Dacă în aria terenului din care urmează a fi extrase minerale utile nimerește un lot ce aparține unei entități agricole ocupat cu culturi de câmp, atunci prin hotărâre de Guvern sau prin decizia administrației publice locale, poate fi atribuit entității cu activitate extractivă pentru a extrage resursele minerale aferente. Această atribuire este posibilă cu condiția recuperării pierderilor agricole pe care le suportă proprietarul terenului atribuit. Perioada pe parcursul căreia este atribuit terenul din care entitatea  respectivă intenționează să extragă resurse minerale poate să cuprindă:

Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020. Astfel, bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 se aprobă atât la venituri, cât și la cheltuieli în sumă de 23,4 mld. lei, veniturile fiind în creștere cu 9,6% comparativ cu cele precizate pentru anul curent, iar cheltuielile – cu 7,3%. După cum a anunțat ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, în structura veniturilor de stat resursele generale ale BASS vor constitui 63,6%, iar transferurile din cadrul bugetului de stat – 36,4%. Potrivit proiectului, contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii (taxa fixă anuală) se stabilește în mărime de 10740 de lei, pentru anul curent aceasta a fost stabilită în mărime de 9456 lei.

Codul fiscal statuează dreptul funcționarului fiscal de a efectua controale asupra modului în care contribuabilii respectă legislația fiscală, de a efectua cumpărătura de control în cadrul controlului fiscal, precum și dreptul de a cere explicații și informații de rigoare asupra problemelor identificate în timpul controlului (art. 134 din CF).   Una din metodele de efectuare a controlului fiscal la fața locului este verificarea operativă care, conform prevederilor CF, este caracterizată prin următoarele:

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu unele excepții, au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, aprobate prin Legea nr. 212/2023 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2024). În acest sens, Serviciul Fiscal de Stat

Pentru înregistrarea în baza contractului de societate civilă a drepturilor care se supun înregistrării, contractul trebuie să fie autentificat notarial. Dacă contribuţia la societatea civilă constă din drepturi înregistrate, cu execepţia cazului în care contractul prevede altfel, dreptul se înregistrează în favoarea tuturor participanţilor potrivit cotelor stabilite în contract. Agenția Relații Funciare și Cadastru a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern ce conține modificări în unele actele normative în vigoare. Astfel, se propune completarea Legii cadastrului bunurilor imobile cu un articol – 409 ce va stabili înregistrarea drepturilor în baza contractului de societate civilă.

În cadrul ședinței din 18 iulie curent Guvernul s-a expus asupra inițiativei legislative a unui grup de deputați, care propun modificarea Legilor privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali; privind achizițiile publice; cu privire la asigurări; Codul civil. Avizul Executivului asupra proiectului conține un șir de obiecții și propuneri de îmbunătățire a conținutului inițiativei. Proiectul de lege înregistrat în parlament urmărește scopul de ajustare a cadrului legislativ național în vederea asigurării implementării eficiente și comprehensive a angajamentelor asumate de RM, inclusiv prin Acordul de Asociere între RM și UE, în domeniul prevenirii spălării banilor și asigurarea transparenței fondurilor.

Articolul ce urmează oferă o sinteză a legislației în vigoare ce reglementează utilizarea documentului primar foaia de parcurs, obligativitatea eliberării acesteia și termenul de valabilitate. Necesitatea acestui articol este condiționată de multiplele întrebări adresate de contribuabili. Astfel, conform art. 11 din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr. 287, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, iar fapt economic reprezintă tranzacţia, operaţiunea, evenimentul care a modificat sau poate modifica activele, capitalul propriu, datoriile, veniturile, costurile și/sau cheltuielile entităţii. Respectiv, documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea acestora.

Cuantumul salariului minim nu poate fi mai mic decât mărimea minimului de existență calculat, prevede proiectul de lege pentru modificarea articolului 3 din Legea nr. 1432/2000 privind modul de stabilire și reexaminare a salariului minim.   Proiectul este înregistrat recent în Parlament drept inițiativă legislativă. În nota de întemeiere a documentului autorul inițiativei menționează că prevederile normative naționale privind realizarea drepturilor economice și sociale și implicit referitoare la cuantumul minim al salariului minim sunt contrare angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova în domeniul drepturilor omului și, în consecință, neconstituționale în cazul în care, alternativ:

Entitatea „R” SRL a semnat un contract de prestări servicii cu o persoană fizică cetăţean, care va executa elaborarea expertizei tehnice (persoana deţine certificat de atestare tehnico-profesională). Care sunt reţinerile ce urmează să le efectueze entitatea „R” din plăţile pentru remunerarea persoanei fizice? Potrivit prevederilor art. 88 alin. (5) din CF veniturile persoanei fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor și/sau lucrărilor, precum și veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sunt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art. 15 lit. a) din CF.

În scopul stimulării dezvoltării conceptului de responsabilizare financiară conform standardelor internaționale, cu delimitarea clară a atribuțiilor, pentru a nu se dubla cu sistemul de Control Financiar Public Intern și funcțiile auditului extern,

Reieşind din specificul de activitate, întreprinderea la care activez în calitate de contabl practică încheierea contractelor de prestare a serviciilor cu mai multe persoane fizice care se reflectă în Darea de seamă IPC 18 cu categoria persoanei asigurate 105 „persoană angajată prin contract civil”. Unele din aceste persoane nu au un alt loc de muncă de bază. Vrem să cunoaştem dacă întreprinderea este în drept să calculeze acestor persoane indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă şi dacă li se poate acorda concediul de odihnă?

Prin prisma art. 74 din Codul familiei nr. 1316 din 26.10.2000 (Cod) părinții sunt obligați să-și întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material. Plata pensiei de întreținere se determină prin două moduri: • în baza unui contract încheiat între părinți sau între părinți și copilul major inapt de muncă; • în caz că lipsește acest contract menționat mai sus pensia de întreținere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a tutorelui copilului sau a autorității tutelare teritoriale.

Activitatea de bază a întreprinderii este cultivarea merelor. Dat fiind faptul că aceste lucrări au caracter sezonier, ea contractează forță de muncă pentru strângerea roadei pe o perioadă determinată. Cum urmează să supună întreprinderea plățile acordate impozitării și cum se vor reflecta plățile date în Dările de seamă? Totodată, unele persoane contractate solicită să nu li se rețină contribuțiile obligatorii (sociale și medicale), motivând că sunt deja asigurați. Care sunt acțiunile legale pe care trebuie să le întreprindă angajatorul în cazul dat?

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) anunță despre inițierea procesului de elaborare a două proiecte – al legii horticulturii și de modificare a Regulamentului privind acordarea de plăți directe per cap de animal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836/2020.   Proiectul legii horticulturii urmează să stabilească prevederile de bază ce țin de înființarea plantațiilor, producerea, plasarea pe piață și procesarea produselor horticole, care includ culturile pomicole, inclusiv de arbuști fructiferi și căpșun și legumicultura.  

29.1.3.1.38 Se permite oare deducerea în scopuri fiscale a cheltuielilor suportate de agentul economic pentru procurarea testelor COVID-19 cu scopul testării salariaților săi, precum și cheltuielilor pentru procurarea echipamentului de protecție contra COVID-19 (măști, viziere, dezinfectanți) în scopul asigurării cu acestea a salariaților săi?

După declararea regimului stării de urgenţă pe teritoriul ţării, unii din angajaţii întreprinderii noastre au prezentat foaie de boală eliberată de către instituţia medicală primară în legătură cu îmbolnăvirea de Covid19 sau starea de carantină. Urmează ca angajatorul să accepte şi să achite indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă pentru cazurile respective? În conformitate cu prevederile art. 5 lit. b) din Legea 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare – Legea 289/2004), unul din tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat la care au dreptul persoanele asigurate în sistemul public de asigurări sociale sunt indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor (carantină).

Întreprinderea a încheiat cu angajatul «A» un contract individual de muncă pe durată determinată (01.11.2018 – 31.10.2019). Angajatul s-a aflat în concediu medical în perioada 06.12.2018 – 26.01.2019, fapt confirmat prin certificate medicale. Întreprinderea a achitat indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă pentru întreaga perioadă a concediului medical, pornind de la faptul că durata acestuia în fiecare dintre ani nu a depăşit 30 de zile. Oare întreprinderea a procedat corect? Este aceasta în drept să solicite de la fostul angajat restituirea sumei indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă achitată în plus în cazul în care acest fapt a avut loc?

În Monitorul Oficial din 12 noiembrie curent Serviciul Fiscal de Stat a publicat comunicatul cu privire la selectarea persoanelor pentru efectuarea evaluării bunurilor sechestrate de către SFS.   Selectarea persoanelor pentru efectuarea evaluării bunurilor sechestrate de către SFS se efectuează în temeiul art.203, alin (3) din Codul fiscal, potrivit căruia pentru efectuarea evaluării bunurilor şi comercializarea lor la licitaţie, Serviciul Fiscal de Stat selectează persoanele care dispun de licenţă pentru activitatea respectivă, încheie cu ele contracte şi le repartizează materialele pentru evaluare.

Din 1 iulie 2019, potrivit art.5 (alin.4) din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, Casa Națională de Asigurări Sociale achită toate tipurile de indemnizații din mijloacele financiare ale bugetului asigurărilor sociale de stat, inclusiv indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, începând cu a șasea zi calendaristică, și angajaților parcurilor IT, după metoda venitului asigurat declarat în ultimele 12 luni, care se regăsesc în contul persoanei asigurate. Respectiv, angajatorii care au aderat la parcurile IT achită, ca și ceilalți, indemnizația doar pentru primele cinci zile din mijloacele angajatorului.

Procesul de creare a parcurilor pentru tehnologia informaţiei, precum şi funcţionarea acestora sunt reglementate de Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei nr.77/21.04.2016. Conform art.2, rezident al parcului este persoană juridică sau fizică înregistrată în Republica Moldova în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător, care este inclusă în Registrul de evidenţă al rezidenţilor parcului şi care practică, drept activitate principală, una sau mai multe din activităţile prevăzute la art.8 al Legii menționate, în baza unui contract încheiat cu Administraţia parcului. Activitate principală este activitatea care generează 70% sau mai mult din venitul din vânzări al rezidentului parcului.