Odată cu ascensiunea sectorului financiar atât ca volum, cât şi ca complexitate a produselor, au fost înregistrate mai multe provocări care generează anumite riscuri pentru consumatori. În acest sens

Situația în domeniul investițiilor în contextul crizei pandemice a fost abordată în cadrul unei videoconferințe, cu participarea Ministrului Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean și echipa de experți a proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova pe politici economice”, implementat cu suportul GIZ. În cadrul discuțiilor, experții au menționat că situația de criză provocată de pandemia COVID-19 a schimbat planurile investitorilor locali și străini. În majoritatea țărilor europene, în primele luni ale anului curent se înregistrează o reducere a activităților investiționale.

În primul semestru al anului 2019, în țara noastră a fost înregistrată o creștere a volumului producției industriale cu 1,3%, potrivit informației operative cu privire la evoluţia social-economică a Republicii Moldova, publicată de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Creșterea a fost determinată de majorarea producției în ramurile industriale: industria prelucrătoare a crescut cu 1,2%, industria extractivă – cu 13,9%, producția și furnizarea de energie – cu 0,5%. Astfel, potrivit datelor, fabricarea pieselor pentru autovehicule și motoare a fost ramura principală care a contribuit la creșterea sectorului industrial, deținând o cotă de 3,5%. Totodată, această ramură a înregistrat o majorare cu 61,8% în perioada ianuarie-iunie 2019, contribuind cu 3,3% la creșterea sectorului.

Peste 2 400 de cereri de solicitare a subvențiilor în agricultură în sumă de 458,3 mil. lei au fost recepționate de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), de la începutul anului curent. Numărul cererilor a crescut cu 7 la sută față de perioada similară a anului precedent, iar valoarea subvențiilor — cu 35 %. Din totalul cererilor depuse, AIPA a autorizat spre plată peste 1 600 de dosare, în valoare de 251 mil. lei.

Parlamentul a adoptat în prima lectură amendamentele necesare la legislația în vigoare, care au drept scop îmbunătățirea cadrului legal cu privire la activitatea ZEL-urilor din Chișinău, Bălți și Ungheni, dar și optimizarea unor teritorii ale acestora. Datele oficiale denotă că volumul total al investițiilor în Zonele Economice Libere ale Moldovei au atins la finele anului 2017 $350 mil., în creștere cu 22,5% pe parcursul anului precedent. Totodată, volumul vânzărilor nete a sporit cu 49,1%, iar numărul angajaților rezidenţilor ZEL consituie circa 12 mii persoane.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) informează că de la 1 februarie și până în prezent a recepționat 566 dosare de solicitare a sprijinului financiar în sumă de 92,3 mil. lei, cu circa 10% mai multe față de numărul dosarelor recepționate în perioada similară a anului 2018. AIPA informează că valoarea investițiilor efectuate de producătorii agricoli este în ascensiune, valoarea subvențiilor solicitate în perioada de referință fiind în creștere cu 60% sau 36 mil. lei. Totodată, în urma examinării cererilor recepționate de către Oficiile teritoriale ale Agenției, s-a constatat că cele mai multe dosare recepționate au fost pentru submăsurile ce țin de stimularea investițiilor în procurarea tehnicii şi utilajului agricol (316 dosare), suma subvenției solicitate constituind 31,8 mil. lei sau 35% din totalul subvențiilor solicitate.

La Chişinău a avut loc reuniunea celei de a XIX Comisii interguvernamentale moldo-belaruse pentru cooperarea comercial-economică, co-prezidate de Mihail Rusîi, viceprim-ministrul Republicii Belarus şi Chiril Gaburici, ministru al Economiei şi Infrastructurii al RM. În cadrul comisiei au fost discutate proiectele în derulare, precum și un sir de inițiative noi – de asamblare a autobuzelor, livrarea medicamentelor, prelucrarea produselor agricole, crearea unui complex integrat de produse lactate în Republica Moldova.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a prezentat rezultatele valorificării Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului (FNDAMR) pentru semestrul I al anului 2019. Amintim că acesta a fost aprobat în volum de 900 mil. lei, menținându-se la nivelul anului 2018, dintre care circa 477,2 mil. lei sunt atribuite pentru subvenționarea post-investițională pentru anul curent, 352,0 mil. lei au fost direcționate pentru plata restanțelor anului 2018, 45 mil. lei sunt repartizate pentru plățile în avans, iar 25,8 mil. lei este contribuția statului în Fondul Național al Viei și Vinului.

