– În primul rând, dorim să ne spuneți, cum a apărut ideea organizării acestei conferințe și dacă ați reușit să vă atingeți obiectivul propus?

Mila Malairău: – În cazul e-TAXCON’20 a avut loc un joc frumos de circumstanțe. De ceva timp, un eveniment fiscal era planificat să se desfășoare sub egida AmCham Moldova. Pe de altă parte, colega noastră, Veronica Sirețeanu, și-a dorit mereu să participe la organizarea unei conferințe fiscale în Moldova, dar de anvergură internațională, cu speakeri selecți și teme interesante. Așa a fost să fie ca intenția AmCham să fie realizată și alimentată din ideile și entuziasmul Veronicăi, în tandem cu executarea impecabilă din partea echipei AmCham.

– Formatul online a conferinței a fost o intenție de la bun început sau a venit ca rezultat al situației legate de pandemia COVID-19 la nivel global?

 M.M.: – Inițial, se planifica organizarea offline a conferinței. Anume așa era conceptul conferinței și anume așa am prezentat-o în primele iterații comunității noastre și potențialilor sponsori. Pandemia și-a lăsat însă amprenta și am fost nevoiți să reconsiderăm decizia inițială, optând pentru organizarea unui eveniment online. Ca și în alte situații, schimbările aduc oportunități nebănuite și organizarea în format online a acestei conferințe ne-a îmbogățit cu expertiză de organizare a unor astfel de evenimente în echipă, reușind să desfășurăm cea mai mare conferință online în Moldova (cu peste 400 participanți), timp de 2 zile. De fapt, cred că e și cea mai mare conferință pe taxe organizată vreodată în Moldova, dar fiind și una internațională, ar putea fi considerată și drept cea mai mare conferință online pe taxe organizată în regiune.

– Apropo despre aspectul regional, subiectele discutate aveau un puternic accent pe Europa Centrală și de Est, mai ales în Secțiunea Specială, coorganizată cu alte câteva AmCham-uri. Ne puteți zice mai multe despre acest exercițiu de colaborare?

Veronica Sirețeanu: – Colaborarea dată vine din rețeaua AmCham Europe din care facem parte. La începutul acestui an, AmCham Moldova a lansat o invitație altor AmCham-uri din regiune, pentru a stabili o rețea de interacțiune între comitetele fiscale, în scopul împărtășirii experienței despre măsurile și procedeele fiscale, dar și căile de interacțiune eficiente cu autoritățile fiscale, în vederea unui dialog constructiv pe inițiativele de advocacy cu caracter fiscal. Situația pandemică și-a pus și aici amprenta, subiectul legat de măsurile fiscale și bugetare luate de țări pentru a combate efectele COVID-19 ajungând unul de top.

De fapt, în septembrie, AmCham Moldova a găzduit online și prima ședință a acestui grup de coordonatori ai comitetelor fiscale, la ședință participând alte 7 state din regiune (Slovenia, Ungaria, România, Bulgaria, Ucraina, Armenia, Georgia) și AmCham EU – o entitate specializată pe reglementări EU, per ansamblu. De fapt, ideea de organizare a unei secțiuni dedicate aspectelor fiscale din regiune aparține lui Alexandru Gozun, country manager PwC Moldova, în rolul său de sponsor al e-TAXCON’20, dar și de membru al Consiliului Director AmCham Moldova. Chiar și subiectul secțiunii speciale a fost, cumva, inspirat de efortul comun al AmCham Moldova și PwC Moldova dedicat sondajelor menite să cuantifice impactul pandemiei COVID-19 asupra activităților companiilor din Moldova[1]. Astfel, cu alte 5 AmCham-uri (România, Ucraina, Ungaria, Bulgaria și AmCham EU) am conceptualizat subiectele din secțiune, am identificat speakerii de interes pentru participanții din toate țările noastre și am informat comunitățile noastre despre această oportunitate inedită de a interacționa, fie și online.

– Referitor la participanții la conferință, care a fost publicul-țintă și cum s-a realizat, de fapt, targhetarea acestuia prin analiza ulterioară a participanților?

M.M.: – Inițial am targhetat membrii comunității AmCham în calitate de participanți la conferință, pentru a extinde, ulterior, invitația și asupra comunității de business în ansamblu, iar datorită contribuției sponsorilor am obținut posibilitatea să o facem cu participare gratuită pentru toți. Ulterior, odată cu definitivarea secțiunii speciale, așteptările noastre au ținut și de membrii AmCham din țările de unde erau ceilalți coorganizatori, dar și asupra mediului academic și științific cu profil fiscal. În final, la conferință au participat peste 400 de participanți din 8 state (Moldova, România, Ucraina, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit, Armenia, Bulgaria și Ungaria), care au reprezentat mediul de afaceri, asociații de business (inclusiv altele decât AmCham), autorități publice, organizații internaționale, ambasade, universități și centre științifice din toate țările listate.

– Conferința a întrunit 17 speakeri, experți în domenii din mai multe țări, cum au fost selectați și dacă veți colabora cu acești experți și pe viitor, în cadrul altor proiecte?

V.S.: – Speakerii au fost selectați după ce am identificat potențialele subiecte pentru fiecare secțiune. Ne-am ambiționat să aducem cei mai buni speakeri pentru fiecare din subiectele conferinței. De exemplu, la subiectul legat de armonizarea TVA am țintit să avem în calitate de speakeri pe cineva care gestiona dimensiunea dată în una din țările ce a trecut relativ recent prin acest proces, dar care are și o experiență de lucru cu legislația din Republica Moldova. Astfel, ne-am oprit asupra Marianei Vizoli, care, în rolul său de șef de departament în Ministerul Finanțelor Publice al României, a gestionat acest proces cap-coadă, fiind asistată de echipa PwC România, Germania și Belgia. Mai mult decât atât, Mariana a fost, ulterior, desemnată drept cel mai bun vorbitor al conferinței. În selectarea speakerilor o prioritate pentru noi a fost cunoașterea de către ei a realităților din Republica Moldova. De exemplu, Andy Logan, Associate Director la Oxford Economics din Regatul Unit, a făcut un studiu internațional pe provocările legate de accizele la tutun, Moldova fiind una din țările analizate, iar Maricla Penessi, coordonatorul fiscal european și italian, în cadrul companiei Andersen și Președinte al Comitetului fiscal AmCham Italia, în rolul său de membru al Comitetului consultativ pentru industria afacerilor (organism consultativ pentru OCDE în materie fiscală), este direct conectată la ultimele tendințe în ceea ce ține de taxarea serviciilor digitale.

Un exemplu relevant aici este și Anthony de Lannoy, Director Executiv la Fondul Monetar Internațional, care are în portofoliu și țara noastră și care a vorbit despre provocările și perspectivele macro-financiare din Europa Centrală și de Est, asociate COVID-19sau Alexandra Smedoiu – partener fiscal la Deloitte România, care a prezentat o perspectivă comparabilă a sistemului de deductibilitate în Moldova vs România. Pentru fiecare subiect am încercat să identificăm speakeri internaționali relevanți în domeniul dat. Cât ține de cei naționali, în virtutea unei colaborări bune pe care o avem cu autoritățile publice, dar și a unei deschideri de la membrii comunității AmCham, am reușit să îi avem în calitate de vorbitori pe cei mai buni pe dimensiunile lor: Dorel Noroc  secretar de Stat la Ministerul Finanțelor (politici fiscale), Ludmila Botnari – șef-interimar al SFS, Iuri Lichii – șef adjunct al SFS (administrare fiscală), Olga Golban – șef adjunct al DGAF pe mun. Chișinău (impozitul pe venit), Iuri Cicibaba – contabil UP Moldova și partener coordonator TAXACO etc.

Noi continuăm să interacționăm cu vorbitorii conferinței  pe subiectele care au apărut drept rezultat al prezentărilor acestora, inclusiv intermediind interacțiunea speakerilor între ei pe subiecte de interes comun, dar și conectând persoanele interesate din comunitatea AmCham cu acești speakeri notorii.

– În cadrul primului panel speakerii au vorbit despre armonizarea prevederilor naționale fiscale la directivele UE, de ce ați pus accentul pe acest subiect și cum credeți, este pregătită comunitatea de afaceri din țară să implementeze prevederile comunitare?

V.S.: – Subiectul armonizării la Directivele UE a legislației naționale este extrem de actual în contextul parcursului european al Moldovei, dar și unul pe cât de palpitant, pe atât de complicat și cu provocări multiple. Trebuie să recunosc, în calitate de moderator al conferinței, am avut cele mai multe emoții anume în timpul acestei secțiuni. De fapt, l-am cunoscut pe Dan Manolescu, comoderatorul conferinței, Președinte al Camerei Consultanților Fiscali din România, anume în cadrul unui exercițiu de identificare a lacunelor legislative neconforme în legislația fiscală națională pe dimensiunea TVA și accizelor la Directivele UE, atunci când Dan și colegii săi au făcut un screening al legislației naționale și au venit cu soluții pentru armonizare, bazându-și raționamentul pe experiența României (și bună, și rea), Dan activând în calitate de secretar de Stat la Ministerul Finanțelor Publice al României în perioada în care aceasta își armoniza legislația la Directivele UE.

La întrebarea cât de pregătită este comunitatea de afaceri pentru armonizarea pe dimensiunea VAT, voi încerca să răspund cu un gând al unuia dintre speakerii panelului, și anume, Karl-Heinz Haydl, Director, PwC Germania, care, cu referință la procesul de armonizare a zis: „Simplification in VAT means always complications (simplificarea pe partea de TVA înseamnă întotdeauna multe complicații)”. Acum, este foarte important ca autoritățile să înțeleagă că orice modificare este un proces extrem de complicat și realizarea acestuia fără consultarea cu mediul de afaceri și informarea ulterioară despre modul detaliat de implementare ar putea avea doar efecte negative, inclusiv pe dimensiunea de încasări așteptate. Acest fapt a fost confirmat și de Daniel Anghel, lider de servicii fiscale și juridice, PwC România și Moldova, care a apreciat colaborarea dată drept una crucială în realizarea cu succes a procesului de armonizare. Este îmbucurător faptul că, și în discursul său, Dorel Noroc a accentuat importanța consultării mediului de afaceri în dezvoltarea politicilor ce țin de armonizarea prevederilor naționale.

Pe partea de accize, este foarte bună intenția autorităților de a continua practica aprobării calendarului cu privire la creșterea accizelor pentru următorii 3 ani, asigurând, astfel, previzibilitate, atât pe partea planificării cheltuielilor – pentru mediul de afaceri, cât și pe partea de planificare bugetară – pentru autoritățile responsabile. Pe de altă parte, țintele fixate pentru unele produse supuse accizelor care urmează a fi armonizate pot fi, în virtutea unor circumstanțe ce nu neapărat depind de părțile interesate (politica țărilor vecine, contrabanda etc.), de neatins. În special, în cadrul conferinței, s-a adus de către Andy Logan exemplul accizelor la țigări și plafonului de 90 EUR pentru 1000 țigări până în 2025. Este salutabil că și Dorel Noroc a manifestat deschidere față de mediul de afaceri, exprimându-și opinia despre necesitatea inițierii negocierilor cu UE în acest sens.

– Unul din subiecte a fost comerțul electronic: probleme fiscale pentru comunitatea de afaceri din Moldova. Din discuțiile cu membrii AmCham și, eventual, cu alți parteneri, cu ce obstacole se confruntă ei în digitalizarea economiei naționale și dacă putem vorbi, în general, despre un asemenea fenomen în țara noastră?

