Restituirea TVA la investiţii (cheltuieli) capitale este reglementată de art.art.1011 din Codul fiscal1.  De asemenea, potrivit modificărilor operate la art.93 pct.18) din CF prin Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în vigoare din 1 ianuarie 2021 (cu unele excepţii  prevăzute la art.LV al Legii), investiţii (cheltuieli) capitale reprezintă costuri şi cheltuieli suportate de către agentul economic în legătură cu reparaţia capitală, crearea şi/sau procurarea mijloacelor fixe şi a imobilizărilor necorporale destinate utilizării în procesul de producţie (prestare servicii/executare lucrări), care nu se reflectă în rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi atribuite la majorarea valorii mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale.

Potrivit art.50 alin.(7) din Legea nr.271/2017 privind auditul situațiilor financiare,  pe parcursul a 2 ani de la data intrării în vigoare a legii (1 ianuarie 2019), pentru obţinerea certificatului de calificare al auditorului participanţilor profesionişti la piaţa financiară nebancară, auditorii susţin examene şi primesc certificatele de calificare la Banca Naţională a Moldovei şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare. După expirarea termenului, CNPF nu mai este autoritatea abilitată cu certificarea auditorului, actele respective fiind eliberate de către Consiliul de supraveghere publică a auditului.   În acest context, CNPF a elaborat și propune spre consultări publice un proiect de hotărâre privind modificarea Regulamentului

Un agent economic din Unitatea administrativ teritorială din stânga Nistrului, care este înregistrat provizoriu în Registrul de Stat al Întreprinderilor, intenționează să încheie un contract de prestări servicii cu o entitate din Italia. În scopul beneficierii de prevederile Convenţiei privind evitarea dublei impuneri încheiate între Republica Moldova și Republica Italiană, agentul economic urmează să prezinte organelor fiscale italiene un Certificat de rezidență. În acest sens, urmează oare a fi eliberat Certificat de rezidență (Forma 1-DTA17) de către SFS al RM agentului economic din Unitatea administrativ teritorială din stânga Nistrului?

 În conformitate cu prevederile art.176 din Codul fiscal contribuabilul este în drept de restituire a sumei plătite în plus. Cererea de restituire a sumelor plătite în plus poate fi depusă în termen de 6 ani din data apariției lor conform art.266 din Codul fiscal.     De asemenea, în conformitate cu prevederile art.34 alin.(2) din Codul fiscal persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova aflată în relații de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2) din Codul fiscal, are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea indicatorului prevăzut în acest articol, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutirea personală.

În conformitate cu prevederile art.176 din Codul fiscal contribuabilul este în drept de restituire a sumei plătite în plus. Cererea de restituire a sumelor plătite în plus poate fi depusă în termen de 6 ani din data apariției lor conform art.266 din Codul fiscal.     De asemenea, în conformitate cu prevederile art.34 alin.(2) din Codul fiscal persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova aflată în relații de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2) din Codul fiscal, are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea indicatorului prevăzut în acest articol, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutirea personală.

Proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2021, aprobat în lectura a doua, prevede completarea art. 112 din Cоdul fiscal cu norme aferente statutului de plătitor TVA în cazul reorganizării entității.   Astfel, subiectul căruia, în cadrul reorganizării prin fuziune/dezmembrare/ transformare i-au fost transmise drepturi/obligații de către întreprinderea reorganizată deținătoare a statutului de plătitor de TVA, se va considera înregistrat în calitate de subiect impozabil cu TVA de la data înregistrării de stat a noilor persoane juridice, cu excepția reorganizării prin absorbție, pentru care data înregistrării în calitate de subiect al impunerii cu TVA este data înregistrării modificărilor în actele de constituire ale persoanei absorbante.

