09
09 2015
602

În Moldova gradul de acoperire a pensiilor este unul dinte cele mai mari din lume

Deşi pensia nu asigură nici 80 de procente din minimul de existenţă, reprezentând doar 27 de procente din salariul mediu pe ţară, faţă de 40 procente, după normele internaţi­onale, totuşi se dovedeşte că oamenii bătrâni din ţara noastră nu sunt cei mai năpăstuiţi din lume.

Or, un raport al Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) arată că aproape jumătate (48 la sută) dintre persoanele peste vârsta de pensionare de pe glob nu primesc nici un fel de pensie. Iar pentru o bună parte din restul de 52 de procente, pensia oferită este mică, constată sursa citată.

Conform acestui raport, care analizează sisteme de pensii din 178 de ţări din întreaga lume, pes­te 45 de ţări au ajuns la un grad de acoperire a pensiilor de 90 de pro­cente şi peste 20 de ţări în curs de dezvoltare se apropie de un grad universal de acoperire a pensiilor.

Multe ţări în curs de dezvoltare îşi extind puternic sistemele de pensii, ceea ce reprezintă o tendinţă foarte pozitivă, a apreciat directorul De­partamentului de protecţie socia­lă de la OIM, Isabel Ortiz. Însă, la fel de important, a precizat dânsa, este faptul că extinderea gradului de acoperire să includă şi garanta­rea unor pensii adecvate. Deoarece bărbaţii şi femeile în vârstă au drep­tul de a ieşi la pensie cu demnitate fără a cădea în sărăcie. Aceasta este o problemă care vizează întreaga lume, a concretizat Ortiz.

Raportul subliniază că politici­le de consolidare fiscală adoptate după ultima criză financiară mon­dială au condus la reducerea pro­tecţiei sociale pentru persoanele în vârstă. Astfel, în Europa, reducerea prestaţiilor sociale în cadrul poli­ticilor de restricţii bugetare a con­tribuit la creşterea sărăciei şi a ex­cluderii sociale.

Potrivit OIM, 123 de milioane de persoane, adică 24 de procente din populaţia Uniunii Europene, se află în această situa­ţie. Ponderea cheltuielilor publice pentru pensii reprezintă 11 procen­te din produsul intern brut în ţările Europei Occidentale şi doar de 0-2 la sută în ţările cu venituri reduse, precum Republica Moldova.

În Republica Moldova, gradul de acoperire a pensiilor este unul dinte cele mai mari din lume

Isabel Ortiz a precizat că pro­tecţia socială are efecte pozitive asupra dezvoltării sociale şi eco­nomice. Or, majorând pensiile, de exemplu, sporesc cheltuielile de consum, ceea ce conduce la creşte­rea economică. Astfel încât multe ţări decid să extindă protecţia so­cială ca o strategie de stimulare a creşterii economice. În viziunea lui Isabel Ortiz, directorul Departa­mentului de protecţie socială al Or­ganizaţiei Internaţionale a Muncii, protecţia socială a persoanelor în vârstă este atât un drept prevăzut de standardele internaţionale, cât şi o idee rezonabilă din punct de vedere economic.

Potrivit informaţiei oferite de Maria Bortă, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări Sociale, în ţara noastră, proporţia persoane­lor peste vârsta de pensionare care primesc o pensie este de 98-99 la sută.

În ce ţară bătrânii trăiesc mai bine

Norvegia se situează pe primul loc în lume într-un clasament al ţărilor unde persoanele în vârstă beneficiază de condiţii bune de trai, potrivit raportului Global Age Watch, care analizează 96 de ţări din lume în funcţie de bunăstarea economică şi socială a persoanelor în vârstă.

După cum era de aşteptat, Repu­blica Moldova se situează în subso­lul clasamentului, locul 74 din 96 de ţări. Cele mai bune performanţe ale ţării noastre se înregistrează la capitolul „domeniul de capacitate”, unde se situează pe locul 50, chiar dacă această poziţie este mai joasă faţă de anul precedent, din cauza unei rate scăzute de ocupare în re­giune, care ajunge la nivelul de pes­te 40 la sută. Un rezultat moderat a înregistrat Republica Moldova şi la capitolul „securitatea veniturilor”, locul 63, cu cel mai mic produs intern brut pe cap de locuitor din regiune, 2974 de dolari SUA.

În schimb, în domeniul „condiţii de mediu”, Republica Moldova se situează pe locul 76. Totuşi, cel mai prost stau lucrurile în ţara noastră în ceea ce priveşte starea sănătă­ţii. La acest capitol, RM se află pe locul 90 din lista de 96 de ţări, cel mai scăzut din regiune. Mai mult ca atât, avem în regres în raport cu anul precedent, deoarece s-a dimi­nuat speranţa de viaţă până la 60 de ani. Pe primele cinci locuri se situează Norvegia, Suedia, Elveţia, Canada şi Germania. La coada cla­samentului se situează Tanzania (92), Malawi (93), Cisiordania şi Fâșia Gaza (94), Mozambic (95) şi Afganistan (96).

Cele 96 de ţări au fost clasate în funcţie de câteva criterii: securita­tea veniturilor, starea de sănătate, condiţiile de mediu şi oferirea lo­curilor de muncă persoanelor în vârstă. Raportul susţine că în anul 2050 aproximativ 21 de procente din populaţia globului va avea pes­te 60 de ani. La rândul său, ONU estimează că, la nivel mondial, po­pulaţia de peste 60 de ani este es­timată să ajungă la 1,4 miliarde în 2030.

Cum sunt reformate sistemele de pensii în alte ţări?

Nu doar Republica Moldova se confruntă cu un sistem de pensii „cu dizabilităţi”. Organizația pen­tru Cooperare și Dezvoltare Eco­nomică (OCDE) este de părere că îmbătrânirea populaţiei agravează starea sistemelor de pensii private și publice din lume. De aceea, po­trivit OCDE, multe state au dema­rat reforme pentru a-şi adapta sis­temele de pensii la fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, punând accentul pe majorarea vârstei de pensionare, precum şi pe creşterea taxelor și a cotizaţiilor. De exem­plu, în Finlanda, pensiile mai mari de 45.000 de euro sunt taxate cu 6 procente, în timp ce Portugalia a redus pragul de la care sunt taxate pensiile şi simultan a majorat im­pozitele pentru pensiile mari.

De asemenea, au fost majora­te cotizaţiile cu 0,3 puncte pentru angajatori şi salariaţi în Franţa şi cu 0,4 puncte în Finlanda. Alte ţări au mizat pe revalorizarea pensiilor, ceea ce înseamnă că salariile folosi­te pentru calcularea bazei salariale, din care sunt stabilite pensiile, sunt reevaluate pentru a reflecta creşte­rea cumulativă a salariului mediu comparativ cu valoarea acestuia în timpul aflării în câmpul muncii şi la data pensionării.

Totuşi, cel mai des se recurge la majorarea vârstei de pensionare. Astfel, polonezii vor trebui să mun­cească până la 67 de ani, începând din 2020; canadienii până la 67 de ani, începând din anul acesta, iar irlandezii până la 68 de ani, după 2028. În multe ţări a devenit din ce în ce mai greu să ieşi mai devreme la pensie. De exemplu, pentru aus­trieci, vârsta minimă de pensiona­re a fost majorată în 2014 de la 60 la 62 de ani, în timp ce pentru bel­gieni va fi majorată la 62 de ani în 2016 şi la 64 de ani pentru danezi în 2023.

În acelaşi timp, experţii interna­ţionali consideră ca sunt necesare mai multe eforturi pentru a ajuta persoanele în vârstă să-şi găsească şi să-şi păstreze un loc de muncă. În acest sens, susţin aceştia, sunt necesare politici publice pentru a reduce discriminarea de vârstă, îmbunătăţirea condiţiilor de mun­că şi creşterea oportunităţilor de training pentru persoanele în etate. Dar, cel mai important, insistă ex­perţii de peste hotare, este restabi­lirea încrederii în sistemele de pen­sii, în special, în rândul tinerilor.

via | vocea.md

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.