M.M.: – Subiectul comerțului electronic este unul extrem de discutat în cadrul comunității AmCham, mai ales că în cadrul comunității avem companii ce reprezintă întreg spectrul de persoane și companii interesate în dezvoltarea comerțului online și prestatori de servicii de plăți electronice, precum și market-place-uri online. Mai mult, pornind de la interesul membrilor, dar și dictat de tendințele actuale, am creat, în cadrul AmCham, un comitet dedicat aspectelor digitale, mai exact, de transformare digitală, al cărui scop este să ofere platforma necesară de discuții tuturor părților implicate și să faciliteze dialogul între membrii comunității și autoritățile publice pe aspecte de digitizare a relațiilor G2B2G, B2B, B2C, precum și de digitizare a proceselor interne din cadrul unei companii.

V.S.: – Digitizarea administrației fiscale ar trebui să urmărească niște scopuri foarte clare și să tindă să simplifice și să faciliteze interacțiunea între reprezentanții mediului de afaceri și autoritățile publice. În acest sens, unul dintre speakerii din Secțiunea 3 dedicată digitizării, Karoly Radnai, partener coordonator în cadrul Andersen Ungaria și președintele Comitetului fiscal al AmCham în această țară, a scos în evidență câteva soluții dedicate contribuabililor și interacțiunii acestora cu autoritățile, ce au dus la diminuarea decalajului fiscal privind TVA (VAT GAP) într-o manieră vertiginoasă în câțiva ani, făcând referință, în special, la conectarea aparatelor de casă în regim online la serverele autorității fiscale, e-Factura și implementarea sistemului EKAER – sistemul electronic de control al drumurilor publice.

Totuși, pentru a face procesarea informației ce ține de contribuabil mai rapidă și corectă, este important, conform strategistului din cadrul Administrației Fiscale Suedeze, Anders Stridh, ca administrația fiscală să vadă și să înțeleagă mediul contribuabilului ca un sistem și să facă tot posibilul pentru ca acesta să funcționeze cât mai ușor și eficient.

Digitizarea înseamnă, pe lângă optimizări și cifre, un proces ce ar trebui să țină cont de emoțiile și doleanțele celor ce ar urma să treacă prin acest proces. De asemenea, este important să se implementeze sisteme IT de administrare fiscală pregătite pentru schimbări rapide, deoarece există întotdeauna unele provocări care trebuie abordate și este important să ne asigurăm că sistemul IT este pregătit pentru aceasta.

– Aveți un feedback din partea participanților? Care sunt impresiile lor în urma participării la conferință?

M.M.: – Da, am încercat să colectăm impresiile participanților la conferință în cadrul unui sondaj. Drept rezultat, întrebați dacă consideră că evenimentul și-a atins obiectivul, toți respondenții au răspuns afirmativ. La solicitarea să dea o apreciere modului în care a fost organizată conferința, aceștia au apreciat cu 4,75 din 5. Întrebați ce subiecte ar dori să fie acoperite pe viitor, aceștia au menționat subiectele ce țin de TVA, digitizare (cu accent pe comerț electronic), impozitul pe venit, inclusiv impozitul pe venit din salariu, impozitarea nerezidenților și taxarea internațională. Este îmbucurător că majoritatea celor intervievați au mulțumit pentru organizarea bună, subiecte actuale și speakeri interesanți, ceea ce ne face să credem că efortul depus pentru organizare s-a răscumpărat pe deplin. De asemenea, aceste aprecieri pun presiune pe edițiile următoare ale TAXCON-ului, acestea urmând a fi și mai bune din punct de vedere organizațional.

– Să înțelegem că intenționați să mai organizați astfel de evenimente. Care ar fi tematicile acestora?

M.M.: – De fapt, e-TAXCON’20 a generat în comunitatea AmCham idei de evenimente similare și nu doar pe dimensiune fiscală. Ne ambiționăm să organizăm o a doua ediție și sperăm să o putem face offline. De asemenea, în viitorul imediat vom organiza a 4-a ediție a Conferinței pe Managementul Resurselor Umane, iar în anul următor planificăm o conferință dedicată comerțului (februarie), dar și una dedicată domeniului contabilitate și audit (aprilie). Vă așteptăm cu drag în calitate de parteneri și la aceste conferințe!

 ___________

¹https://www.amcham.md/?go=news&n=3235 și https://www.amcham.md/?go=news&n=3186