Sunt în ajunul concediului de maternitate. Activez în cadrul unei companii şi, concomitent, desfăşor o activitate de creație pentru care sunt remunerată, obținând venit sub formă de royalty. Aşi dori să ştiu dacă sumele care mi se achită cu drept de autor (royalty) vor fi luate în calcul la stabilirea indemnizaţiei de maternitate şi indemnizaţiei de îngrijire a copilului până la 3 ani. Cum sunt calificate aceste sume în cazul în care sunt primite de unul din părinţii copilului şi în cazul în care persoana este una terţă, dar este în concediu de îngrijire a copilului până la 3 ani? De asemenea, în cazul de survenire a unei incapacităţi temporare de muncă pe perioada concediilor indicate, aceste sume se includ în calcul?

De la compania noastră s-au eliberat, concomitent, 7 persoane, pentru care au fost comandate tichete de masă pe purtător de hârtie. Suntem în drept să le repartizăm angajaților care au rămas la întreprindere? Conform prevederilor din Regulamentul cu privire la modul de operare cu tichete de masă, angajatorul este in drept sa repartizeze tichetele de masa pe suport de hârtie doar salariaților pentru care au fost emise.

Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;

În cazul în care angajata iese în concediu de maternitate și, ulterior, de îngrijire a copilului cu al treilea copil consecutiv (deci, în total au trecut deja 6 ani, perioadă în care angajata este în concediu) și acum iarăși a ieșit în concediu de maternitate (cu 2 zile înainte de expirarea concediului de îngrijire a copilului până la 3 ani), este posibil să fie concediată? Din câte cunosc, angajatorul nu are dreptul sa o concedieze, dar mi s-a zis că, după 6 ani, apare acest drept. Răspunsul la această întrebare este reglementat de alin. (2) din art. 86 și art. 251 din Codul muncii (CM). Astfel, este stabilit că nu se admite concedierea salariatului în perioada aflării lui în concediu medical, în concediile de odihnă

În conformitate cu modificările și completările operate în Codul fiscal, în legislația ce reglementează calcularea și achitarea contribuțiilor de asigurări sociale și prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, începând cu perioada fiscală ianuarie 2018 contribuabilii declară obligațiile aferente impozitului pe venit din salarii, alte venituri impozabile, contribuțiile sociale și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală prin prezentarea Dării de seamă (Forma IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.126 din 04 octombrie 2017.

Poate persoana fizică cetățean al RM să utilizeze scutirea pentru persoana întreținută – părintele său? Părintele locuiește împreună cu unul dintre copiii săi, a atins vârstă de pensionare și nu este angajat în câmpul muncii. În cazul în care persoana mai are doi frați, aceștia vor avea dreptul de a a beneficia de scutire pentru persoana întreținută – părinte?

În cazul în care zilele de sărbătoare nelucrătoare nu coincid cu zilele de repaos săptămânal, salariaților remunerați în acord sau pe unitate de timp (oră sau zi), li se plătește salariul mediu. În Monitorul Oficial din 15 martie curent a fost publicată Legea pentru modificarea Codului Muncii, precum și decretul de promulgare a acesteia. În același timp, legea prevede că, în cazul în care zilele de sărbătoare nelucrătoare coincid cu zilele de repaos săptămânal, salariul mediu pentru aceste zile nu se plătește. Astfel, art. 111 din Codul Muncii se completează cu prevederi ce aduc claritate în cazul zilelor de repaos.

Stimați cititori, anunțăm că în curând va ieși de sub tipar o nouă ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md”. În nr. 4(59) venim cu o serie de articole în care, cu siguranță, veți găsi răspunsuri la întrebările cu care vă confruntați, inclusiv la unele situații ce au apărut în activitățile Dvs. ca urmare a declarării stării de urgență în legătură cu pandemia COVID-19. Totodată, începând cu această ediție, în „monitorul fiscal FISC.md” veți putea citi articole ce țin de legislația muncii, într-o rubrică dedicată exclusiv acestui domeniu. Astfel, în numărul din iunie vă propunem următoarele trei articole elaborate de autorul nostru Olga Donciu:

Pe parcursul a câtorva luni ale anului 2018 întreprinderea a aplicat regimul general de impunere cu impozitul pe venit. Începând cu luna mai 2018, aceasta a devenit rezidentă al parcului pentru tehnologii informaționale, cu aplicarea regimului fiscal special stabilit de titlul X al Codului fiscal (CF).