Parteneriatul Strategic între Serviciul Vamal și Poșta Moldovei în domeniul facilitării comerțului și digitalizării economiei a fost încheiat în cadrul evenimentului desfășurat astăzi, 8 aprilie 2021. Obiectivele acestui parteneriat țin de impulsionarea digitalizării economiei naționale și include mai multe acțiuni, cum ar fi: simplificarea procedurilor vamale, îmbunătățirea securității corespondenței, sporirea schimbului de date electronice, aprobarea unor formulare poștale în calitate de declarații vamale, facilitarea prelucrării datelor în cadrul trimiterilor poștale, inclusiv  obținerea de către autoritatea poștală a statutului de AEO, care a devenit prima instituție de stat care a obținut statutul AEO.   Cu această ocazie,  Sergiu Burduja, directorul Serviciului Vamal, a menționat că instituțiile

Cancelaria de Stat propune pentru consultări publice proiectul ordinului despre aprobarea procedurii de constatare, întocmire și evidență a procesului verbal cu privire la contravenție constatate de către șefii Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, precum și a formularelor Procesului-verbal și Registrului de evidență a proceselor verbale cu privire la contravenție. Amintim că, prin Legea nr. 161 din 7 iulie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, care a intrat în vigoare la 28 octombrie 2018, Codul contravențional a fost completat cu prevederi ce țin de tragerea la răspundere administrativă a persoanelor cu funcții de răspundere pentru încălcarea prevederilor Legii privind administraţia publică locală.

În ultimii ani au fost efectuate modificări semnificative în legislația Republicii Moldova ce reglementează contabilitatea, raportarea financiară și auditul entităților. Au fost aprobate: Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 Legea nr. 287/2017), modificări în Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) (în vigoare din 01.01.2020), operate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 48/2019 (OMF nr. 48/2019), Planul general de conturi contabile aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 119/2013 (OMF nr. 119/2013).

Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) comunică că a transferat săptămâna curentă instituţiilor medicale plăţile în avans pentru luna noiembrie. Volumul acestora constituie aproape 394 mil. lei. Plăţile în avans sunt efectuate pentru a facilita acordarea continuă a asistenţei medicale populaţiei asigurate, în volumul şi de calitatea prevăzute de Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Conform contractelor încheiate de CNAM cu instituţiile medico-sanitare, compania efectuează, până pe data de 15 a fiecărei luni, în limita mijloacelor financiare disponibile, plăţi în avans în mărime de până la 80% din suma planificată pentru luna respectivă.

Serviciile acordate de către instituțiile statului (servicii publice) sunt importante pentru organizarea vieții cotidiene a oricărei comunități. Infrastructura pentru serviciile publice precum drumurile, spitalele, rețelele de distribuire a apei, rețelele de distribuire a energiei electrice și termice, rețelele de telecomunicații, transportul public etc., în mod tradițional, este construită, exploatată și întreținută de către instituțiile publice și finanțată din bugetul public. În același timp, în unele țări, pe parcursul timpului, guvernele au atras sectorul privat pentru a participa la dezvoltarea, finanțarea și întreținerea infrastructurii serviciilor publice și acordarea unor servicii comunității din numele statului în baza unor angajamente reciproc avantajoase.

Asociația de economii și împrumut (AEÎ), conform prevederilor art. 7 al Legii asociațiilor de economii și împrumut nr. 139/2007 (în continuare – Legea nr. 139/2007), în funcție de categoria licenței pe care o deține, desfășoară activitate operațională de atragere a mijloacelor bănești sub formă de depuneri de economii de la membrii săi, credite, împrumuturi și alte mijloace, în scopul acordării împrumuturilor membrilor săi, precum și efectuarea investițiilor financiare în conformitate cu politica de investiții aprobată de către consiliul AEÎ.

Conform art.94 lit. e) din Codul fiscal, subiecți impozabili cu TVA persoanele juridice şi fizice indiferent de faptul dacă dețin sau nu statut de plătitor a TVA, care practică activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfăşoară activitate profesională potrivit legislaţiei, şi procură pe teritoriul Republicii Moldova proprietatea întreprinderilor înregistrate în calitate de plătitori de TVA, declarate în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012.      [Modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 257 din 16.12.2020, în vigoare de la data 01.01.2021.]

Condițiile de beneficiere de reducerea amenzii aplicate în funcție de tipul acesteia Legislația Republicii Moldova prevede diferite tipuri de sancțiuni, printre care și sancțiunea cu amendă. Amenda este acel tip de sancțiune care poartă caracter economic, pecuniar și, pe lângă scopul de corectare și reeducare a persoanei care a săvârșit încălcarea, are și impact financiar asupra acesteia. În acest sens, legislația prevede și dreptul persoanei care este amendată de a beneficia de reducerea acesteia dacă întrunește condițiile impuse.

Conform art. 6 alin.(1) din Legea cu privire la arbitraj nr. 23 din 22.02.2008 (Legea nr. 23/2008), arbitrajul este o instituţie învestită cu funcţia de a soluţiona litigii care apar între persoane fizice și/sau juridice. Potrivit art. 1 alin.(2) din Legea nr. 23/2008, arbitrajul poate decide asupra unui litigiu care a apărut din raporturile de drept civil, în sens larg dintre părţile cu capacitate deplină de exerciţiu, dacă litigiul a fost trimis, cu acordul părţilor, spre soluţionare în arbitraj, cu excepţia litigiilor în materii în care legea nu permite soluţionarea lor pe calea arbitrajului.

Ca rezultat al incertitudinilor inerente în desfășurarea activităților, multe elemente contabile nu pot fi evaluate cu precizie, ci doar estimate. Estimarea, implicând raționamente profesionale bazate pe cele mai recente informații credibile avute la dispoziție, este o evaluare în condiții de incertitudine, iar evaluarea este una dintre afirmațiile conducerii,

Începând cu 14 mai 2021, declararea contribuțiilor în Fondul Viei și Vinului (Fond) se va efectua conform formularului Dării de seamă privind calcularea contribuţiei obligatorii în Fond (CFV21), aprobat prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 349 din 21 iunie 2021 cu privire la aprobarea formularului nominalizat și a Modului de completare și prezentare a acestuia (Ordinul SFS nr. 349/2021), publicat în MO vineri, 25 iunie, și care a intrat în vigoare la data publicării.   Potrivit documentului, pentru obiectele impozabile, pentru care documentele aferente tranzacțiilor au fost emise până la 14 mai anul curent, declararea contribuțiilor în Fond se va efectua conform formularului Dării de seamă privind calcularea contribuţiei obligatorii în Fondul Viei şi Vinului, aprobat prin Ordinul SFS nr. 423/2020. 

Producătorii și producătorii casnici vоr putea соmеrсiаliza dоаr surplusul producției agricole de sezon pentru саrе va fi asigurată rеsреctаrеа cerințelor de siguranță а alimentelor, рrесum și  surplusul din producția din zootehnie în fоrmă naturală, în mаsă vie și sacrificată, pentru саrе а fost asigurată rеsресtаrеа cerințelor sanitar-veterinare, stabilește proiectul Regulamentului privind reglementarea eliberării și evidenței formularelor Declarației de producător și a Declarației de producător casnic (Declarații) ce urmează a fi examinat în cadrul ședinței de astăzi, 5 octombrie, a Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător.

Aspectele referitoare la controlul ulterior sunt reglementate de Codul Vamal nr.95/2021 (Cod), Legea nr.131/2012 privind controlul de stat și Hotărârea Guvernului nr.92/2023 cu privire la punerea în aplicare a Codului vamal.

La momentul actual în Republica Moldova se constată lipsa unui act normativ care ar reglementa gestionarea deşeurilor de uleiuri uzate, în scopul protecţiei mediului şi a sănătăţii populaţiei, cu respectarea acordurilor internaţionale la care țara noastră este parte. Aprobarea Regulamentului privind gestionarea uleiurilor uzate va asigura punerea în aplicare a Legii privind deșeurile, precum și va contribui la tranziția către o economie circulară, potrivit analizei impactului de reglementare a proiectului hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea uleiurilor uzate. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător.