Care agenți economici sunt obligați să contribuie în Fondul de susținere a populației? Care este cuantumul contribuției și obligațiile aferente? Ce consecințe vor fi suportate pentru nerespectarea obligațiilor? Legea nr.827 din 18 februarie 2000 instituie în Republica Moldova Fondul de susținere a populației, acesta fiind creat pentru finanțarea programelor cu destinație specială în domeniul asistenței sociale, finanțarea serviciilor sociale incluse în pachetul minim de servicii sociale, precum și pentru finanțarea cantinelor de ajutor social. Actul prevede subiecții care sunt obligați să contribuie în acest Fond, modul de contribuire și consecințele pentru nerespectarea obligațiilor impuse, aspecte pe care le vom comunica în cele ce urmează.

În Monitorul Oficial nr. 393-399 (7316-7322) din 27 decembrie 2019 a fost publicată Legea privind modificarea unor acte legislative nr.171 din 19 decembrie 2019, prin care s-au operat mai multe modificări la Codul fiscal. Una din modificările aprobate vizează abrogarea, din 1 ianuarie 2020, a prevederilor art. 1181 şi a alin. (41) art. 260 din CF, care reglementau procedura de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale şi sancţiunea pentru neexecutarea acestei obligaţii.

Guvernul a susținut în cadrul ședinței de astăzi, 17 aprilie 2020, proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative. Acesta a fost elaborat de Ministerul Finanțelor ca urmare a declarării de către Curea constituțională a Legii nr. 56 neconstituționale pe motivul nerespectării procedurii de asumare a răspunderii de către Executiv. Actualul proiect urmează a fi dezbătut și aprobat de Parlament, prevede crearea unui cadru juridic axat pe implementarea unor măsuri de susținere a întreprinderilor în contextul situației epidemiologice și diminuării efectelor acesteia asupra economiei naționale ca instrumente de suport bazate pe subvenționarea cheltuielilor suportate de întreprinderi în procesul de identificare a resurselor financiare pentru onorarea obligațiilor salariale față de angajați, obligațiilor comerciale și necesității de mijloace circulante etc.

În conformitate cu prevederile art. 101 alin. (5) din Codul fiscal, dacă depășirea sumei TVA la valorile materiale, serviciile procurate se datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat o livrare care se scutește de TVA cu drept de deducere, acesta are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depășită TVA la valorile materiale, serviciile procurate și/sau la stingerea sumelor din contul restituirii impozitelor, în conformitate cu prevederile prezentului articol, ale art.103 alin.(3) şi ale art.125, în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scutește de TVA cu drept de deducere.

Permiterea spre deducere a datoriilor în valoare de până la 1000 lei al căror termen de prescripție a expirat, deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru orice plăți efectuate în folosul angajatului, extinderea, cu un an, a scutirii de impozitul pe venit a dobânzilor bancare a persoanelor fizice, aplicarea taxării inverse pentru livrările de bunuri, implementarea declarației pe termen lung a furnizorului și alte măsuri noi de ordin fiscal vor fi implementate în anul curent.

Agenția Relații Funciare și Cadastru a elaborat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte legislative. Documentul a fost elaborat pentru aducerea în concordanță a prevederilor cu noile modificări ale Codului civil, care au intrat în vigoare la 1 martie 2019. Un alt obiectiv al proiectului de lege este crearea cadrului legal necesar asigurării finalizării formării cadastrului bunurilor imobile pe întreg teritoriul ţării. În cadrul ședinței Grupului de lucru privind reglementarea activității de întreprinzător a fost examinat impactul de reglementare al acestui proiect de lege.

Mâine, 27 septembrie 2019, va apărea de sub tipar nr. 296-301 al Monitorului Oficial, în care sunt publicate următoarele documente oficiale. În PARTEA II – Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova • Hotărâre сu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative (nr. 448, 25 septembrie 2019) • Hotărâre cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative (nr. 449, 25 septembrie 2019)

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

Are dreptul plătitorul TVA la deducerea TVA în baza facturii fiscale primite de la furnizorul care a procurat-o în modul stabilit de la organul autorizat, dar a fost înregistrată în Registrul general electronic al facturilor fiscale mai târziu de termenul stabilit de art.1181 al Codului fiscal?

Din totalul celor planificate pe componenta economică ale Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC/DCFTA) ale Acordului de Asociere RM-UE, pentru primul semestru al anului 2017 au fost realizate cu succes 38 de acțiuni, rata de implementare ale angajamentelor asumate a fost de 80 la sută pentru perioada ianuarie-iunie 2017.

Se clasifică ca obiecte ale impunerii la taxa pentru dispozitivele publicitare panoul informativ al prețurilor la produsele petroliere, amplasat la stația de alimentare de combustibil?

Conform prevederilor art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2017 (în continuare – Lege), prin noțiunea de masă debitoare se înțeleg bunuri, inclusiv mijloace băneşti în numerar şi fără numerar, în monedă națională şi în valută străină, aflate în proprietatea debitorului la data intentării procesului de insolvabilitate, dobândite sau recuperate pe parcursul acestuia, cu excepția bunurilor care, potrivit legii, nu sunt pasibile de executare silită. În cadrul procesului de insolvabilitate, una dintre atribuțiile principale ale administratorului insolvabilității, în temeiul prevederilor art. 66 alin. (1) lit. j) din Lege, este organizarea şi vânzarea la licitație sau prin negocieri directe a bunurilor din patrimoniul debitorului în conformitate cu prezenta lege.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Asupra bunurilor imobile care fac obiectul înregistrării primare masive şi pentru care nu există acte ce demonstrează dreptul de proprietate, în registrul bunurilor imobile se va nota posesia de fapt, în baza adeverinţei eliberate de către autoritatea publică locală, contrasemnată de posesor. Dacă, până la înregistrarea posesorului ca proprietar, se prezintă acte de proprietate pe numele altei persoane, posesia se radiază din oficiu, fără a fi necesar acordul celui înscris şi se înregistrează dreptul de proprietate. Reglementarea va permite luarea la evidenţă a tuturor bunurilor din localitate, cât şi perceperea impozitelor de la persoanele care posedă în realitate bunul imobil.

Organizaţiilor de creditare nebancară li se permite deducerea provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de nerestituirea creditelor nebancare şi dobânzilor aferente şi pentru acoperirea creanţelor ce ţin de nerecuperarea ratelor şi a dobânzilor de leasing financiar, care se determină conform regulamentelor corespunzătoare ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. Această redacție a alin.4 din art.31 din Codul fiscal este propusă de Ministerul Finanțelor printr-un proiect de lege pentru modificarea unor acte legislative expus pentru consultări publice. Autorii intenționează să intervină în legislația ce vizează activitatea organizaţiilor de creditare nebancară din Republica Moldova.

Datele statistice despre evoluția eliberării semnăturilor electronice de către Centrul de înregistrări al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) în anul 2019 arată că semnătura electronică devine tot mai solicitată de către concetățenii noștri. În perioada de referință, numărul persoanelor fizice care au solicitat și au primit de la CTIF semnături electronice a crescut față de anul 2018 cu 11,3% și a depășit pragul de 18 mii. Majoritatea absolută dintre beneficiari și-au reînnoit, în anul 2019, certificatele cheilor publice pe care le dețineau.

De rând cu drumurile, reţelele şi substaţiile electrice, reţelele de gaz, instalaţiile pentru extragerea apelor subterane şi alte obiecte similare transferate gratuit autorităţilor publice (sau, în baza deciziei lor, întreprinderilor specializate care folosesc şi exploatează obiectele respective conform destinaţiei), vor fi scutite de TVA fără drept de deducere, începând cu anul viitor, și sistemele de alimentare cu apă și de canalizare și sistemele centralizate de alimentare cu energie termică. Prevederea este inclusă în Legea nr.171 cu privire la modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2020.

Conform prevederilor introduse în Codului fiscal în anul 2012, persoanele care deţineau mai mult de 500 mii lei au fost obligate să depună la organul fiscal Declaraţia cu privire la disponibilul de mijloace băneşti (în continuare – Declarația). Totodată, se prezuma că persoanele care, la data de 1 ianuarie 2012, au atins vârsta de 18 ani, aveau mijloace bănești disponibile în sumă de până la 500 mii lei, pentru care obligația de declarare nu apărea, chiar și în cazul în care nu au depus Declaraţia. Astfel, în cadrul controalelor fiscale efectuate până la 1 ianuarie 2020, venitul

Actualul Regulament cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin HG nr. 974 în vigoare din noiembrie 2016, stabilește modul de determinare și declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al RM precum și procedura de control al corectitudinii determinării valorii în vamă. Urmare aprobării Regulamentului au fost oferite un șir de beneficii importatorilor, cum ar fi:

În conformitate cu modificările operate la art. 5 din Codul fiscal (CF) prin Legea nr. 257 din 16.12.2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, noțiunile de reprezentanță permanentă și reprezentanța entității nerezidente au următorul conținut: pct. 15) din art. 5 al CF definește noțiunea de reprezentanţă permanentă ca loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfășoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în RM, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv: