22
01 2013
7968

Kelly Seibold: "Reforma cadrului de reglementare a comerţului în Moldova poate aduce un plus de creştere economică de 2 miliarde de dolari anual"

Dl Seibold, director al Proiectului BRITE, are peste douăzeci ani de experiență practică și realizări importante în calitate de consultant internațional și director de program în facilitarea comerțului, drept comercial și reforma cadrului de reglementare, dezvoltarea sectorului privat, advocacy și dialogul public-privat. El are o experiență vastă în gestionarea și administrarea proiectelor de dezvoltare multi-disciplinare și multi-statale finanțate de USAID; este un lider de echipă dinamic și mentor. Experiența sa de lucru pe plan internațional include Cisiordania / Gaza, Rusia, Ucraina, Kazahstan, Republica Kîrgîzstan, Tadjikistan, Uzbekistan și Germania.


Povestiţi-ne puţin despre Dumneavoastră. Unde v-aţi născut şi aţi crescut, unde aţi învăţat şi aţi lucrat înainte de a veni în Moldova? Cine v-a influenţat semnificativ deciziile în viaţă, în carieră?


Am mers la şcoală în Statele Unite ale Americii. Am studii superioare în domeniul economic şi financiar şi un masterat în domeniul afacerilor internaţionale. Probabil că am fost inspirat de unii profesori din şcoală, iar alegerea carierei a fost influenţată de tatăl meu care a lucrat în domeniul consultanţei internaţionale, ca angajat al USAID, şi a lucrat mult peste hotarele SUA. De fapt, m-am născut în afara Statelor Unite – în Honduras, unde se afla tatăl meu în virtutea funcţiei.


Aţi lucrat în mai multe ţări din fosta Uniune Sovietică, printre care şi Kirghizia, Tajikistan, Ucraina şi Rusia. Care sunt similitudinile şi, respectiv, diferenţele între Republica Moldova şi alte ţări din această zonă?


În primul rînd toate aceste ţări au o istorie comună, venind din fosta Uniune Sovietică. Unele ţări, de exemplu, Rusia şi Ucraina au pieţe de desfacere mari, o populaţie numeroasă, resurse naturale, iar toţi aceşti factori creează condiţii atractive pentru investiţii. Moldova nu a fost binecuvîntată din punct de vedere al mărimii, al numărului populaţiei sau al resurselor naturale, dar are alte avantaje: proximitatea Uniunii Europene şi perspectivele de integrare europeană, statutul de ţară de tranzit între Uniunea Europeană şi ţările din fosta Uniune Sovietică, forţa de muncă bine pregătită. Totuşi, Moldova mai trebuie să-şi îmbunătăţească semnificativ mediul de afaceri, fapt care va crea premise pentru dezvoltare.


În al doilea rînd, toate aceste ţări se află la etapa de tranziţie de la o economie centralizată la una de piaţă. Problemele cu care se confruntă aceste ţări sunt identice – crearea unui nou cadru legal, a unei noi mentalităţi… Acesta este un proces dificil şi de durată, iar viteza de tranziţie şi gradul de dezvoltare depinde de mai mulţi factori, pe care i-am menţionat – existenţa resurselor naturale, mărimea pieţei, poziţia geografică, etc.


Care sunt primele impresii despre Moldova?


Experiența mea de pînă acum în relațiile cu moldovenii este destul de plăcută. Ei sunt foarte prietenoși, foarte deschiși, au o mentalitate de reformatori, dacă pot să zic așa. Am venit în Moldova să implementăm un proiect de dezvoltare și toate persoanele cu care m-am întîlnit aici atît din cadrul instituțiilor de stat şi comunitatea de afaceri, sunt foarte profesionişti, se implică foarte mult, totodată ei pun un accent mare pe faptul că locul lor este în Europa și anume în Europa lărgită. Iată prin ce se deosebește Moldova de alte ţări în care am lucrat.


Anterior ați menționat necesitatea de a îmbunătăți mediul de afaceri. Care anume sunt problemele pe care le-a constatat proiectul și Dvs. personal în perioada de cînd vă aflați în Moldova?


Probabil deja cunoașteți că prima activitate a proiectului nostru a fost realizarea unei evaluări, bazate pe metodologia USAID BizCLIR, care de altfel se aseamănă cu metodologia de lucru Doing Business a Băncii Mondiale. Evaluarea efectuată este mai detaliată decît cea permisă de Doing Business și a fost realizată în 5 domenii principale. Aceasta include o analiză mai comprehensivă a cadrului legal, a instituțiilor implementatoare și instituțiilor de suport, a mediului de afaceri și a societății civile. Scopul nostru era de a înțelege mai bine care este percepția oamenilor despre mediul de afaceri și procesele din acest sector, care sunt problemele cu care se confruntă și care ar fi soluțiile. Prima etapă a proiectului a fost dedicată anume acestor aspecte. Vorbind, în general, despre constatările noastre putem spune că am observat lipsa de transparență, iar legislația are un caracter ambiguu pronunțat. Alte probleme sunt corupția și lipsa de comunicare eficientă între organele de stat și sectorul privat.


Totodată s-a constatat că reformele actuale nu sunt implementate în modul cuvenit. Trebuie de menționat că, pe parcursul ultimilor ani au fost depuse multe eforturi în scopul reformării, însă am observat că, în pofida existenței unui cadru legislativ bun, prevederile legale abia urmează să fie pe deplin implementate și simțite de sectorul privat. Toate acestea au un impact negativ asupra nivelului investițiilor și, evident, asupra creșterii economice.


În special, mă refer la domeniul comerțului. Anterior am menționat că unul din avantajele Republicii Moldova este amplasarea sa geografică, datorită căreia mediul de comerț ar putea fi cardinal îmbunătățit. În cadrul evaluării noastre am stabilit că, dacă Moldova și-ar îmbunătăți clasamentul, conform Doing Business, la compartimentul comerț pînă la nivelul țărilor Europei de Est și a Asiei Centrale, produsul intern brut al Moldovei ar putea crește cu jumătate de miliard de dolari SUA pe an. Iar dacă vom urca și mai sus în clasament, pînă la nivelul OECD, ceea ce de fapt este posibil, atunci am obține o creștere a PIB-ului de peste 2 miliarde. Creșterea dată ar fi destul de semnificativă, întrucît reprezintă în jur de 30% din PIB-ul actual. Deci, eu consider că în Republica Moldova există un potențial foarte mare, asupra căruia ar trebui să ne concentrăm eforturile.


Puteți să dați mai multe detalii?


Pentru început, mă opresc la aspecte generale, cum ar fi impozitarea și comerțul care constituie sectoarele-cheie ale proiectului. Guvernul Republicii Moldova deja a elaborat o strategie de reformare, care este la etapa de finalizare. În baza acestei strategie de reformare, Guvernul urmează să elaboreze un plan de acțiune detaliat pentru implementarea reformelor, printre care şi în domeniile noastre de interes: comerţ, fiscalitate şi legislaţia de business. La fel, Guvernul intenționează să își îmbunătățească clasamentul în Doing Business. Toate aceste obiective și acțiuni ale Guvernului constituie o platformă pentru implementarea proiectului.


Totodată, strategia de reformare a inclus și cîteva din constatările expuse în raportul BizCLIR, realizat de proiectul nostru. La general, acţiunile noastre se vor axa pe implementarea reformelor de reglementare ce vor îmbunătăţi mediul de afaceri, în special în domeniile fiscal și comercial, dar și din domeniile principale acoperite de Doing Business, cum ar fi inițierea unei afaceri, protejarea investițiilor etc. La fel, ne vom concentra eforturile asupra consolidării dialogului între sectorul public și sectorul privat. Conform raportului BizCLIR, dialogul public privat necesită o atenţie sportită, pentru că au fost semnalate multe probleme, dar şi soluţii propuse de mediul de afaceri. Ele trebuie comunicate şi discutate cu sectorul public, astfel încît reformele necesare, fie ele legale, administrative sau instituţionale, să poată fi implementate cu succes.


