Odată cu trecerea de la regimul standard de impozitare la cel special sau invers, noile prevederi se aplică începând cu luna următoare lunii în care a fost obținut titlul de rezident al parcului pentru tehnologia informației sau, respectiv, a fost retras acest titlu (art. 375 din Codul fiscal).

Biroul Național de Statistică anunță, în contextul stării de urgență declarată pe teritoriul Republicii Moldova începând cu 17 martie că activitățile instituției au fost ajustate. Astfel, BNS sistează relațiile cu publicul și va oferi răspuns cetățenilor la distanță, prin telefon sau poșta electronică. Întrebările sau solicitările pot fi adresate: • la numerele de telefon (022) 403 000, (022) 403 120, • expediate prin e-mail: moldstat@statistica.gov.md • prin intermediul formularului on-line.

Prevederile pct. 26 alin. (1)-(3) al Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.3 din 23 martie 2020 extinde termenul obligațiilor fiscale pentru: — întreprinzătorii individuali sau gospodăriile ţărănești (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi pe parcursul întregii perioade fiscale nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de TVA, urmează să declare și achite impozitului pe venit, impozitului pe bunuri imobiliare, impozitul funciar și taxele locale pentru anul 2019 — pînă la 25 aprilie 2020;

Concomitent cu modificarea prevederilor legale aferente procesului de stabilire a indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă, începând cu 1 iulie 2019, contabilii au fost informați despre unele aspecte ce necesită a fi respectate la completarea tabelului nr. 3 al Dării de seamă IPC 18, în special a perioadelor de muncă a angajaţilor precum și reflectarea unor diverse situaţii de remunerare de către angajator.

Legea prin care au fost operate modificări în Legea cu privire la tichetele de masă a fost publicată în Monitorul Oficial din 27 martie curent. Prima modificare ține de completarea acesteia cu două noțiuni noi — loc de muncă de bază și zi lucrătoare. Astfel, în sensul Legii nr.166, locul de muncă de bază al salariatului este cel unde durata normală a timpului de muncă constituie nu mai puțin de 6 ore pe zi.

Baza de calcul a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă în cazul unui accident de muncă sau boală profesională ar putea fi ajustată la prevederile Legii nr.289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale. Astfel, toate indemnizațiile de incapacitate temporară de muncă, indiferent de tipul acestora, se vor calcula în baza venitului asigurat realizat în ultimele 12 luni anterioare survenirii riscului. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificări la Legea asigurării pentru accidentele de muncă și boli profesionale.

Prin derogare de la pct. 24 al Regulamentului privind modul de acordare din bugetul de stat a compensațiilor pentru salariații angajați în sectorul privat participanți în cadrul Programului de stat „Prima casă” aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 253/2019, pe perioada stării de urgență, achitarea compensațiilor bănești pentru beneficiarii de compensații acceptați în programul de compensare destinat salariaților din sectorul privat (Prima casă 4), se va efectua în baza fondului de salarizare și altor recompense obținute de către beneficiar, reflectată în darea de seamă privind impozitul pe venit, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală reținute și contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate aferent lunii februarie 2020.

Ministerul Finanțelor își propune pentru anul viitor creșterea salariilor cu 6–10% pentru majoritatea angajaților, iar pentru o altă categorie de salariați, cum ar fi primari, directori și directori adjuncți de școală, pompieri, bucătari, militari, creșterile vor fi mai mari, cu 400-2500 lei. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul Conferinței Macro 2019 – Atenuarea inegalităților: o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă, organizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.

Persoana fizică cetățean al RM care pe parcursul anului a utilizat scutirea pentru soț, dar soțul a decedat în luna noiembrie, are dreptul la utilizarea scutirii respective sau e obligată, prin depunerea Declarației cu privire la impozitul pe venit, sa renunțe la această scutire?   În conformitate cu prevederile art.34 alin.(1) din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relații de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea indicatorului prevăzut în articolul menționat, cu condiția că soția/soțul nu beneficiază de scutire personală.

Direcția control fiscal post operațional din cadrul Direcției generale de administrare fiscală sau, Direcția generală administrarea contribuabililor mari după caz, în termen de 3 zile lucrătoare efectuează controlul fiscal tematic și adoptă Decizia de acordare a subvenției (în continuare Decizie). Dacă în timpul controlului, se constată abateri ce conduc la imposibilitatea examinării cererii de solicitare a subvenției (nu este depusă Darea de seamă – Forma IPC18 și/sau Darea de seamă conține informații şi date neveridice, nu sunt achitate obligațiile aferente plăților salariale și/sau sunt achitate la conturile necorespunzătoare), persoana responsabilă din cadrul SFS

Reprezint o companie care realizează un salariu mediu lunar brut de 5100 lei. Dacă acordăm tichete de masă salariaților noștri, putem beneficia de deductibilitatea sumelor alocate în acest scop? Comparativ cu acordarea hranei organizate pentru angajați, opțiunea tichetelor de masă oferă angajatorului beneficiul necondiționării deductibilității sumelor de realizare a unui salariu mediu lunar brut egal sau mai mare de ¾ din salariul mediu lunar pe economie prognozat pe anul în curs.

Societatea pe acţiuni ,,X” a calculat salarii membrilor Consiliului, care nu sunt salariaţii agentului economic, însă acestea au fost achitate în altă perioadă fiscală. În cazul examinat, se vor permite la deducere în scopuri fiscale cheltuielile aferente remunerării membrilor consiliului societăţii pe acţiuni? Potrivit art. 66 alin. (5) și (6) din Legea privind societăţile pe acţiuni nr. 1134/1997 (Legea nr. 1134/1997) salariaţii societăţii pot fi aleși în consiliul societăţii, dar ei nu pot constitui în el majoritatea, cu excepţia când aceștia sunt și acţionari ai societăţii.

Serviciul Fiscal de Stat amintește că, prin Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.3 din 23 martie 2020, a fost modificat termenul de prezentare a unor dări de seamă aferente obligațiilor fiscale pentru anul 2019. Astfel, către data de 25 aprilie a fost amînat termenul de prezentare a: • Dării de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea operaţională (Forma IVAO15) aferentă anului 2019 pentru genţii economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii care aplică regimul fiscal prevăzut la Capitolul 71 din Codul fiscal;

În condițiile dezvoltării permanente a sistemelor automatizate, inclusiv a celor de raportare și comunicare cu contribuabilii, utilizarea semnăturii electronice devine tot mai frecventă. În funcție de raportul juridic și situația concretă, persoanele sunt în drept să aleagă utilizarea oricărui tip de semnătură, care, la rândul său, are principii și mecanisme de utilizare separate. Legislația RM prevede 3 tipuri de semnături electronice: 1) Simplă. Este semnătura electronică utilizată ca metodă de autentificare, fără a face trimitere exclusiv la semnatar.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat un proiect de lege prin care propune revizuirea condițiilor de acordare a dreptului la pensie judecătorilor în vederea diminuării discrepanței și asigurării echității sociale. Astfel, se propune ca, începând cu 1 iulie 2020, vârsta de pensionare pentru judecători să fie stabilită de 50 de ani 6 luni atât pentru bărbați cât și pentru femei, iar ulterior, în fiecare an, vârsta de pensionare să fie majorată eşalonat, până la atingerea vârstei de 63 ani.

Studiu de caz. Persoana fizică a fost citată la SFS și i-a fost explicat că, în anul 2018, a utilizat incorect scutirea personală, deoarece acesta a obținut venituri salariale de la rezidenţii parcurilor din industria tehnologiei informaţiei. Persoana fizică nu a fost de acord, motivând că, s-a angajat în luna octombrie și avea dreptul să utilizeze scutirea personală pentru prima etapă al anului 2018. Cine are dreptate în speța examinată?

Prin Legea nr. 60 din 23 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţilor de întreprinzător şi modificarea unor acte normative au fost introduse modificări în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, fiind efectuate schimbări în modul de calculare a contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) prin unificarea acestora şi achitarea de către angajator, fără a fi reţinute de la persoana angajată. Vor avea impact modificările operate care vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2021 asupra stabilirii pensiilor şi indemnizaţiilor persoanelor asigurate, deoarece de la acestea nu se vor mai reţine CAS individuale?

În cazul în care mama sau tatăl copilului se angajează ori își reia activitatea de muncă sau se eliberează înainte de expirarea concediului pentru îngrijirea copilului, plata indemnizației lunare nu se suspendă până la expirarea acestui concediu, iar beneficiarul va primi în același timp indemnizația și salariul. Prevederea se va aplica începând cu 1 iulie 2019. Hotărârea Guvernului nr.1120 cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale din 14 noiembrie curent a fost publicată în Monitorul Oficial din 16 noiembrie curent.

Parlamentul a votat astăzi, 11 septembrie, în lectură finală proiectele de lege pentru modificarea Legii bugetului de stat, Legii bugetului asigurărilor sociale de stat  și a legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală.   După cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în ședința din 10 septembrie, când proiectul a fost prezentat în prima lectură, modificările operate la bugetul de stat sunt efectuate în contextul ajustării indicatorilor bugetari, reieșind din prognozele ajustate a principalilor indicatori macroeconomici agreați cu experții Fondului Monetar Internațional, evoluția economiei naționale sub presiunea efectelor pandemiei COVID-19,

Compania Naţională de Asigurări în Medicină anunță că, în primele patru luni ale anului curent, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) au fost acumulate venituri proprii de aproape 1,638 mld. lei, în creştere cu circa 96 mil. sau cu 6,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cea mai mare parte a veniturilor provine din primele de asigurare medicală în cotă procentuală din salariu. Acestea au constituit 1,501 mld. lei, cu 77 mil. mai mult faţă de perioada similară din 2019.