Potrivit noțiunii expuse la art. 2 din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, „zilier” este persoană fizică, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.

В соответствии с изменениями к ст. 253 Гражданского кодекса (ГК), вступившими в силу с 01.03.2019 г., предметом вклада в натуре в уставный капитал хозяйственного товарищества или общества может быть любое имущество, находящееся в гражданском обороте. Согласно ст. 95 ч. (1) лит. а) НК, объектами налогообложения являются поставка товаров, услуг субъектами налогообложения, являющаяся результатом их предпринимательской деятельности в РМ. Следует ли из указанных норм, что материалы, представляющие собой вклад в натуре от имени предприятия, плательщика НДС, в уставный капитал другого предприятия в обмен на долю участия в его капитале, не будут облагаться НДС?

Pe parcursul anului 2019, o persoană fizică a efectuat o donație sub formă de mijloace bănești în folosul altei persoane fizice mărimea căreia depășește venitul impozabil obținut în perioada de declarare. Ce obligații fiscale apar în cazul dat?Care este corectitudinea reflectării acesteia în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit?

Entitatea, rezident al zonei economice libere, desfășoară activitate de construcție a unei secții de producție pentru un alt rezident al aceleiași zone economice libere. Contractul de antrepriză a fost semnat în februarie 2019, termenul de executare a lucrărilor fiind stabilit decembrie 2019. Entitatea deține o secție de producție în mun. Chișinău, în care se confecționează construcții metalice, care ulterior se utilizează la construcția obiectelor contractate. Cum urmează a fi impozitate la antreprenor operațiunile legate de construcția secției de producție pe teritoriul zonei?

O entitate trebuie să determine dacă este oportun să analizeze fiecare tratament fiscal incert în mod separat sau împreună cu unul sau mai multe tratamente fiscale incerte, în funcție de abordarea care prefigurează cel mai bine rezolvarea incertitudinii. Pentru a determina care dintre cele două abordări prefigurează cel mai bine rezolvarea incertitudinii, o entitate ar putea ține seama, de exemplu: a) de modul în care își întocmește declarațiile fiscale și susține tratamentele fiscale pe care le aplică; sau b) de modul în care entitatea se așteaptă ca autoritatea fiscală să efectueze controlul și să rezolve aspectele care ar putea apărea în urma acestui control.

Stimați contribuabili, ținem să va informăm că a fost actualizată Baza generalizată a practicii fiscale. Actualizarea a fost efectuată prin Ordinul SFS, nr. 265 din 14.06.2019

1. (29.4.40) Urmează oare a fi eliberat certificat de rezidență (Forma 1-DTA17) agenţilor economici din unitatea administrativ teritorială din stînga Nistrului?