30
07 2013
535

KPMG România: IASB lansează procesul de consultare cu privire la principiile sale fundamentale – o oportunitate unică

Documentul pentru discuții «Revizuirea Cadrului Conceptual al Raportării Financiare» a fost publicat în iulie 2013 și este supus dezbaterii publice până pe 14 ianuarie 2014.

Mark Vaessen, coordonator al rețelei globale IFRS din cadrul KPMG a declarat: “Criza financiară globală a generat nenumărate discuții cu privire la adecvarea standardelor globale de contabilitate. Această consultare organizată de Consiliul Standardelor Internaționale de Contabilitate (IASB) vine într-un moment oportun pentru a răspunde îngrijorărilor exprimate în ultimul timp cu privire la IFRS, inclusiv în ceea ce privește complexitatea tot mai mare a raportărilor financiare. S-au ridicat, de asemenea, semne de întrebare cu privire la aspecte fundamentale precum rolul situațiilor financiare în evaluarea modului în care conducerea și-a îndeplinit responsabilitățile, importanța contabilizării la valoare justă în cadrul IFRS și ce înseamnă de fapt performanța financiară. Este crucial ca toate părțile interesate de procesul de raportare financiară din întreaga lume să își aducă contribuția la aceste discuții lansate de IASB. Nu trebuie să pierdem această oportunitate”.

Vaessen a continuat: “Pentru cei care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la modificările care se preconizează în cadrul IFRS, Documentul pentru discuții privind Cadrul Conceptual oferă o oportunitate binevenită pentru a stabili principiile fundamentale necesare pentru elaborarea unor standarde robuste și uniforme. Deși nu are un caracterul iminent al altor propuneri de modificare a standardelor, va avea în schimb o influență pe termen lung asupra direcției în care se îndreaptă contabilitatea”.

“Să ne referim, spre exemplu, la raportarea performanței”, a explicat Vaessen. “În prezent, unele câștiguri și pierderi se regăsesc în contul de profit și pierdere iar altele în rezerve, în cadrul altor elemente ale rezultatului global – nefiind incluse în profitul net pe baza căruia este calculat rezultatul pe acțiune. De exemplu, câștigurile și pierderile aferente unor instrumente financiare precum și cele din revaluarea planurilor de beneficii definite se înregistrează în rezerve, unele din acestea fiind transferate ulterior în contul de profit și pierdere iar altele nu. Este dificil de identificat un principiu unitar care stă la baza acestor tratamente. Revizuirea Cadrul Conceptual reprezintă o oportunitate de a formula un principiu pentru recunoașterea câștigurilor și pierderilor agreat de toate părțile interesate. Totuși, nu trebuie subestimată dificultatea acestei sarcini. Raportarea performanței este un subiect sensibil pentru mulți, deoarece se referă la modul în care o societate își prezintă performanțele. Indiferent care va fi soluția finală, să sperăm că va fi mai mult decât o sistematizare a tratamentelor existente, care reprezintă fiecare dintre ele un răspuns limitat pentru o problemă specifică”.

“Evaluarea activelor și datoriilor va reprezenta un alt subiect de interes major. Documentul pentru discuții propune un model mixt — de exemplu, uneori valoarea justă, alteori costul – precum și unele criterii generale pe care IASB să își bazeze opțiunile în viitor. O întrebare esențială pentru mulți va fi dacă aceste criterii vor transmite un semnal suficient de clar în ceea ce privește intenția IASB să extindă sau să reducă utilizarea contabilizării la valoarea justă,” a observat Vaessen.

“O altă întrebare se referă la activele nefinanciare: pot fi ele ”disecate” și analizate din punct de vedere contabil în același fel ca și instrumentele financiare în prezent?” a continuat Vaessen. “În cazul unei aeronave, valoarea din bilanț reprezintă însăși aeronava? Documentul pentru discuții propune altceva — și anume ca această cifră să reprezinte drepturi care pot fi împărțite între mai multe entități, fiecare raportând o parte din aeronavă. De fapt, această abordare este cea pe care IASB a propus-o deja spre implementare în cadrul proiectului de expunere din mai 2013 cu privire la contractele de leasing, cu costul creșterii complexității și inconsecvenței în contabilizare; astfel, locatarul ar urma să înregistreze o parte din aeronavă care corespunde duratei contactului de leasing, în timp ce locatorul ar urma sau nu să elimine o parte din aeronavă din bilanțul său.”

“Sunt de asemenea extrem de importante testele efectuate pentru a stabili când activele sau părți din active trebuie păstrate în bilanț și când trebuie scoase în afara bilanțului,” a subliniat Vaessen. “Întrebarea aici este dacă ar trebui înlocuit conceptul actual bazat pe transferul riscurilor și beneficiilor economice ale activului cu conceptul bazat pe pierderea controlului asupra drepturilor legale aferente activului. Să luăm, de exemplu, scenariul în care o bancă vinde titluri de valoare unei alte părți, dar are obligația de a răscumpăra aceleași titluri la o dată ulterioară (o tranzacție ”repo”). Aplicarea noului concept bazat pe controlul asupra drepturilor legale ar putea avea drept rezultat scoaterea titlurilor din bilanțul băncii.”

Aura Giurcăneanu, Head of Audit and Assurance în KPMG România, a concluzionat: “Aceste propuneri, îndelung așteptate, răspund cererilor exprimate de părțile interesate de a face din Cadrul Conceptual o bază de referință pentru elaborarea unor standarde contabile unitare și de înaltă calitate, bazate pe principii. Este o oportunitate unică de dialog cu privire la întreg cadrul IFRS: pentru IASB de a explica principiile sale fundamentale și a obține susținere; și pentru membri, de a contribui la modelarea viitorului Standardelor Internaționale de Raportare Financiară.”

”Având în vedere că în România instituțiile de credit și societățile listate aplică IFRS ca bază a contabilității, urmând ca acestora să li se alăture și societățile de asigurări, fondurile de investiții și alte categorii de entități, este important ca atât cei implicați în pregătirea situațiilor financiare IFRS, cât și utilizatorii acestora – acționarii, creditorii și investitorii, dar și instituțiile de reglementare să analizeze aspectele specifice pieței și cadrului de reglementare românesc și să le aducă în atenția organismelor internaționale implicate în procesul de definire a Cadrului Conceptual și a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară aplicabile la nivelul Uniunii Europene – IASB dar și EFRAG, Grupul Consultativ European pentru Raportarea Financiară”, consideră Angela Manolache, Director Consultanță în cadrul KPMG România.

via kpmg.com

Abonează-te la contul publicației Monitorul fiscal FISC.md în rețelele sociale din Facebook și Twitter: o banda unică pentru informații de valoare despre impozite, economie, afaceri și management.

Atenţie: În cazul în care aţi depistat o eroare, selectaţi textul şi accesaţi CTRL+Enter pentru a o transmite spre corectare! Vă mulţumim anticipat!

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.