Parlamentul a aprobat cu 58 de voturi în ședința extraordinară desfășurată astăzi, 20 ianuarie 2022, proiectul hotărârii de Guvern privind declararea stării de urgență în domeniul energetic. Aceasta se instituie pe întreg teritoriu al Republicii Moldova pentru perioada 20 ianuarie-20 martie 2022.

În ultimii ani numărul moldovenilor care pleacă la muncă peste hotare pe o perioadă mai mare de trei ani a crescut cu 15 mii de persoane anual. În aceste condiții, autoritățile din Republica Moldova sunt nevoite să implementeze noi metode pentru diminuarea deficitului forței de muncă, iar o soluție în acest sens ar fi angajarea migranților. Facilitarea angajării străinilor în țara noastră a fost discutată în cadrul ședinței Grupului de lucru nr.3 (Accesul străinilor pe piața muncii) din cadrului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

La prezentarea Formei IPC18, contribuabilul va indica tipul dării de seamă, bifând „primară” sau „de corectare”, cu precizarea numărului raportului care se corectează. Ministerul Finanțelor a suplinit prevederile Ordinului nr. 126 cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IPC18) Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate și a Instrucțiunii cu privire la modul de completare a formularului nominalizat din 04.10.2017 cu anexa nr.9 – Clasificatorul categoriilor persoanelor asigurate.

În Monitorul Oficial din 6 martie 2020 Ministerul Economiei și Infrastructurii, Confederația Națională a Patronatului şi Confederația Națională a Sindicatelor au publicat Convenția colectivă (nivel național) cu privire la modelul Tabelului de evidență a timpului de muncă (nr. 17 din 28 februarie 2020).   Aceasta a fost elaborată în scopul asigurării aplicării corecte și uniforme a prevederilor art. 106 din Codul muncii, precum și în vederea asigurării evidenței timpului de muncă prestat efectiv de fiecare salariat, inclusiv a muncii suplimentare, a muncii în zilele de repaus, în zilele de sărbătoare nelucrătoare, precum și a absențelor de la lucru din diferite motive. Astfel, unităților, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, se recomandă să țină evidența timpului de muncă, utilizând următorul model al Tabelului:  

Situația 1 În perioada anului 2019, întreprinderea X a fost supusă unui control fiscal tematic privind corectitudinea și plenitudinea calculării și declarării obligațiilor fiscale aferente salariilor calculate și altor recompense. În rezultatul controlului fiscal s-a stabilit că, contribuabilul a diminuat suma contribuției de asigurări sociale de stat obligatorie aferente salariilor calculate pentru perioada fiscală luna august 2019 în sumă totală de 6000 lei, inclusiv aferent angajatului P1 în sumă de 1500 lei, P2 – 2000 lei și P3 – 2500 lei.

Pentru implementarea Strategiei naționale de dezvoltare regională, autoritățile au elaborat Documentul unic de program pentru anii 2022-2024, acesta fiind aprobat în ședința de Guvern din 29 decembrie 2021. Anexă la proiectul votat este Lista celor 46 de proiecte ce vor fi finanțate din mijloacele Fondului național pentru dezvoltare regional (FNDR) în perioada imediat următoare, suma mijloacelor bănești destinate acestora constituind circa 1,58 mld. lei, din FNDR în următorii doi ani fiind alocate 912,33 mil. lei.   Proiectele aprobate spre finanțare au fost selectate în rezultatul concursului desfășurat în perioada noiembrie 2020 – aprilie 2021, în cadrul apelului fiind depuse 76 cereri de finanțare.

Ministerul Finanțelor vine cu măsuri fiscale, care au fost discutate cu Fondul Monetar Internațional și au drept scop asigurarea stabilității financiare. Acestea au fost prezentate de Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul conferinței de presă din 23 iulie curent. După cum a anunțat ministrul, se propun trei tipuri de măsuri ce țin de anularea unor decizii anterioare ce pot aduce la evaziunea fiscală, eliminarea unor scutiri și mobilizarea resurselor pentru asigurarea unei echități fiscale.

Deșeurile de cupru, fier și oțel, cele din aluminiu (inclusiv aliajele de aluminiu), cioburile de sticlă și compostul, la îndeplinirea unor anumite criterii, ar putea să nu mai fie calificate ca deșeuri, în scopul promovării reciclării acestora, asigurării unui nivel ridicat de protecție a mediului, reducerii consumului de resurse naturale și a cantității de deșeuri direcționate spre eliminare.   Ministerul Mediului propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea criteriilor de încetare a statutului de deșeu pentru cele 5 fluxuri de deșeuri menționate. Proiectul conține și Indicațiile metodice privind stabilirea criteriilor de încetare a statutului de deșeu, ce vor oferi Agenției de Mediu o metodologie generală de stabilire

Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 17 decembrie, avizele asupra amendamentelor la proiectul politicii fiscale și vamale 2020, precum și avizele asupra amendamentelor la proiectele legii bugetului de stat pe anul 2020, Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 și Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020. Astfel, după cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2020, au fost recepționate 131 amendamente si 2 avize, prin care sunt solicitate resurse suplimentare în sumă totală de 3578,7 mil. lei. Însă, ca rezultat al examinării acestora și în urma revizuirii alocațiilor bugetare incluse în proiectul de lege, Guvernul susține 73 amendamente, dintre care integral 68 și parțial 5.

