02
03 2015
599

Nivelul infracţionalităţii în Republica Moldova în anul 2014

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia infracţionalităţii în anul 2014.

Infracţiuni înregistrate. Conform informaţiei Ministerului Afacerilor Interne în anul 2014, pe teritoriul republicii au fost înregistrate 41,8 mii infracţiuni, ceea ce constituie o creştere de 9,5% comparativ cu anul precedent, iar faţă de anul 2010 nivelul infracţionalităţii a crescut de 1,3 ori. Rata infracţionalităţii constituie 117 infracţiuni la 10 mii locuitori, faţă de 94 infracţiuni în anul 2010.

Figura 1. Rata infracţionalităţii, în 2010-2014



Cea mai mare rată a infracţionalităţii rămîne a fi înregistrată în localităţile urbane şi mai cu seamă în mun. Chişinău — 186 infracţiuni la 10 mii locuitori, ceea ce depăşeşte nivelul mediu pe ţară de 1,6 ori. În dependenţă de distribuţia geografică a infracţionalităţii se constată o concentrare mai mare în UTA Găgăuzia (93 infracţiuni la 10 mii locuitori) şi regiunea Sud (91 infracţiuni la 10 mii locuitori). Un nivel mai scăzut al infracţionalităţii a fost înregistrat în zona Nord şi Centru.

Din total infracţiuni înregistrate, 19,4% (8090 cazuri) sînt din categoria celor excepţional de grave, deosebit de grave şi grave, inclusiv 3,3% (1376 cazuri) revin infracţiunilor excepţional de grave şi deosebit de grave, iar 16,1% (6714 cazuri) revin celor grave. În acelaşi timp, comparativ cu anul 2010 au fost înregistrate cu 15 la sută mai multe infracţiuni mai puţin grave, în condiţiile în care numărul infracţiunilor uşoare s-a majorat cu 65 la sută.

La 10 mii locuitori, în medie revin 22,7 infracţiuni grave, cele mai multe infracţiuni fiind înregistrate în mun. Chişinău (40 cazuri la 10 mii locuitori). Cel mai înalt nivel al infracţiunilor grave conform regiunilor a fost înregistrat în regiunea Nord -14 cazuri la 10 mii locuitori.

În profil raional, cea mai mare rată a infracţionalităţii se atestă în raioanele Ialoveni, Donduşeni şi Criuleni (18 cazuri la 10 mii locuitori), iar cea mai mică rată este caracteristică pentru raionul Ştefan-Vodă (6 cazuri la 10 mii locuitori).

Figura 2. Numărul infracţiunilor grave în total infracţiuni înregistrate, 2010-2014



Pe parcursul anului 2014, fiecare a opta infracţiune a fost săvîrşită în locuri publice, iar cu aplicarea armelor de foc, explozivelor şi grenadelor au fost săvîrşite 54 de cazuri, inclusiv 16 cazuri de vătămări intenţionate, 13 cazuri de huliganism, 4 cazuri de tîlhării şi 6 cazuri de omor.

Din numărul total de infracţiuni înregistrate, 18,3% sunt săvîrşite de persoane în vîrstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie. Totodată, de către minori sau cu participarea acestora au fost comise 1,2 mii infracţiuni sau 2,8% din total infracţiuni înregistrate. Comparativ cu anul precedent se remarcă o creştere cu 2% a infracţiunilor săvârşite de minori şi anume a infracţiunilor privind viaţa sexuală, contra patrimoniului şi a infracţiunilor legate cu droguri.

Tabelul 1. Numărul infracţiunilor săvîrşite de minori, 2010-2014



Minorii cel mai frecvent sunt implicaţi în săvîrşirea furturilor, cu o pondere de 76,2%, după care urmează jafurile – 6,0% şi huliganismul – 2,2%. În anul 2014, la 100 mii copii în vîrstă de pînă la 18 ani revin circa 167 infracţiuni comise de minori, comparativ cu 182 în anul 2010. Cel mai mare nivel al ratei infracţionalităţii juvenile în ultimii 5 ani a fost înregistrat în anul 2012.

Figura 3. Rata infracţionalității juvenile, cazuri la 100 mii locuitori în vîrstă de 0-17 ani



În anul 2014 au fost înregistrate mai multe infracţiuni contra familiei şi minorilor (de 1,6 ori) comparativ cu anul precedent, în special s-a majorat numărul cazurilor de violenţă în familie (de 1,7 ori). De asemenea a crescut numărul infracţiunilor economice de 1,3 ori, precum evaziune fiscală şi contrabandă. În acelaşi timp, au fost înregistrate mai puţine cazuri de infracţiuni contra vieţii şi sănătăţii persoanei (cu 6,4 p.p.), în special s-a micşorat numărul omorurilor (cu 20 p.p.).

În structura infracţiunilor înregistrate, fiecare a doua infracţiune este comisă contra patrimoniului (52,4%), după care urmează infracţiunile în domeniul transporturilor (14,4%), infracţiunile contra familiei şi minorilor (5,8%) şi infracţiunile contra securităţii şi a ordinii publice (4,3%).

Figura 4. Structura infracţiunilor înregistrate după categorii, în 2014



În urma infracţiunilor săvîrşite pe parcursul anului 2014 au decedat 663 persoane sau cu 35 persoane mai puţin comparativ cu anul 2013. Numai în rezultatul infracţiunilor grave au decedat 281 persoane. Principalele cauze de deces au fost accidentele rutiere (34,2%), omorurile (19,9%) şi vătămările intenţionate (16,3%).

În anul curent au fost înregistrate 146 persoane victime ale omorurilor, în medie cu 36 la sută mai puţin comparativ cu anul precedent, inclusiv 26 persoane au fost omorîte de către soţ/soţie, 4- de către alte rude şi 116 persoane – de către persoane necunoscute. Totodată, s-au înregistrat 226 persoane care au suferit în urma leziunilor corporale grave, 910 persoane au devenit victime ale jafurilor, iar 446 peroane au fost jertfe ale infracţiunilor cu caracter sexual.

Tabelul 2. Persoane decedate în urma infracţiunilor înregistrate, 2010-2014, persoane



Persoane care au comis infracţiuni. În anul 2014 au fost relevate 17,7 mii persoane care au comis infracţiuni sau cu 1,6 mii persoane mai mult comparativ cu anul precedent (+10,3%). La 100 mii locuitori revin în medie 497 infractori, faţă de 450 înregistraţi în anul precedent.

Fenomenul de infracţionalitate este dominat de bărbaţi, femeile constituind o cotă foarte mică în rîndurile persoanelor care au comis infracţiuni (8,2%). La 100 mii femei revin în medie 78 femei care au comis infracţiuni, iar în cazul bărbaţilor acest indicator constituie 947 persoane, o tendinţă în creştere comparativ cu anul precedent pentru ambele sexe. Totodată, femeile mai des sunt implicate în săvîrşirea infracţiunilor grave: din total infracţiuni săvîrşite de femei — 21,3% sunt infracţiunile excepţional de grave, deosebit de grave şi grave, comparativ cu 15,4% în cazul bărbaţilor.

Ponderea bărbaţilor care în momentul săvîrşirii infracţiunii erau în stare de ebrietate în totalul bărbaţilor constituie 17,9%, comparativ cu 3,3% în cazul femeilor, iar 3,3% din bărbaţii infractori au antecedente penale, comparativ cu 1,5% în cazul femeilor. În anul 2014 pe ansamblu, se constată o creştere cu 66 la sută a infractorilor care anterior au comis infracţiuni, precum şi a persoanelor care au comis infracţiuni pentru prima dată cu 9,1%.

Femeile comparativ cu bărbaţii încalcă legea la o vîrstă mai înaintată. Astfel, fiecare a doua femeie care a comis infracţiuni este în vîrstă de 30 şi mai mulţi ani, iar în cazul bărbaţilor acest indicator constituie 44%.

