Veniturile bugetului de stat pentru anul curent se vor majora cu 2634,9 mil. lei (cu 5,3% față de indicatorul aprobat inițial) și vor constitui 52701,5 mil.lei, în timp ce cheltuielile vor spori cu 6884,9 mil.lei (cu 10,6%) și vor constitui 72 087,5 mil.lei. La rândul său, deficitul bugetar va fi majorat cu 4250,0 mil. lei, până la 19386,0 mil. lei.   Parlamentul a aprobat în lectură finală în ședința de astăzi, 5 mai, cu 59 de voturi,  proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2022, acestea fiind determinate atât de criza din sectorul energetic și creștere prețurilor la produsele de bază, cât și de impactul crizei din regiune, precum și

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat prospectele de oferte publice pentru efectuarea primelor emisiuni de obligațiuni anunțate de către Primăriile din Sîngera și Ceadîr-Lunga. Emisiunile de obligațiuni inițiate de cele două autorități publice locale reprezintă o premieră pentru piața de capital din R. Moldova, sursele financiare atrase prin intermediul emisiunii, urmând a fi utilizate pentru implementarea unor proiecte de infrastructură în cele două localități.

Centrul Național Anticorupție (CNA) a elaborat un proiect de lege cu privire la modificarea unor acte legislative, prin care se propune implementarea unor măsuri ce vor contribui la creșterea capacităților instituționale ale Agenției pentru Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) și eficientizarea exercitării atribuțiilor funcționale de către aceasta. Autorii proiectului propun o altă redacție a alin. 111 al art. 22616 „Mecanismul de declarare și de asigurare a confidențialității” din Codul fiscal (CF) cu următorul cuprins:

Pe data de 19 aprilie în raionul Criuleni a avut loc evenimentul de deschidere a șantierului de construcție a centralei electrice fotovoltaice de 2,8 MW.   „Proiectul centralei electrice fotovoltaice de 2,8 MW este unicul în Republica Moldova ca dimensiune și capacitate, construit până în momentul de față, atât în sectorul privat, cât și în sectorul public. Mă bucur totuși că sectorul public, prin acest tip de inițiative, își consolidează rolul de sector exemplar, urmând ca și celelalte ramuri ale economiei să-i preia exemplul. Proiectul respectiv va contribui la atingerea obiectivelor politicilor statului trasate în domeniul energetic și de mediu, precum și la sporirea securității energetice a țării, la creșterea ponderii energiei regenerabile în consumul de energie și, nu în ultimul rând, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, a afirmat Mihail Lupașcu, secretarul de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii.

Munca prin agent de muncă temporară reprezintă o nouă modalitate de ocupare a forței de muncă și se caracterizează prin activitatea prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract cu un agent de muncă temporară și care este pus la dispoziția unei întreprinderi pentru a activa pentru o anumită perioadă. Beneficiile, dar și riscurile implementării unei asemenea forme de ocupare au fost discutate ieri, 10 octombrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Astfel, în cadrul ședinței a fost analizat un proiect ce are drept scop reglementarea muncii prin agent de muncă temporară și prin care se propune completarea Codului muncii cu un capitol care va reglementa acest tip de muncă, precum și modificări la Legea cu privire la ocuparea forței de muncă și asigurarea de șomaj și Legea privind securitatea și sănătatea în muncă.

Bonurile emise de echipamentele de casă și control (ECC) pot avea atât formă fizică (pe hârtie), cât și electronică, în funcție de specificațiile tehnice ale echipamentului emitent. Indiferent de forma bonului, acestea au aceeași valoare juridică în raporturile civile.   Proiectul cu privire la modificarea unor acte legislative, înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă, prevede completarea pct. 40 al art. 5 din Codul fiscal (CF) cu respective norma care, în opinia autorilor, va exclude cazurile în care bonurile electronice ar putea fi desconsiderate pentru probarea operațiunilor economice atât în relațiile cu aspecte fiscale, cât în cele civile.

Reexaminarea dreptului la pensie ar putea fi efectuată și pentru persoanele care continuă să activeze după realizarea dreptului la pensie de dizabilitate, precum și în cazul survenirii unor modificări ce vizează stagiul de cotizare, dar și în cazul completării cadrului legal cu circumstanțe ce țin de perioade necontributive și de activități care au fost realizate până la stabilirea/reexaminarea pensiei.   În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă prin care se propun modificări la Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii și la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, ce au ca scop asigurarea funcționării unui sistem de asigurări sociale echitabil și sustenabil financiar pe termen lung.

Ordinul Ministrului Finanțelor nr.17/2020 cu privire la aprobarea formularelor tipizate ale Avizelor de plată va fi completat cu anexa nr. 7 – formularul tipizat al Avizului de plată la taxa pentru parcaj.   Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la modificare OMF nr. 17/2020. Documentul a fost elaborat în scopul executării prevederilor art. 191 și titlului VI din Codul fiscal, a Legii nr. 1056/2000 pentru punerea în aplicare a titlului VI din CF, ținând cont de modificările şi completările operate prin Legea nr. 204/2021 (politica bugetar-fiscală pentru anul 2022).

Către anul 2026 autoritățile preconizează punerea în aplicare a unui sistem coerent și eficient de stimulare a revenirii și facilitare a (re)integrării cetățenilor afectați de migrație, prin asigurarea întregului ciclu de politici, servicii și produse în domeniu și implementarea instrumentelor sustenabile de asistență și suport, astfel încât cel puțin 10% dintre cetățenii aflați în străinătate să exprime intenția fermă de revenire și cel puțin 50% din cetățenii reveniți să fie (re)integrați.   Pe agenda ședinței secretarilor generali a fost inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului național de stimulare a revenirilor și facilitare a (re)integrării cetățenilor RM implicați în procesul de migrație pentru anii 2022-2026 și Planului de acțiuni pentru implementarea acestuia.

