Veniturile bugetului de stat pentru anul 2025 vor constitui 71,55 mld. de lei, cheltuielile - 85,44 mld.de lei, în timp ce deficitul bugetar va constitui 13,89 mld. de lei. Conform estimărilor, în anul 2025 veniturile bugetului public național vor fi în creștere cu 8,7% față de volumul precizat în anul 2024, cheltuielile - cu 7,7%, iar deficitul bugetar va atinge nivelul de 4,05% din PIB.

Personalul didactic este obligat să îşi perfecţioneze continuu calificarea profesională

  Guvernul a decis repartizarea, din alocațiile aprobate în bugetul de stat pentru anul curent, mijloace financiare în bugetele locale în sumă de 65.4 mil.lei în scopul acoperirii parțiale a cheltuielilor pentru implementarea prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.  

Nivelul minim al drepturilor şi garanţiilor de muncă pentru salariaţii în domeniul învățământului se stabileşte de Codul muncii , precum şi de alte acte normative ce conţin norme ale dreptului muncii.

Din 21 iunie curent, serviciile alternative de îngrijire individualizată și de tip familial a copilului pot fi prestate în baza patentei de întreprinzător,

În anul de studii 2019-2020, la ciclul I (licență), își vor putea face studiile din contul bugetului de stat 4906 de persoane, numărul acestora rămânând la nivelul anului precedent. Comanda de stat pentru ciclul I prevede admiterea la 26 de domenii generale. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern cu privire la planurile (comanda de stat) de pregătire a cadrelor de specialitate, cu finanțare de la bugetul de stat, în instituţiile de învățământ superior pentru anul de studii 2019-2020.

Managerii instituțiilor de învățământ care au participat la primul curs de instruire la distanță cu tema „Managementul financiar pentru directorii de școală” desfășurat săptămâna trecută, în premieră, de către Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), apreciază oportunitatea și utilitatea acestor instruiri pentru activitatea lor cotidiană.

Orice activitate exercitată în condițiile legii, cu excepţia muncii efectuate în baza contractului (acordului) de muncă, desfăşurată de către o persoană cu scopul de a obţine venit sau în urma desfăşurării căreia, indiferent de scopul activităţii, se obţine venit, se consideră activitate de întreprinzător/afacere (business).

Referitor la acordarea plății compensatorii art.27 alin.(2) din Legea 270/2018 privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar prevede că: «În cazul în care, pentru unii salariaţi din unităţile bugetare, prin aplicarea prezentei legi, salariul lunar calculat pentru o funcţie cu durata normală a timpului

Personalul unităților bugetare va putea beneficia de sporul de compensare pentru munca prestată în condiţii de risc sporit pentru sănătate, prevede Legea nr. 204 din 24 decembrie 2021 (politica fiscală și vamală 2022) prin care au fost operate modificări și în Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.   Astfel, suplimentar la sporurile acordate în temeiul art. 10 al Legii nr. 270/2018, bugetarii vor beneficia, după caz, și de sporul de compensare pentru munca prestată în condiţii de risc sporit pentru sănătate.

O problemă des abordată de Curtea de Conturi sunt erorile depistate în cadrul reorganizărilor instituțiilor bugetare și anume:

Lista bunurilor proprietate de stat supuse privatizării, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.945/2007, ar putea fi modificată. Agenția Proprietății Publice a elaborat și  propune spre consultări publice proiectul de hotărâre respective, propunând includerea în procesul de privatizare a două pachete minoritare de acțiuni ale statului în compania de asigurări „Auto-Siguranța” (1020 acțiuni / 0,57%) și în Banca Comercială „Moldindconbank” (864 acțiuni / 0,017%).   Totodată, la solicitarea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și a Serviciului Fiscal de Stat, în listă vor fi incluse unele încăperi nelocative, construcții și complexe de bunuri.

În cadrul ședinței Guvernului de ieri, 30 ianuarie 2019, a fost aprobată Hotărârea cu privire la Regulamentul privind organizarea și funcționarea Sistemului de instruire inițială și continuă a personalului din domeniul asistenței sociale. Scopul creării sistemului este dezvoltarea și aprofundarea capacităților profesionale ale angajaților din domeniu pentru asigurarea calității serviciilor prestate de către aceștia în domeniul asistenței sociale. Instituția responsabilă de instruire inițială și continuă este Agenția Națională Asistență Socială, care planifică și organizează trimestrial cursurile, în baza solicitărilor managerilor structurilor teritoriale de asistență socială și ale managerilor serviciilor sociale.

Conform bazei de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la data de 25 februarie 2019 erau în evidenţă 9582 locuri de muncă vacante, în ușoară creștere față de numărul înregistrat acum două săptămâni, când erau 9486 locuri de muncă. Potrivit datelor, cele mai multe locuri de muncă sunt în municipiul Chișinău – 3848. În mun. Bălți, agenții economici declară vacante 620 locuri, în Florești și UTAG – câte 417, în Cahul 406, în Dondușeni – 345. În același timp, cel mai mic număr de locuri vacante îl avem la Edineț — 13 și Cantemir – 9.

Contractul de formare profesională în învățământul dual (în continuare – ÎD) se încheie pentru o perioadă determinată, de minimum un an și de maximum 3 ani, conform cadrului normativ: instruirea teoretică se realizează în instituţia de învățământ, iar cea practică – la întreprindere. În tabelul de mai jos găsiţi norme

Economia modernă se deosebește prin interesul de a crea sau produce valoare prin utilizarea rațională şi eficientă a resurselor. În condițiile Republicii Moldova, care dispune de resurse naturale minime, realizarea acestei sarcini este de o importanţă majoră. Gestionarea şi folosirea eficientă a resurselor și potenţialului de producţie impune crearea unui cadru organizațional la agenții economici din sfera de producţie (inclusiv entitățile care desfășoară activitate agricolă).

Concediul de odihnă este intervalul de timp în care salariatul e scutit de muncă în mod legal și în care primește remunerația bănească potrivită. Articolul 5 din Codul muncii (în continuare - CM) garantează dreptul la concediu de odihnă anual plătit tuturor angajaților. Astfel, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă (CIM) sau deține o funcție publică în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (în continuare - Legea nr. 158/2008) beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual plătit.

Efectuarea muncii suplimentare nu poate avea ca efect majorarea duratei zilnice a timpului de muncă peste 12 ore. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea efectuării a muncii suplimentare. În cazul în care solicită prestarea muncii suplimentare, angajatorul este obligat să asigure salariaţilor condiţii normale de muncă, inclusiv cele privind securitatea și sănătatea în muncă.

În situația în care absolvenții instituțiilor de învățământ superior și profesional tehnic postsecundar și postsecundar nonterțiar de stat în domeniul Educației nu se încadrează la locul de muncă în instituțiile de învățământ în primii trei ani după absolvire, refuză angajarea, nu se prezintă în termenii stabiliți la locul de muncă sau se eliberează până la expirarea termenului de trei ani, aceștia vor restitui în bugetul de stat cheltuielile pentru instruirea lor și plățile facilitare la angajare. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării propune pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la aprobarea Regulamentului privind plasarea absolvenților în câmpul muncii, domeniul Educație.

Veniturile bugetului de stat vor constitui 40,633 mld. lei, în diminuare cu 1,492 mld. lei, iar cheltuielile vor fi rectificate la 46,336 mld. lei. Proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat este propus spre consultare de către Ministerul Finanțelor. Astfel, se preconizează o serie de reduceri a mijloacelor financiare prevăzute pentru mai multe programe, cum ar fi cele prevăzute inițial pentru Fondul pentru eficiență energetică (de la 480000,0 mii lei, la 400 000 mii lei), finanțarea investițiilor capitale pe autorități publice centrale (aprobate inițial în sumă de 2374183,6 mii de lei, acestea se vor reduce până la 1666161,7 mii lei).