Conform datelor Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, doar în prima lună a anului 2020 prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) în sumă fixă a fost achitată de circa 23 mii de cetățeni, în creştere cu peste trei mii în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Suma primelor a depășit 39 mil. lei, fiind cu patru mil. lei mai mare față de suma acumulată în luna ianuarie 2019. Din numărul total de plătitori, peste 15 mii de persoane au beneficiat de reduceri în proporţie de 50% din valoarea primei. Este vorba despre fondatorii de întreprindere individuală, deţinătorii de patentă, arendaşii, arendatorii, alţi cetăţeni care nu sunt angajaţi şi nu sunt asiguraţi de Guvern, cetăţenii străini cu drept de şedere provizorie în Republica Moldova.

În conformitate cu prevederile art.5 pct.14) din Codul fiscal, organizaţie necomercială reprezintă persoană juridică a cărei activitate nu are drept scop obţinerea venitului şi care nu foloseşte vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al organizaţiei, ale unui fondator sau ale unei persoane particulare.

Biroul Național de Statistică informează că, în trimestrul I 2018 câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 5906,5 lei, înregistrând o creștere de 13,2% față de trimestrul I 2017. În sfera bugetară câștigul salarial mediu lunar a constituit în trimestrul I – 5408,1 lei (+14,4% față de trimestrul I 2017), iar în sectorul economic (real) – 6108,1 lei (+12,5% față de trimestrul I 2017).

Casa Naţională de Asigurări Sociale anunţă beneficiarii că pot ridica, începând cu 8 octombrie, curent, indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă. Pentru aceasta CNAS a efectuat transferul în sumă de 39,8 mln. lei pentru 19689 beneficiari de indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, care s-au aflat în concedii medicale în luna octombrie 2019, precum şi pentru 7630 beneficiari, care nu au primit indemnizaţiile pentru lunile precedente.

Conform prevederilor art. 83 alin. (2) din Codul fiscal, sînt obligați să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit persoanele fizice (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor acţionarii fondurilor de investiţii):

Activitatea de bază a întreprinderii este cultivarea merelor. Dat fiind faptul că aceste lucrări au caracter sezonier, ea contractează forță de muncă pentru strângerea roadei pe o perioadă determinată. Cum urmează să supună întreprinderea plățile acordate impozitării și cum se vor reflecta plățile date în Dările de seamă? Totodată, unele persoane contractate solicită să nu li se rețină contribuțiile obligatorii (sociale și medicale), motivând că sunt deja asigurați. Care sunt acțiunile legale pe care trebuie să le întreprindă angajatorul în cazul dat?

Un aspect important în calcularea costului produselor fabricate și serviciilor prestate îl constituie contabilizarea și repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP).  Potrivit pct. 5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr. 118/20131 (Indicații metodice), astfel de costuri includ costurile aferente gestiunii și deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. Altfel spus, acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse (servicii) și urmează a fi incluse în costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile ale acesteia.

În cazul în care persoana fizică a fost angajată în cadrul agentului economic rezident al parcului pentru tehnologii informaționale pe parcursul lunii decembrie a anului 2018, iar salariul i-a fost achitat în ianuarie 2019 (în decembrie nefiindu-i efectuate careva plăți salariale), acest angajat se va lua în considerație la determinarea sumei minime a impozitului unic pentru luna decembrie a anului 2018?

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a propus spre consultare publică proiectul actualizat al Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2020. Potrivit proiectului, prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în formă de contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense va rămâne la nivelul de 9,0% – câte 4,5% pentru fiecare categorie de plătitori. Totodată, prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculată în sumă fixă rămâne la nivelul anilor 2014-2019 și va constitui 4056 de lei.

Odată cu lansarea Portalului certificatelor de concediu medical de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Casa Naţională de Asigurări Sociale face unele precizări. Procesul de calculare a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă va începe imediat ce instituţiile medicale vor remite datele necesare către Portal şi vor fi recepţionate de către CNAS. Reamintim că, din 1 iulie 2019, conform modificărilor operate în legislaţie CNAS stabileşte, calculează şi plăteşte indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă din contul bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS), începând cu a şasea zi de incapacitate temporară de muncă. Aceasta se referă la boli obişnuite sau la accidente nelegate de muncă.

Proiectul de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2020 a fost adoptat de Parlament în lectura a doua. Scopul proiectului de lege este asigurarea unor condiții clare, echitabile și competitive de dezvoltare a mediului de afaceri, edificarea veniturilor proprii prin asigurarea redistribuirii corecte a veniturilor și solidaritatea socială, îmbunătățirea și simplificarea mecanismelor fiscale naționale, precum și asigurarea echității și stabilității fiscale. De asemenea, implementarea prevederilor proiectului de lege urmărește crearea unor reguli mai clare de impozitare bazate pe echitate și simplitate fiscală, asigurarea unei previzibilități a politicii și legislației fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv, stimularea proceselor economice, precum și extinderea bazei fiscale.