Ministrul Economiei și Infrastructurii Badim Branzan a declarat că reprezentanții Băncii Mondiale, Băncii Europene pentru Investiții și Băncii Europene pentru Reconstrucții și Dezvoltare au confirmat disponibilitatea de a finanța proiectele de dezvoltare a infrastructurii rutiere în Moldova. În același timp ministrul a subliniat că o parte considerabilă a fondurilor oferite de acești parteneri nu au fost încă utilizate în cadrul proiectelor existente. De exemplu, Banca Mondială are un proiect pentru reparația și construcția drumurilor din Moldova, cu un cost total de aproximativ $90 mil., dar până în prezent, doar 7% din această sumă a fost folosită.

Proiectul de lege cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copilului a fost aprobat în lectura a doua în ședința plenară din 22 decembrie curent. Astfel, legea va permite funcționarea în Republica Moldova a trei tipuri de servicii alternative de îngrijire a copilului: • organizate de angajator • îngrijire individualizată a copilului

 Articolul 514 din Codul fiscal prevede că sunt scutite de impozit pe venit sursele de venit ale administraţiei parcului pentru tehnologia informaţiei prevăzute la art.6 alin.(3) din Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei.     Administrația parcului poate avea următoarele surse de venit:

Plata directă în sectorul zootehnic se va acorda nu doar per cap de animal, dar și per kg de produs, prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA).

Executivul în ședința de astăzi, 23 martie 2022, a abrogat Ordinul Ministrului Muncii și Protecției Sociale și Ministrului Finanțelor nr. 15/2021 cu privire la aprobarea Regulamentului privind restituirea cheltuielilor, legate de acordarea compensării diferenței de preț pentru consumul gazelor naturale/energiei termice pentru consumatorii casnici în legătură cu majorarea prețurilor reglementate la gazele naturale/tarifelor reglementate la energie termică, prevederile acestuia fiind transpuse în Regulamentul privind restituirea cheltuielilor legate de acordarea compensării diferenței de preț pentru consumul gazelor naturale/energiei termice pentru consumatorii casnici în legătură cu majorarea prețurilor reglementate la gazele naturale/tarifelor reglementate la energia termică.

Cuantumul compensării diferenței de preț în urma majorării tarifelor reglementate la energia termică (inclusiv pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere) pentru fiecare consumator casnic pentru perioada 1 ianuarie 2022-31 martie 2022 se calculează în mărime de 80% din diferenţa dintre mărimea tarifului nou-stabilit la energie termică şi mărimea tarifului reglementat pentru luna octombrie 2021, înmulţită la volumul energiei termice consumate efectiv în limita de până la 1,5 Gcal (inclusiv) lunar.   Proiectul ordinului cu privire la modificarea Regulamentului privind restituirea cheltuielilor, legate de acordarea compensării diferenței de preț pentru consumul gazelor naturale/energiei termice pentru consumatorii casnici în legătură cu majorarea prețurilor reglementate la

Din 1 ianuarie 2023, baza lunară de calcul la care angajatorul datorează contribuţia de asigurări sociale o constituie fondul de retribuire a muncii şi alte recompense, care pentru fiecare angajat nu poate fi mai mică decât 50% din suma lunară a contribuțiilor calculate din salariul minim lunar pe țară stabilit de legislație.

Începând cu 1 februarie 2022, normele financiare în vigoare pentru alimentarea copiilor și elevilor din instituțiile de învățământ urmează a fi majorate cu 40%. Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul respectivei hotărârii de Guvern cu privire la alocarea mijloacelor financiare din Fondul de rezervă al Guvernului, fiind propusă alocarea mijloacelor financiare în sumă totală de 256,6 mil.lei autorităților administrației publice centrale și locale, în scopul majorării normelor financiare pentru alimentarea copiilor și elevilor din instituțiile publice de învățământ.  

În cazul în care specialistul privind controlul extern al calității auditului este înregistrat în Registrul public al auditorilor conform art.6 și art.7 din Legea nr.271/2017 privind auditul situațiilor financiare, activitatea acestuia în calitate de auditor se suspendă conform art.13 alin.(1) lit.b) al legii. Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul  hotărârii de Guvern cu privire la modificarea Hotărârii  Guvernului  nr.807/2018  pentru aprobarea Regulamentului de activitate al Consiliului de supraveghere publică a auditului (CSPA).   Potrivit autorilor, intervențiile în actul normativ derivă din necesitatea modificării componenței comisiei de concurs din cadrul Consiliului, de ajustare a criteriilor

Activitatea de distribuție a planurilor de pensii facultative; condițiile și procedura de autorizare a agenților; cerinţele profesionale pentru persoană fizică şi angajații agenților de distribuție persoane juridice și ai administratorului fondului de pensii facultative vor fi efectuate în conformitate cu rigorile stabilite de Regulamentul privind autorizarea agenților de distribuție și activitatea de distribuție a planurilor de pensii facultative.

Cuantumul ajutorului bănesc acordat beneficiarilor de protecţie internațională în anul 2019 va constitui 1046,25 lei, în creștere comparativ cu cel acordat în anul 2018, când acesta a fost de 922,5 lei. Guvernul a aprobat în ședința din 18 iulie un proiect de hotărâre ce stabilește volumul ajutorului bănesc pentru această categorie de persoane în anul curent. Ajutorul respectiv este acordat în temeiul art. 33 alin. (2) din Legea nr. 270/2008, care prevede dreptul beneficiarilor de protecţie internaţională la susținerea financiară în limitele disponibilităţilor statului, dacă, din motive obiective, aceştia sunt lipsiţi de mijloacele de existenţă.