Tabelul 3. Numărul persoanelor relevate care au comis infracţiuni, în 2013-2014



Persoane condamnate. În anul 2014 numărul persoanelor condamnate s-a majorat cu 5% comparativ cu anul precedent. La 100 mii locuitori în medie revin 278 condamnaţi, cu 59 condamnaţi mai mult comparativ cu anul 2010. Din numărul total de condamnaţi, 6,5% sînt femei, iar la 100 mii femei revin 35 femei condamnate, comparativ cu 541 bărbaţi la 100 mii. Rata minorilor condamnaţi înregistrează un nivel de 38 condamnaţi la 100 mii minori (0-17 ani).

Figura 5. Dinamica persoanelor condamnate la 100 mii locuitori, în 2010-2014



În anul 2014, în cele mai dese cazuri delicvenţii au fost condamnaţi pentru savîrşirea furturilor – 12,1%, huliganism – 8,2%, infracţiuni legate de droguri – 6,9%, jafuri – 4,3%, etc.

Tabelul 4. Repartizarea condamnaţilor după principale tipuri de pedepse stabilite de instanţele judecătoreşti, în 2013-2014



Cele mai frecvente pedepse aplicate persoanelor condamnate sînt condamnarea condiţionată — 3031 persoane (30,6%), aplicarea amenzii – 2538 persoane (25,7%), munca neremunerată în folosul comunităţii – 2333 (23,6%), privaţiunea de libertate — 1881 persoane (19,0%). În cazul minorilor preponderent este aplicată condamnarea condiţionată (54,2%), după care urmează privaţiunea de libertate (17,8%) şi munca neremunerată în folosul comunităţii (16,7%).

Ponderea femeilor în totalul deţinuţilor constituie 6,5%, iar condamnarea condiţionată a fost stabilită pentru 39 la sută din femei, comparativ cu 30 la sută în cazul bărbaţilor. Totodată, fiecare al patrulea bărbat a fost condamnat la munca neremunerată în folosul comunităţii, în cazul femeilor această pedeapsă a fost stabilită pentru 9 la sută din femei condamnate.

Figura 6. Distribuţia persoanelor condamnate, în dependenţă de pedeapsa stabilită, pe sexe, în 2014




Persoane deţinute în instituţii penitenciare. Pe durata anului 2014 în penitenciarele din ţară îşi ispăşeau pedeapsa 5760 deţinuţi, inclusiv 458 femei (8,0%). La 100 mii locuitori revin în medie 162 persoane deţinute. Cazurile de omor au determinat pedeapsa cu închisoare pentru 1461 persoane (25,4%), acestea fiind urmate de persoanele care au comis furturi — 625 persoane (10,9%). Ceilalţi au fost condamnaţi pentru tîlhării – 580 persoane (10,1%), pentru infracţiuni de natură sexuală – 536 persoane (9,3%), pentru vătămare intenţionată gravă – 563 persoane (9,8%), infracţiuni privind traficul şi consumul de droguri – 286 persoane (5,0%).

Tabelul 5. Numărul deţinuţilor în instituţiile penitenciare după tipul infracţiunii săvîrşite, 2010-2014



După termenul de ispăşire a pedepsei, 35,4% din deţinuţi ispăşesc termenul de la 5 la 10 ani privaţiune de libertate. În anul 2014 în detenţie pe viaţă se aflau cu 16% mai multe persoane comparativ cu anul 2010. Din total deţinuţi, 41,6% reprezintă persoanele care îşi ispăşesc pedeapsa pentru prima dată. Numărul minorilor deţinuţi în instituţiile penintenciare s-a diminuat cu 40 la sută comparativ cu anul 2010. Minorii deţinuţi în proporţie de 49 la sută îşi ispăşesc pedeapsa pentru comiterea furturilor şi jafurilor – 29 minori, pentru omor – 17 minori (28,8%), iar 11 minori pentru viol (18,6%).

În prezent, în penitenciarul de tip închis pentru minori îşi ispăşesc pedeapsa 32 minori pentru comiterea infracţiunilor deosebit de grave, cu 26 la sută mai puţin comparativ cu anul precedent. La 100 mii copii cu vîrsta 0-17 ani revin în medie 5 minori deţinuţi în penitenciare de tip închis.

Tabelul 6. Numărul minorilor deţinuţi în penitenciarul de tip închis, 2010-2014




via | www.statistica.md

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.