22
01 2014
975

Istoria sugerează că o nouă criză financiară ar putea lovi curând economia mondială, iar posibile focare sunt pieţele emergente şi tensiunile sociale

Crizele financiare au o frecvenţă de apariţie de o dată la şapte ani, iar de la izbucnirea celei mai recente au trecut exact şapte ani, o perioadă în care s-au acumulat tensiuni şi riscuri care ar putea pune în pericol dacă nu economia globală, atunci economii regionale. Depăşirea acestor pericole va fi discutată cu siguranţă la Davos, cocheta staţiune montană elveţia­nă care de astăzi îi va găzdui timp de patru zile pe cei mai puternici politicieni şi oameni de afaceri ai lumii sub egida Forumului Economic Mondial. Pieţele financiare pariază pe întărirea revenirii economiei mondiale în următorii doi ani, dar optimismul lor nu poate fi luat ca o predicţie sigură. La începutul mileniului investitorii au ignorat avertismentele că acţiunile companiilor de tehnologie sunt supraevaluate. De asemenea, actualul guvernator al Rezervei Federale americane Ben Bernanke nu a dat importanţă ideii că piaţa americană a creditelor ipotecare subprime ar fi o bombă cu ceas şi a respins avertismentele că problemele din sectorul imobiliar din SUA ar putea avea ramificaţii globale, scrie The Guardian, care sugerează că, dacă ar fi luată în considerare ciclicitatea istorică a crizelor financiare, următoarea criză va izbucni în curând. În 1987 s-a produs un crah al burselor de acţiuni, la mijlocul anilor ‘90 unele pieţe emergente au ajuns în pragul dezastrului financiar, în 2001 s-a spart bula speculativă dotcom, iar în 2008 s-a prăbuşit banca americană de investiţii Lehman Brothers. Publicaţia britanică notează că supoziţiile ei contravin consensului general alimentat de FMI, de Banca Mondială şi de pieţe, potrivit cărora SUA are în faţă o perioadă de creştere robustă, Europa îşi revine încet dar sigur, iar China poate trece la o economie mai puţin planificată la nivel central fără o „aterizare cu probleme“. Turcia, Brazilia şi India au fost şubrezite de Fed şi au devenit verigile slabe ale economiei globale Ignorând acest optimism, The Guardian a identificat pieţele emergente ca fiind un punct vulnerabil pentru economia globală, un posibil nou focar de criză. Economia Chinei, a doua ca mărime din lume, încetineşte probabil mai rapid decât o arată cifrele oficiale, care nu pot fi întotdeauna de încredere. Eforturile autorită­ţilor de a reduce creditarea afectează vizibil creşterea economică. Alte pieţe emergente, Turcia, Brazilia şi India, par şi mai vulnerabile din cauza efectelor nocive pe care le-a avut schimbările de politică monetară din SUA asupra ativelor acestor state, ale căror economii se bazează mult pe capital străin. De asemenea, un alt risc major este cel al generalizării turbulenţelor sociale, iar criza economică mondială şi cele sociale locale au adus toate ingredientele necesare unui astfel de scenariu. Legăturile sociale sunt deja supratensionate, şomajul creşte, nu sunt create suficiente locuri de muncă pentru ca economiile să ţină pasul cu creşterea popu­laţiei, iar lupta contra sărăciei stagnează. Într-un raport publicat cu numai câteva zile înainte ca politicieni, şefi de bănci centrale şi directori de companii să se întâlnească la Davos pentru discuţii privind problemele economiei globale, inclusiv creşterea inegalităţii şi a şomajului, Organizaţia Mondială a Muncii cere ţărilor dezvoltate să se concentreze mai puţin pe austeritate şi mai mult pe crearea de locuri de muncă, întrucât recuperarea economiei globale va fi insuficientă pentru a opri creşterea şomajului în următorii ani. La rândul său, Guy Ryder, directorul general al organizaţiei, le-a cerut companiilor să-şi folosească profiturile în creştere pentru investiţii productive şi nu în activităţi precum răscumpărările de acţiuni. Ryder este unul dintre invitaţii ediţiei de anul acesta a Forumului Economic Mondial. Guy Ryder, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Muncii:
„Revenirea economică modestă nu a dus la îmbunătăţirea condiţiilor de pe piaţa muncii în majoritatea ţărilor. Companiile preferă să stea pe bani sau să dea banii pe propriile acţiuni decît să investească în capacitate productivă şi în crearea de locuri de muncă.“
Cele mai mari pericole globale din 2014 „Declinul notabil“ al politicii externe a SUA reprezintă un risc major în opinia analiştilor de la Eurasia. Unii dintre aliaţii apropiaţi ai Washingtonului, precum Germania şi Franţa, par mai puţin dispuşi să se alinieze politicilor americane, ceea ce ar crea un mediu legislativ „mai ostil“ pentru afaceri. Totodată, implicarea mai redusă a Statelor Unite în afacerile internaţionale ar putea slăbi standardele internaţionale, printre altele în sistemul financiar, şi chiar puterea NATO. În plus, SUA ar putea împinge economia globală într-o nouă recesiune dacă se va împotmoli în deflaţie, avertizează firma britanică de analiză globală Oxford Analytica. De asemenea, 2014 ar putea aduce în Rusia „prăbuşirea sistemului Putin“, cu dezintegrarea echilibrului precar pe care preşedintele rus a reuşit să-l menţină între elitele care conduc ţara. Nepopularitatea tot mai mare a acestuia pe plan local provoacă un stil de guvernare eratic. Tensiunile din Orientul Mijlociu au rămas la cote ridicate şi, potrivit firmei de consultaţă Eurasia, urmează să crească. Războiul din Siria încă face ravagii, iar Afganistanul nu a fost complet „pacificat“. Economia Chinei decelerează, iar o decelerare prea bruscă ar putea destabiliza economia şi „fractura sistemul politic“ chinez, avertizează analiştii de la Oxford Analytica. Compilaţia pericolelor globale a fost realizată de CNBC. Forumul Economic Mondial de la Davos, o afacere de 200 milioane dolari Klaus Schwab, fondatorul organizaţiei Forumul Economic Mondial, cea care patronează evenimentul cu acelaşi nume care reuneşte în fiecare an la Davos elita politică şi a businessului mondial, duce o „luptă constantă“ pentru a împiedica interesele companiilor să acapareze summitul, chiar dacă propria „afacere“ colectează aproximativ 200 mil. dolari de la sponsori precum Citigroup şi Google, scrie Bloomberg.
„Ne luptăm cu comercializarea întâlnirii. Forumul are marea şansă de a le spune oamenilor de afaceri: Trebuie să acţionaţi în interesul publicului global“,
a explicat Schwab într-un interviu acordat agenţiei americane de presă. Marile companii plătesc fiecare câte 500.000 de franci elveţieni (550.000 de dolari) pe an pentru a deveni „parteneri strategici“ ai forumului. În schimb, sponsorii primesc dreptul la o delegaţie mai numeroasă, roluri în panourile de discuţii şi acoperire media. Unii dintre partenerii forumului plătesc prin asigurarea de servicii. Spre exemplu Omnicom Group, a doua cea mai mare agenţie de publicitate din lume, trimite un expert în comunicaţii. Schwab a subliniat că ştie mulţi executivi de top care vin la Davos doar pentru a se întâlni cu clienţi, a organiza cine şi a participa la petreceri. Cu toate aceastea, crede el, mesajul său ajunge la toată lumea.

via www.zf.ro

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.