Parteneriatul public-privat (în continuare – PPP) este un instrument de dezvoltare pe termen mediu și lung a infrastructurii şi a serviciilor publice, îmbinând avantajele sectorului privat şi ale sectorului public.

Guvernul a aprobat în ședința de astăzi, 12 ianuarie 2022, dispoziția cu privire la  instituirea unui nou Grup național de lucru pentru coordonarea implementării Programelor de cooperare transfrontalieră și transnațională finanțate de Uniunea Europeană. Acesta va fi constituit din 20 de membri – reprezentanți ai ministerelor, Agențiilor de Dezvoltare Regională, Consiliului de Supraveghere Publică a Auditului, Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă, precum și din 2 reprezentanți delegați în calitate de observatori de către Curtea de Conturi și Centrul Național Anticorupție. Autoritățile respective, în termen de 10 zile de la publicarea dispoziției, vor desemna membrii Grupului național de lucru și supleanții acestora, iar nominalizarea reprezentanților se va face prin demers oficial către Ministerul Finanțelor.

Vicepremierul Serghei Pușcuța a prezidat astăzi, 19 februarie 2020, prima ședință a grupului de lucru responsabil de cadrul macroeconomic, politică fiscală și cadrul resurselor, în cadrul căreia au fost discutate subiecte precum prognoza preliminară a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2021-2023, precum și propunerile de politică fiscală pentru anul 2021.

Autoritățile și-au propus îmbunătățirea accesului populației Republicii Moldova la servicii de sănătate, a calității serviciilor prestate de instituțiile medicale și eficienței utilizării resurselor financiare publice, inclusiv ale fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM), prin asigurarea unui proces decizional transparent. În acest sens, Guvernul a aprobat ieri proiectul Planului sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul sănătății şi asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anii 2018-2020.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină comunică că deţinerea poliţei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pe suport de hârtie nu va mai fi necesară, fiind exclusă din actele care urmează să le prezinte persoana asigurată în cazul adresării la instituţiile medicale. CNAM aduce la cunoştinţă că Parlamentul a aprobat modificări la Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, care prevăd substituirea noţiunii de „poliţă de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM)” cu cea de „statut de persoană asigurată”.

Desfășurarea activității de asigurare/reasigurare, cerințele prudențiale pentru societățile ce activează în domeniu, precum și competențele autorității de supraveghere vor fi reglementate prin Legea privind activitatea de asigurare și reasigurare, proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea acesteia fiind elaborat de Ministerul Finanțelor examinat în cadrul ședinței secretarilor generali ai ministerelor. Documentul transpune cadrul regulator la nivelul Uniunii Europene și vine cu noi abordări ce țin de statuarea managementului riscului, transformarea procesului de supraveghere dintr-unul reactiv într-un proces continuu, cooperarea între autoritățile competente, gestionarea crizelor, cerința de capital minim etc.

Primăria municipiului Chișinău intenționează să opereze modificări în cadrul local de reglementare a activității de comerț. În acest sens, Direcția generală economie, comerț și turism a Consiliului municipal Chișinău (CMC) a inițiat elaborarea proiectului de decizie pentru modificarea Regulamentului privind desfășurarea activității de comerț în municipiul Chișinău, aprobat prin decizia CMC nr. 17/5 din 1 octombrie 2020.   CMC își propune crearea unui mediu favorabil de desfășurare a activității de întreprinzător în municipiu, asigurarea liberei concurențe, protecției vieții, sănătății, securității și intereselor economice și sociale ale cetățenilor, stimularea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, dar și simplificarea procedurii

1. (36.1.1.9) Are obligația persoana fizică care desfășoară activitate în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal să achite primele de asigurare obligatorie de asistență medicală? 2. (29.2.5.25) Au obligația de a prezenta declarația cu privire la impozitul pe venit subiecții care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal?

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) ar putea fi reorganizată în Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), ce va avea ca domenii de competență susținerea dezvoltării antreprenoriatului, asistență financiară și tehnică pentru întreprinderi și emiterea garanțiilor financiare și de stat.   Pe agenda ședinței secretarilor generali a fost inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la organizarea și funcționarea Instituției publice Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, ce va avea ca misiune acordarea suportului Ministerului Economiei, structurilor organizaționale din sfera de competență a acestuia și altor autorități, implementarea politicilor statului privind susținerea dezvoltării antreprenoriatului. Documentul se consideră ca fiind

La Subdiviziunile Teritoriale ale Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură au fost depuse 8468 de cereri de finanțare pentru investițiile efectuate în diverse domenii conexe agriculturii, cu 1030 mai multe față de anul 2020, iar suma subvențiilor solicitate de producătorii agricoli pentru anul curent constituie 1,3 mld. lei, în creștere cu 18% comparativ cu anul precedent,  comunică AIPA.   Cel mai solicitat domeniu pentru investiții este dezvoltarea infrastructurii post recoltare și procesare, valoarea subvențiilor constituind 369 mil. lei (667 cereri). Acesta este urmat de investițiile efectuate în procurarea tehnicii și utilajelor agricole – 333 mil. lei (2673 cereri),

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.