Dezvoltarea turismului de afaceri în Republica Moldova este reflectat în cifre care demonstrează, că în ultimii ani tot mai mulți străini vin în Republica Moldova pentru a analiza oportunitățile investiționale.

Comerţul electronic este utilizat pe larg în lumea întreagă, fiind în ascensiune şi în Republica Moldova. Ceea de ce avem nevoie acum este o bună promovare a acestei modalităţi de efectuare a comerţului, precum şi de încurajarea antreprenorilor să efectueze comerţul on-line. Acestea şi alte idei au fost enunţate în cadrul unui forum dedicat comerţului on-line, organizat în incinta Centrului de Excelenţă IT „TEKWILL” de Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Republica Moldova, în comun cu Saleszone — prima companie din ţara noastră, care vinde produse autohtone pe platforma Amazon.

Raportul auditului asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2016 și Raportul auditului de performanță a managementului datoriei sectorului public, garanțiilor de stat și recreditării de stat pe anul 2016 au fost examinate în cadrul ședinței publice a Curții de Conturi din 31 mai curent.

În contextul dezvoltării în ascensiune a economiei Republicii Moldova, schimburile comerciale cu țările străine reprezintă un factor deosebit de important. Comerțul exterior (exportul și importul) al oricărei țări cuprinde comerțul cu bunuri și comerțul cu servicii. Concomitent, la realizarea schimburilor comerciale este absolut necesară atât asigurarea intereselor economice ale statului, cât și accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală.

Aspectele relațiilor bilaterale dintre Statele Unite ale Americii și Republica Moldova, precum și implementarea de către autoritățile naționale a reformelor de modernizare a economiei naționale, au fost discutate de către Octavian Calmîc, ministru al Economiei, în cadrul unei întrevederi cu Ambasadorul SUA în țara noastră, James D. Pettit.

În rezultatul ședinței Comisiei Interguvernamentale moldo-ungare pentru cooperare economică, care a avut loc la Budapesta în perioada 23 – 24 iunie curent, părțile au semnat Acordul de cooperare între Ministerul Economiei Naţionale din Ungaria şi Ministerul Finanțelor din Republica Moldova, precum și Memorandumul de înțelegere privind asistența reciprocă în domeniul protecției consumatorilor și supravegherea pieței între Autoritatea Ungară pentru Protecția Consumatorilor (HACP) şi Agenția pentru Protecția Consumatorilor a Republicii Moldova.

Serviciul Vamal continuă să modernizeze procedurile vamale, fiind un pas important procedura de declarare electronică. La acest capitol vama Moldovei se racordează totalmente conceptului european de Vama electronică (e-customs).

Potrivit unui nou raport, în acest moment, la nivel mondial, 145 de femei se pot lăuda cu averi de ordinul miliardelor de dolari, informează cnn.com. Comparativ cu anul 1995, când doar 22 de reprezentante ale sexului frumos aveau averi de miliarde de dolari, un nou raport realizat de UBS şi PricewaterhouseCoopers, făcut public de cnn.com, arată că numărul lor a crescut cu 560% în ultimile două decenii.

Deteriorarea climatului investiţional şi creşterea economică slabă stârnesc temeri că Portugalia ar putea avea nevoie de un nou bailout după cel din 2011. Datoriile portugheze depăşesc 130% din PIB şi acest lucru trezeşte îngrijorări în Europa şi nu numai că Portugalia se va sufoca din nou cu datorii, aşa cum s-a întâmplat în urmă cu cinci ani.

Serviciul Vamal continuă să modernizeze procedurile vamale, fiind un pas important implementarea procedurii de declarare electronică. La acest capitol vama Moldovei se racordează totalmente conceptului european de Vama electronică E-customs.

Decenii întregi, guvernele din toata lumea au căutat un mod prin care să ţină preţurile sub control, în cele din urmă rolul fiind asumat de băncile centrale prin politici care vizau atingerea ţintelor prestabilite ale inflaţiei, astfel încât să asigure stabilitatea preţurilor şi a valutelor naţionale.

Piaţa de asigurări din Republica Moldova a crescut cu doar 0,39 la sută în anul 2014, evoluție apreciată de experți drept stagnare, după ce pe parcursul anilor 2009-2013 s-a menținut pe o tendință de creștere în medie de peste 9 la sută, arată datele preliminare ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), informează Moldpres.