Panorama

România: Modificările aduse Codului fiscal în ultimii 10 ani arată că guvernele au avut o atitudine anti-business. Evaziunea fiscală a intrat în sânge

Guvernele care s-au perindat la putere nu au avut o atitudine pro-business, dacă ne uităm la modificările numeroase ale Codului fiscal din ultimii 10 ani, iar aceste schimbări legislative nu au adus mai mulţi bani la buget, ci au fost însoţite de o escaladare a evaziunii fiscale la cote maxime. Aceasta este una dintre concluziile conferinţei „Codul fiscal. 10 ani, 100 de modificări. Cum va arăta noul Cod fiscal“, organizată de Ziarul Fi­nanciar în parteneriat cu KPMG, Deloitte şi firma de avocatură Biriş Goran. La conferinţă au participat oficialii din Ministerul Finan­ţelor Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor, Dan Manolescu, se­cretar de stat în Ministerul finanţelor, Attila Gyorgy, se­cre­tar de stat în Ministerul Finanţelor şi Doru Dudaş, director ge­neral în Ministerul Finanţelor, Gabriel Biris, partener fon­dator al Biriş Goran, alături de parteneri pe taxe de la com­paniile de consultanţă din Big 4 - Alexander Milcev, partener în departamentul taxe al EY România, Ramona Jurubiţă, partner, deputy head of taxation la KPMG România, Ionuţ Simion, partener consultanţă fiscală la PwC România şi Dan Bădin, partener coordonator al Deloitte Tax & Legal, precum şi reprezentanţi ai mediului de afaceri - Nawaf Salameh, preşedinte al Alexandrion Group şi Dragoş Petrescu, proprietar al City Grill. Codul fiscal, care a intrat în vigoare la începutul anului 2004, a avut parte în 10 ani de 100 de modificări prin tot atâtea acte normative. Iar „maratonul“ modificării legislaţiei fiscale a afectat mediul de business. Varianta rescrisă a codului, cerută şi aşteptată de toată lumea pentru mai multă claritate, coerenţă şi simplificare, ar urma fie finalizată în acest an şi să aibă undă verde pentru aplicare începând cu 2015. Ioana Petrescu, ministrul finanţelor, susţine că la rescrierea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală au fost avute în vedere două obiective: includerea unor măsuri care să contribuie la stimularea creşterii economice şi a unor propuneri privind eficientizarea colectării. Cota unică de 16% şi nivelul TVA ar urma să fie menţinute, ca şi scutirea de la plată a impozitului pe profitul reinvestit. Ponderea veniturilor bugetare în PIB este foarte apro­piată de nivelul din 2004, ceea ce pune sub semnul întrebării rostul modificărilor numeroase ale Codului fiscal dacă la buget nu s-au strâns mai mulţi bani, iar evaziunea a fost la cote maxime, a spus avocatul Gabriel Biriş, partener fon­dator al firmei Biriş Goran. Evaziunea fiscală a atins în 2013 nivelul de 16,2% din PIB, ceea ce la un PIB de 140 mld. euro înseamnă aproape 23 mld. euro, adică jumătate din cât a strâns Ministerul Finanţelor la bugetul consolidat anul trecut (200 mld. lei, adică 45 mld. euro), potrivit estimărilor Consiliului Fiscal. Bonul fiscal în România funcţionează doar în teorie, în timp ce în practică fenomenul evaziunii fiscale este deja intrat în sânge, a atenţionat Ramona Jurubiţă, partner, deputy head of taxation, KPMG România. Ea a indicat „loteria fiscală“ ca măsură care ar putea avea rezultate. În cazul organizării „loteriei fiscale“, persoanele fizice pot să participe pe baza bo­nurilor fiscale la o tombolă şi pot să câştige premii în bani, maşini. Ministrul finanţelor a recunoscut, la dezbaterea la care au participat peste 100 de reprezentanţi din mediul de business, că evaziunea fiscală este foarte mare şi a părut să fie de acord cu ideea de stimulare a contribuabililor pentru a plăti taxele. Ea a susţinut că au fost făcute simulări legate de „loteria fiscală“, însă această soluţie nu se regăseşte, deocamdată, în varianta rescrisă a legislaţiei fiscale. Dan Bădin, partener coordonator la Deloitte Tax&Legal, a amintit că până acum relaţia dintre autorităţile fiscale şi contribuabili a fost ca o relaţie între două oştiri duşmane în care Fiscul încearcă să ia tot ce poate, iar contribuabilul încearcă să scape cum poate. Silmulări face Ministerul Finanţelor şi în legătură cu noua variantă a taxei pe construcţii speciale care ar urma să fie aplicată din 2015. Una dintre modificări, cerută insistent de oamenii de afaceri şi de consultanţii fiscali, este ca în loc de valoarea brută să fie impozitată valoarea netă. În Codul fiscal rescris ar urma să se regăsească şi reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajatori, spune cu convingere Ioana Petrescu. Îngrijorările din mediul de afaceri privind această reducere a CAS sunt legate de faptul că dacă va fi aplicată măsura şi nu este sustenabilă, poate să facă mai mult rău decât bine în cazul în care în anii următori va fi compensată cu majorări de taxe, a arătat Alex Milcev, partener în departamentul taxe al EY România. România are nevoie de un Cod fiscal rescris, dar care să fie completat şi cu o strategie fiscală. Este nevoie de stabilitate şi predictibilitate astfel încât Codul fiscal să nu mai fie modificat de încă 100 de ori în următorii ani, consideră Ionuţ Simion, partener consultanţă fiscală la PwC România. Unii consultanţi fiscali au susţinut că nu avem o revoluţie fiscală, Codul fiscal urmând să rămână în linii generale acelaşi, şi ratăm, astfel, încă o dată şansa de a face o reformă reală. În replică, ministrul finanţelor a spus că nu mai înţelege dacă se doreşte o revoluţie fiscală sau stabilitate fiscală. Ioana Petrescu, ministrul finanţelor + Rescrierea Codului fiscal este benefică pentru mediul de afaceri din mai multe puncte de vedere. Se păstrează cota unică, cotele de TVA, neimpozitarea profitului reinvestit. + O conformare voluntară mai bună nu poate să fie cerută de la un contribuabil care nu este tratat cu respect. Vrem să arătăm respect pentru contribuabilii oneşti şi să fim foarte duri cu cei care fac evaziune fiscală. + Sunt de acord că trebuie stimulat contribuabilul să plătească taxele. „Loteria fiscală“ este o sugestie. Am făcut şi simulări. + Taxa pe construcţii speciale va fi regândită. Facem mai multe simulări pentru a o îmbunătăţi începând din 2015. Suntem în discuţii cu mediul de afaceri şi sperăm ca în noua variantă să vedem o taxă mai prietenoasă. Una dintre modificări este ca în loc de valoarea brută să impozităm valoarea netă. + Reducerea CAS este în Codul fiscal rescris. Legea se va duce din nou în Parlament şi sper ca ea să fie aprobată şi să intre în vigoare cât mai curând posibil. Depinde de Parlament, de cât de repede o promulgă preşedintele, dacă ajunge la Curtea Constituţională. Deci, nu depind de mine aceste lucruri. Ramona Jurubiţă, partner, deputy head of taxation, KPMG România + Avem o problemă legată de eficienţa colectării şi economia neagră. Poţi să atingi un obiectiv prin două metode: stimulente sau pedepse. Noi vorbim foarte mult de penalităţi. Ar trebui să încercăm să ne gândim şi la stimulente. Cum putem stimula contribuabilul să participe la scoaterea la suprafaţă a economiei subterane. + Bonul fiscal este doar o teorie. În practică fenomenul evaziunii fiscale este deja intrat în sânge. O măsură foarte intersantă, cu rezultate, este „loteria fiscală“, aplicată de autorităţile fiscale din Slovacia, Portugalia. Pe baza bonurilor fiscale o persoană fizică poate să participe la o tombolă şi poate să câştige pemii în bani, maşini. Dan Bădin, partener coordonator, Deloitte Tax & Legal România + Nu avem o revoluţie fiscală în acest moment. Codul fiscal va fi acelaşi, iar obiectivul principal este mai multă claritate, o mai mare uşurinţă în aplicarea legii. + Accentul s-a pus pe relaţia dintre autorităţile fiscale şi contribuabil ca o relaţie între două oştiri duşmane. Fiscul vine şi încearcă să ia tot ce poate. Şi atunci contribuabilul încearcă să scape cum poate. Cum era cu zapcii şi haiducii. Noi îi iubeam pe haiduci. Trebuie să înţelegem că Fiscul şi contribuabilul trebuie să fie într-o relaţie de colaborare, nu de adversitate. + Contribuabilul vrea taxe rezonabile, stabilitate şi claritate, precum şi uşurinţă în administrare. Această clarificare a Codului fiscal nu este de ajuns însă. Alexander Milcev, partener, departamentul taxe, EY România + În ultimii ai au existat discuţii legate de reducerea CAS cu 2-3 puncte procentuale. Asta cerea mediul de afaceri. Acum s-a ajuns cu reducerea CAS la 5 puncte procentuale. Nu pot să nu am sentimentul că este prea bine ca să fie adevărat. + Dacă există îngrijorări în mediul de afaceri, acestea sunt legate de faptul că dacă va fi aplicată măsura de reducere a CAS şi aceasta nu este sustenabilă, poate să facă mai mult rău decât bine în cazul în care în anii următori va trebui să anulăm măsura sau să o înlocuim cu majorări de impozite. Ionuţ Simion, partener Consultanţă Fiscală, PwC România + Avem nevoie de un Cod fiscal care să fie completat cu o strategie fiscală. Este nevoie de stabilitate şi de voinţă politică. + Noi am fost consultaţi în legătură modificările fiscale, dar nu înseamnă că am fost de acord. Nu am fost de acord cu taxa pe construcţiile speciale, nici cu acciza suplimentară pe carburanţi şi nici cu penalitatea de nedeclarare. + Este benefică menţinerea cotei unice în Codul fiscal rescris. Nu ştiu cât de benefică este păstrarea cotei de TVA. + Complexitatea Codului fiscal a crescut, dar şi ca urmare a integrării în UE şi a alinierii cu reglementările internaţionale. Dan Manolescu, secretar de stat, Ministerul Finanţelor + Dorinţa este de a găsi o metodologie de diferenţiere între cei de bună-credinţă care se conformează şi declară obligaţiile fiscale, dar nu le plătesc la termenul scadent, şi contribuabilii care nu declară sau declară parţial, cu sau fără intenţie. + În zona regimului sancţionator, lucrurile au evoluat mult în ultimii patru ani. Până în 2010, nivelul dobânzilor de întârziere era de 36,5% pe an. Anul trecut eram la 28-29%. Vrem să reducem sarcina totală a accesoriilor la 14,6% prin sistemul propus pentru cei care îşi achită la timp obligaţiile fiscale. + Impozitul pe construcţii vizează un tratament echilibrat între companiile şi persoanele fizice care folosesc clădiri în scop de business. Attila Gyorgy, secretar de stat, Ministerului Finanţelor + Am făcut vizite la administraţiile fiscale din şase judeţe. Am vrut să văd care este fluxul la ghişee. Nu veţi găsi cozi la ghişee decât foarte rar. + Să nu generalizăm situaţia din Bucureşti în perioadele de vârf de plată taxelor, în zilele de 24-25 ale fiecărei luni. În Bucureşti sunt foarte mulţi contribuabili în comparaţie cu un judeţ obişnuit. + Modalităţile de plată a impozitelor au fost diversificate. Şi persoanele fizice pot să plătească online. Doru Dudaş, director general, Ministerul Finanţelor + Mă bucur să constat că suntem cu toţii de acord că sistemului românesc de accesorii îi lipseşte ceva - această diferenţiere între sancţiunile care se aplică celui de bună-credinţă şi cel care nu declară şi nu plăteşte. + Nedeclararea sau subdeclararea impozitelor afectează grav concurenţa. Este cel mai important lucru. Nimănui din mediul economic nu îi convine că cineva de la concurenţă care nu plăteşte impozite are preţuri cu 25-50% mai mici. Nu ai cum să concurezi cu un asemenea comerciant. + Legislaţia este perfectibilă şi aşteptăm sugestii pentru a o îmbunătăţi. Gabriel Biriş, partener fondator, Biriş Goran + Niciunul din guvernele ultimilor ani de zile nu a avut o atitudine pro-business. Cum să mai faci afaceri în această ţară când jumătate din valoarea venitului se duce pe impozit. + Ponderea veniturilor la buget în 2004 e foarte apropiată de cea de azi. Atunci de ce multitudinea de modificări fiscale dacă la buget nu s-au strâns mai mulţi bani, iar evaziunea a fost la cote maxime. + Ratăm încă o dată şansa de a face o reformă reală. Cele mai multe modificări legislative nu ating domeniile sensibile şi unde sunt cele mai mari probleme. + Singurul pas important de reformă este cel legat de schimbarea modului de calcul al impozitului pe clădiri. Şi acolo ratăm şansa să ducem reforma până la capăt. Valoarea de inventar transformă impozitul pe clădire într-un impozit pe investiţii. Nawaf Salameh, preşedinte al Alexandrion Group + Din consumul de băuturi alcoolice, peste jumătate este din fructe. Dacă dispare această industrie, sunt zeci de mii de oameni care rămân fără locuri de muncă. + Nu cer un ajutor, cer ca industria noastră să nu dispară. La impozite eu am cotă de 26%, însă în piaţa băuturilor alcoolice am 5%. Anul trecut una dintre firmele mele a avut afaceri 23 mil. euro net, accizele pe care le-am plătit au fost de 20 mil. euro. Propunerea mea este de a aduce nivelul accizei la un nivel corelat cu salariul mediu. + Acciza în România este peste cea din opt ţări din Uniunea Europeană. Este la un nivel similar cu acciza din Austria, însă la ei salariul mediu e de 2.000 euro, iar la noi e sub 400 euro. Dragoş Petrescu, proprietar al City Grill + Reducerea CAS e o măsură de antievaziune fiscală pentru piaţa muncii şi va conserva şi va creşte veniturile la buget, în schimb în domeniul public toată lumea întreabă cum vom acoperi această gaură. + Eu susţin măsura, dar ea nu a fost bine promovată sau autorităţile ar fi trebuit să aibă mai aproape de ele mediul de afaceri. + Aplicarea impozitului forfetar ar majora considerabil gradul de colectare a impozitului pe profit în această industrie. Această lege va ajuta în combaterea concurenţei neloiale pe piaţă, în care doar câţiva jucători plătesc impozite. Via | www.zf.ro

1211 vizualizări

Data publicării:

04 August /2014 10:34

Etichete:

România

0 comentarii

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon