Панорама

Puterea democraţiei prin referendum: Elveţienii au respins cel mai mare salariu minim lunar din lume, de 3.200 de euro, de care ar fi beneficiat mai ales angajaţii slab calificaţi din industria serviciilor

Elveţienii, deja printre cei mai bogaţi oameni din lume, au respins ieri prin referendum propunerea de a introduce cel mai mare salariu minim pe economie la nivel mondial, de 4.000 de franci elveţieni (3.200 de euro), prima astfel de plasă de siguranţă socială din istoria ţării, dând câştig de cauză proprietarilor de afaceri care susţin că o astfel de măsură i-ar scoate din business, ar mări şomajul, ar face mai dificil pentru tineri să-şi găsească un loc de muncă şi ar majora preţurile. Cei care au sprijinit iniţiativa, sindicatele, susţin că aceasta ar fi fost necesară pentru ca oamenii să ducă un trai decent mai ales în oraşele mari precum Geneva şi Zürich, care sunt printre cele mai scumpe din lume. Cei mai mulţi elveţieni cu salarii mici în comparaţie cu media lucrează în industria serviciilor, în hoteluri şi restaurante. Majoritatea sunt femei, scrie BBC. Salariul mediu din Elveţia a fost de 6.118 franci anul trecut. Sindicatele sunt nervoase că Elveţia nu are încă un salariu minim pe eco­nomie, aşa cum au ţările vecine Franţa şi Germania. În Germania va fi intro­dus în 2015 un salariu minim de 8,5 euro pe oră – în Elveţia minimul ar fi fost de 18 euro pe oră. Luxemburg are în prezent cel mai mare salariu minim, de 11,10 euro pe oră. Iniţiatorii referendumului spun că „supravieţuirea“ cu mai puţin de 4.000 de franci elveţieni pe lună nu este posibilă din cauza chiriilor, asigurărilor de sănătate şi alimentelor prohibitiv de scumpe. De asemenea, ei susţin in­troducerea salariului minim pentru că sistemul elveţian de asigurări sociale este forţat în lipsa acestuia să subven­ţioneze afacerile care refuză să plătească un salariu cu care să se poată trăi decent. Un salariu minim ar mări puterea de cumpărare a aproximativ 330.000 de persoane, sau a unuia din zece angajaţi din Elveţia.
Chiriile sunt astronomice, asigu­rarea de sănătate este incredibil de scumpă, mâncarea este incredibil de scumpă. Muncesc 60-70 de ore pe săptămână şi tot fac faţă cu greu. Sincer, cred că s-a ajuns în pragul sclaviei, spunea înaintea referendumului Flo­rinda Pereria, menajeră în Geneva.
Dintre persoanele care cer ajutor financiar de la guvern, cele mai multe o fac nu pentru că nu au loc de muncă, ci pentru că nu câştigă suficient pentru a-şi plăti facturile. Criticile Dar „salarii mai mari înseamnă preţuri mai mari. Oamenii va trebui să plătească mai mult legumele şi mâncarea pe care le-o dau fermele. Din această cauză vor fi importate produse mai ieftine, iar aceasta va însemna moartea fermierilor elveţieni“, a explicat Urs Gfeller, agricultor. Guvernul s-a opus introducerii unui salariu minim şi a avertizat în februarie că această iniţiativă ar „pune în pericol locuri de muncă şi ar face şi mai dificil pentru cei cu calificare slabă şi pentru tineri să-şi găsească un loc de muncă“. Unii elveţieni cu salarii mici şi-au văzut deja remuneraţiile majorate pe măsură ce dezbateriile privind salariul minim s-au intensificat. Lanţul de magazine de discount Lidl a mărit salariile în Elveţia la 4.000 de franci anul trecut, iar H&M a promis că va face la fel de anul viitor.
Ar trebui să majorez semnificativ salariile la fabrica din Mendrisio, unde aproximativ 80-100 de angajaţi fac naveta din Italia, dar ar trebui, se asemenea, să mărim salariile angajaţilor cu salarii mai mari. Ne-ar costa 250.000 de franci în plus pe an, spune Ralph Mueller, director la producătorul de componente electronice Schurter, citat de agenţia Thomson Reuters.
În prezent, în Elveţia salariile sunt stabilite prin contractele individuale de muncă sau prin acorduri colective, dintre care unele stabilesc salarii minime în anumite industrii. Referendumurile, binecuvântare sau blestem pentru democraţie? Prin referendumuri, populaţia se implică direct în deciziile politice. Pe lângă salariul minim, elveţienii au ieşit ieri să decidă prin vot la nivel naţional dacă armata elveţiană achiziţionează aeronave de vânătoare din Suedia, dacă să interzică pedosexualilor să lucreze cu copii şi ce îmbunătăţire ar trebui adusă sistemului de sănătate, scrie Deutsche Welle. Apoi, în Elveţia se ţin referendumuri locale la nivelul cantoanelor. Elveţienii sunt obişnuiţi să voteze de cel puţin patru ori pe an, dându-şi opinia în privinţa unor probleme care în alte ţări sunt rezervate de obicei parlamentului. În privinţa unei legi importante, elveţienii au întotdeauna ultimul cuvânt de spus, dacă adună suficiente semnături pentru a porni un referendum. Ei pot iniţia modificări ale legilor şi chiar ale constituţiei. Estimările plasează în Elveţia mai mult de jumătate din referendumurile din întreaga lume. În aceste condiţii, această ţară mică cu doat opt milioane de locuitori este considerată un model ideal de democraţie. Însă ultimii ani au demonstrat că astfel de referendumuri pot duce la decizii politice controversate. În 2009, o propunere de a interzice minaretele la moschei a primit majoritatea voturilor unui referendum. De asemenea, la începutul acestui an, Europa a fost şocată de o decizie bazată tot pe un referendum de a restricţiona numărul de imigranţi din UE care intră în Elveţia.

via www.zf.ro

„Acest articol aparține exclusiv P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” și este protejat de Legea privind drepturile de autor.
Orice preluare a conținutului se face doar cu indicarea SURSEI și cu LINK ACTIV către pagina articolului”.

5569 просмотры

Дата публикации:

19 Май /2014 09:57

Catalogul tematic

Новости

Ключевые слова

elveţia | referendum | salarii minime | sindicate

0 комментарии

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon