Мнения

Ion Chicu: „Reforma fiscală va scoate salariile din plic”

Pachetul de legi pro-business pentru unii este o evoluție firească și multașteptată, pentru alții – o revoluție. Indiferent de aprecieri, avem o nouă realitate, căreia trebuie să ne conformăm. Despre provocări și reticență, creșterea economică și baza fiscală, așteptările mediului de afaceri și ale guvernării am discutat cu secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu. - Dle Chicu, care au fost cele mai mari provocări pentru Dumneavoastră, la revenirea în cadrul Ministerului Finanțelor în calitatea de secretar general de stat? - În viziunea mea, ultimii ani ministerul, din anumite considerente, era preocupat prioritar de acumularea veniturilor la buget și mai puțin de ceea ce generează veniturile – baza fiscală și extinderea acesteia, de elaborarea politicilor ce ar asigura creșterea economică etc. Una din provocări a fost aducerea în topul priorităților instituției a necesității aplicării politicilor bugetar-fiscale prin intermediul cărora poate fi încurajată creșterea economiei. Aceasta a fost cea mai mare provocare. O altă provocare a fost reformarea structurii Ministerului Finanțelor, în gestionarea căruia în ultimul an au fost transmise mai multe domenii. Mă refer la achizițiile publice, controlul financiar-public intern, sectorul financiar-bancar şi non-bancar. Odată cu luarea deciziei de introducere a sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar, ministerului i-a revenit elaborarea proiectului legii respective. De competența noastră ține și coordonarea asistenței externe. Sincronizarea numărului crescând al funcțiilor ministerului cu structura instituției, acompaniată de angajarea persoanelor competente în domeniile respective, a fost o altă provocare. Deși a fost extinsă competența Ministerului Finanțelor, în rezultatul reformei autorităților publice centrale a fost esențial diminuat numărul personalului instituției. Dacă acum un an, împreună cu subdiviziunile teritoriale, aveam angajate circa 600 de persoane, în prezent suntem mai puțin de 300 de angajați, și aceasta este încă o provocare. Reticența cadrelor tinere pentru angajare în sectorul public este încă o problemă care urmează a fi soluționată. Desigur, avem în minister un patrimoniu uman extrem de prețios, dar avem nevoie și de cadre noi, cu alte viziuni și aspirații. - Care au fost circumstanțele ce au impus implementarea șirului de reforme în domeniul fiscal din ultimele luni? – Toate aceste reforme au la origine provocările la care m-am referit. Noi suntem conștienți că politică bugetar-fiscală trebuie să corespundă cel puțin la două criterii – să asigure necesitățile statului pentru realizarea sarcinilor în domeniile prioritare, inclusiv sociale, și să nu afecteze creșterea economică. În ultimii trei ani, dacă ne referim la reforma fiscală, am avut o creștere constantă anuală a acumulărilor la bugetul public național (BPN) de 15-17%. Pe fondul creșterii economice îmbucurătoare, dar nu impresionante, de 4-4,5%, conștientizăm că sporirea acumulărilor la BPN se datorează eficientizării administrării fiscale. Conștientizăm și faptul că această resursă este una epuizabilă și, dacă nu vom asigura condițiile necesare pentru creșterea economică, în scurt timp eficiența va scădea. Astfel, consolidarea bazei fiscale este obiectivul prioritar al reformei, inclusiv prin aducerea în baza legală a economiei tenebre, care, conform ultimului raport de evaluare al Fondului monetar internațional, în țara noastră este cuprins între 40-55%, ceea ce, raportat la Produsul intern brut, constituie circa 70 mld. lei în circuitul economic ilegal. Aici mă voi referi doar la două deficiențe mari care le creează acest fenomen – lipsa încasărilor la buget și crearea impedimentelor pentru dezvoltarea businessului legal, deoarece este extrem de dificil să activezi în condiții de concurență neloiala, cu efectele secundare provocate de aceasta. Respectiv, prin legile adoptate pentru micșorarea poverii fiscale asupra mediului de afaceri urmărim aducerea în câmpul legal a business-ului din umbră, dar și oferim posibilitatea de dezvoltare a afacerilor legale. Diminuarea cu 5% a contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat permite întreprinderilor să aleagă – fie să majoreze salariile personalului, fie să efectueze investiții sau să le declare drept profit al entității. Oricare din aceste scenarii contribuie la lărgirea bazei fiscale atât prin impozite directe, cât și indirecte. Această măsură, de rând cu micșorarea impozitului pe venit al persoanelor fizice și majorarea sumei scutirii persoanele, dar și creșterea salariilor în sectorul bugetar, vor spori consumul intern, ne vor permite să scoatem salariile din plic. Astfel, vom contribui la extinderea bazei fiscale și fortificarea resursei de majorare a veniturilor la buget. - Aceste măsuri nu vor avea un efect imediat. Va rezista BPN în situația în care, conform estimărilor preliminare, implementarea acestor reforme va costa bugetul circa 2 mld. lei? - Dacă aplicăm un model static matematic al impactului reformei fiscale asupra BPN, luând în calcul diminuarea cotelor la impozitele ce țin de salarii cu 9% și majorarea scutirii personale, acesta constituie circa 2,4 mld. anual. Însă, în primele 10 luni ale anului 2018, acumulările la buget au sporit cu circa 4 mld. comparativ cu încasările aceleiași perioade ale anului trecut, ceea ce acoperă eventualele decăderi ale veniturilor în urma acestei reforme. Totodată, încasările din lunile octombrie și noiembrie curent demonstrează că veniturile acumulate nu au scăzut față de cele înregistrate în aceleași luni ale anului precedent, când cotele impozitelor erau majorate. Există posibilitatea unei diminuări a veniturilor în primele 5-6 luni de la punerea în aplicare a reformei, dar suntem absolut convinși că aceasta va fi recuperată din contul extinderii bazei fiscale, diminuarea economiei tenebre și creșterii economice. Suplimentar, contăm pe responsabilitatea socială a contribuabililor și nu doar. Statul a creat suficiente condiții pentru business. Am venit cu pachetul măsurilor ce țin de stimularea fiscală – prin anularea penalităților și amenzilor pentru contribuabilii care, până la 20 decembrie curent, vor achita plățile curente, am anulat controalele fiscale pentru perioada de până la 1 ianuarie 2018 etc. Astfel, am oferit un regim de povară fiscală acceptabil și concurențial cu cel din regiune. Respectiv, am creat condiții pentru conformarea benevolă și acum suntem în drept să așteptăm activ răspunsul atât din partea mediului de afaceri cât și a persoanelor fizice. De aici nu reiese că nu vom întreprinde măsuri pentru sporirea eficienței administrării fiscale sau nu vom contracara evaziunea. Îmbinarea acestor măsuri ne oferă încredere că în anul 2019 nu vom înregistra decăderi de venituri. Reiterez, creșterea încasărilor anuale este unul din factorii care au permis inițierea unei asemenea reforme, oferind convingerea că există rezerva de lichidități necesară pentru acoperirea eventualelor decalaje. - Această convingere este bazată, inclusiv, pe eficiența înaltă a organelor abilitate cu funcții de administrare fiscală... - Mă voi referi, în special, la Serviciul Fiscal de Stat. Reforma instituției a fost încheiată cu succes în anul 2017 și rezultatele acesteia îndreptățesc totalmente așteptările investite în această reformă. Actualmente SFS foarte bine combină instrumentele de convingere și stimulare fiscală cu cele oferite de legislația în vigoare pentru ca contribuabilii să-și onoreze obligațiile. Actuala structură a SFS îi permite să acționeze eficient în baza analizei riscurilor, la estimarea domeniilor în care sunt rezerve pentru creșterea conformării benevole și aducerea contribuabililor în cadrul legal. Serviciul atrage specialiști tineri, cu multe idei bune. Chiar și ministerul preia experiența SFS în ceea ce privește organizarea activității. Bineînțeles, reforma fiscală oferă multe posibilități pentru sporirea eficienței. Un fapt îmbucurător este că SFS a știut să aducă contribuabililor un mesaj, care a fost corect înțeles de agenții economici, ceea ce contribuie la conformarea benevolă. Avem o conlucrare bună cu societatea publică, care vine și ea cu recomandări, idei, aprecieri, contribuie la sporirea gradului de conformare. Exemplu poate servi conlucrarea în sensul monitorizării activității restaurantelor în urma aplicării, din 1 octombrie curent, a taxei reduse la TVA pentru HoReCa. Avem multe semnale, opinii, dar și constatăm diferența volumului de vânzări declarat de acești agenți economici anterior și în prezent. Consider că îmbinarea metodelor de convingere și de impunere este una bună și va asigura creșterea continuă a eficienței administrării fiscale. – Aș vrea să discutăm, pe scurt, despre punerea în aplicare a noii Legi a contabilității, deoarece ceva timp în urmă se vorbea despre transferul datei de implementare a acesteia… – Într-adevăr, punerea în aplicare a Legii contabilității este preconizată pentru 1 ianuarie 2019. Ministerul Finanțelor a muncit intens pe interior asupra noilor standarde de contabilitate. Suntem deciși să le adoptăm, la sfârșitul lunii noiembrie – început de decembrie, astfel încât contabilii să reușească să ia cunoștință de aceste documente. Înțelegem disconfortul contabililor, dar avantajele care le aduce noua Lege a contabilității și SNC noi vor compensa această incertitudine. – Dle Chicu, ce întrebare nu v-a fost adresată în aceste trei luni de suprasolicitare de către mass-media? – Jurnaliștii au fost mai puțin insistenți asupra întrebării ce ține de viitorul contribuabililor pe termen mediu. Vreau să vă spun că diminuarea impozitelor pe termen mediu nu va continua, deoarece noi deja suntem competitivi în regiune pe dimensiunea fiscală, inclusiv la plățile salariale, nu mai suntem în dezavantaje comparative în care eram până la 1 octombrie 2018, suntem competitivi pe piața forței de muncă. Suplimentar, nivelul actual de impozitare este unul optimal, fapt confirmat și de experții FMI, prin care vom putea asigura atât încasările la BPN, cât și creșterea economică.

Лилия Бучковская

Ion Chicu

Учреждения:

Периодическое издание "Monitorul Fiscal FISC.md"

„Acest articol aparține exclusiv P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” și este protejat de Legea privind drepturile de autor.
Orice preluare a conținutului se face doar cu indicarea SURSEI și cu LINK ACTIV către pagina articolului”.

3250 просмотры

Дата публикации:

14 Ноябрь /2018 10:42

Catalogul tematic

Налоговое администрирование | Новости | Налоговое законодательство

Ключевые слова

Ion Chicu | crestere economica | salarii în plic | reforma fiscala | economia informala | ministerul finantelor

0 комментарии

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon