Panorama

Republica Moldova a ratat în ultimii 15 ani fonduri externe de un miliard de lei

Deşi apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, confirmată de recenta semnare a Acordului de Asociere, pare să deschidă larg uşile pentru investiţii şi atragerea de fonduri europene, văzute ca o gură de oxigen pentru mediul de afaceri, se pare că ţara noastră nu stă prea bine la capitolul absorbţie de fonduri, reuşind performanţa, ca în ultimii circa 15 ani, să rateze fonduri externe de aproape 1,1 miliarde de lei. Cifrele au fost prezentate de controlorii Curţii de Conturi, în cadrul unei şedinţe în care au prezentat raportul de audit al managementului datoriei publice pe anul 2013 la Ministerul Finanţelor. „Luăm credite pentru care plătim procentul bancar, le ţinem pe poliţă ani la rând, pe urmă ni le iau, la fel ca şi granturile pe care ni le acordă unele ţări străine ca rezultat al ne utilizării lor“, a declarat în acest sens Serafim Urechean, preşedintele Curţii de Conturi. Astfel, la sfârşitul anului precedent, soldul datoriei de stat externe se cifra la 16,84 miliarde de lei, incluzând 96 de împrumuturi. Din acestea, banii acordaţi în cadrul a 29 de împrumuturi nu au fost valorificaţi integral, iar sumele anulate de partenerii externi au depăşit un miliard de lei. Beneficiarii nu îndeplinesc condiţiile contractuale Principala cauză pentru care banii nu au mai ajuns în ţară a fost neîndeplinirea unor condiţii contractuale de către beneficiari. Din această cauză ţara noastră a ratat aproape 900 mil. de lei. Un alt impediment l-a constituit şi nevalorificarea banilor în termen, motiv pentru care în ţară nu au ajuns 166 mil. de lei. Cea mai mare sumă ratată vreodată de autorităţile de la Chişinău a fost de 277 mil. de lei. Tranşa a fost anulată de Banca Mondială (BM), în 2003, în cadrul Programului de Eradicare a Sărăciei SAC III. Suma anulată constituia 66% din totalul creditului prevăzut pentru a fi acordat. De fapt, grosul fondurilor ratate o constituie în special fondurile ratate în cadrul programelor de reabilitare a drumurilor. La acest capitol, ţara noastră a ratat, în 2003, peste 193 milioane de lei de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi alte 131 milioane de lei, în 2011, de la BM. În 2013, în ţară nu au mai ajuns 58 mil. de lei Numai pe parcursul anului trecut, am pierdut fonduri de circa 58,3 milioane de lei, aferente a şase împrumuturi. Unul din aceste împrumuturi nevalorificate a fost contractat chiar de ministerul Finanţelor. Este vorba de creditul acordat de Banca Mondială în cadrul Proiectului Managementul Financiar Public, sursele puse la dispoziţie fiind absorbite doar în proporţie de 56%, iar suma anulată ajungând la 51 milioane de lei. Curtea de Conturi (CC) denotă o lipsă majoră de interes printre potenţialii beneficiari ai Programului de restructurare a sectorului vitivinicol „Filiera Vinului”, lansat în 2012. Deşi în cadrul Programului se prevăd finanţări de peste 75 milioane de euro, la finele anului trecut doar un sfert din banii puşi la dispoziţie au fost absorbiţi. Situaţia este şi mai gravă în cazul Proiectului „Agricultura competitivă”. Din sută din totalul resurselor puse la dispoziţie în cadrul acestui proiect în mărime de peste 22,4 milioane de dolari, până la ora actuală au fost utilizate doar 16,5 la sută. Potrivit controlorilor Curţii de Conturi, nevalorificarea împrumuturilor externe este condiţionată de ne obţinerea în termen a diferitor autorizaţii cum ar fi certificatele de urbanism, deficienţele sistemului de achiziţii publice, dar şi tergiversarea procesului de informare si sensibilizare a potenţialilor beneficiari. Penalităţi de milioane Pe lângă faptul că se ratează credite ieftine de investiţii, ca urmare a prelungirii perioadei de valorificare pentru unele împrumuturi externe, se majorează şi rata dobânzii la aceste împrumuturi, fiind provocate astfel cheltuieli suplimentare din buget. Curtea de Conturi a constat că din cauza extinderii perioadei de valorificare a surselor în cazul unui împrumut acordat de Banca Europeană de Investiţii (BEI), rata anuală a dobânzilor a fost majorată şi autorităţile au fost nevoite să achite un comision de angajament în mărime de 5,4 milioane de lei. Ce spune Ministerul Finanţelor? Despre problemele existente a vorbit şi ministrul Finanţelor, Anatol Arapu care a chemat autorităţile responsabile să perfecteze mecanismele de planificare pentru ca angajamentele asumate să fie executate în termen. „Până la urmă, toate aceste programe sunt în favoarea noastră şi este extrem de neplăcut când mulţi dintre partenerii noştri externi vin şi ne roagă insistent să întreprindem ceva pentru ca resursele financiare să fie utilizate cât mai rapid”, a declarat acesta, dând vina în special pe întârzierile de la unele ministere în implementarea măsurilor de politici asumate. Problema absorbţiei fondurilor europene este foarte actuală şi pentru ţările din regiune, cum ar fi România, care, după şapte ani de când a aderat la Uniunea Europeană este codaşă la absorbţia de fonduri europene, cu un nivel de absorbţie de 34% în 2013, potrivit unui raport al Companiei de Consultanţă KPMG.

via www.eco.md

1555 vizualizări

Data publicării:

11 Iulie /2014 10:35

Etichete:

KPMG | Anatol Arapu | ministerul finanţe

0 comentarii

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon