți, care s-au întors de peste hotare, iar 28 — de rudele de gradul I ale emigranților. Datele statistice arată că aproape jumătate din afaceri sunt create și administrate de tineri, iar o treime – de femei.