De exemplu, în sectorul fiscal au fost depistate probleme legate de gradul ambiguității legislației, de lipsa predictibilității, ponderea considerabilă a economiei tenebre. Pe de altă parte, nu putem nega faptul că asupra guvernului este o presiune mare privind menținerea nivelului veniturilor fiscale și încasărilor la buget, ceea ce are un impact negativ asupra extinderii bazei fiscale, majorării gradului de conformare și reducerii proporțiilor economiei tenebre.



Vorbind despre comerț, vedem că situația este similară. Și în acest sector se simte o presiune. Deoarece comerțul generează cea mai mare parte a veniturilor pentru Moldova, persistă tendința de a majora veniturile obținute din comerț la maxim, fapt care are un efect de descurajare. Această tendință duce la creșterea costurilor pentru activitatea de comerț ceea ce face Moldova mai puțin atractivă din perspectiva dată. Rezumînd, aș spune că acestea sunt provocările cu care se va confrunta proiectul dar sper să le facem faţă interacționînd cu ambele părţi interesate – comunitatea de afaceri și organele de stat.


Dar în privinţa producerii?


Nu ne concentrăm direct asupra industriei, însă acesta e un domeniul al economiei. Problemele fiscalităţii, ale comerţului, cele cu forţa de muncă şi lipsa de calificare a acesteia, toate au efecte negative asupra industriei. Vom colabora cu reprezentanţii domeniului industrial pentru că fac parte din mediul general de afaceri.


Ați spus că legislația este ambiguă. Faptul dat împovărează atît fiscul, deoarece Serviciului Fiscal îi este greu să administreze asemenea prevederi legale, cît și contribuabilii, cărora le este greu să se conformeze. Are proiectul Dvs obiective și în acest sens?


La etapa de realizare a evaluării BizCLIR ne-am întîlnit atît cu reprezentanții mediului de afaceri, cît și cu reprezentanții instituțiilor statului, pentru a înțelege mai bine preocupările fiecăruia. Și aș vrea să menționez că sistemul fiscal actual constituie o povară atît pentru sectorul privat, cît și pentru administrația fiscală. Din aceste considerente cred că schimbarea este necesară și anume în sensul simplificării, aducerii de claritate. Însă, lucrul trebuie realizat în contextul politicii fiscale actuale, cotelor fiscale aplicabile și tipurilor de impozite existente, întrucît acestea constituie prerogativă exclusivă a Guvernului Republicii Moldova și noi nu putem interveni sau decide în aspectele date. Dar totuși, cred că este loc de mai bine, chiar și fără a influența componentele pe care le-am enumerat.


Aspectele pe care le-ați menționat au fost deja acoperite de alte proiecte, inclusiv de proiectele precedente ale USAID? Există vreo continuitate sau interconexiune între toate aceste proiecte?


Cu siguranță continuitatea există. Un exemplu ar fi, că la momentul actual proiectul BRITE conlucrează strîns cu Serviciul Fiscal de Stat și, în special, cu Î.S. Fiscservinform, în scopul definitivării contului curent al contribuabilului în format on-line. Contul curent le va permite contribuabililor să își acceseze contul personal în regim online și cred că mai important este că acest cont curent va oferi posibilitatea utilizării informației respective și de către alte organe de stat, ceea ce va reduce, în primul rînd, costurile de administrare pentru agenții economici și va reduce gradul de interacțiune cu statul. Deci, avantajul major ar fi că platformă informațională dată va putea fi folosită direct de către alte instituţii ale statului, fără a crea deranj suplimentar contribuabililor.


Am conlucrat cu proiectul BIZTAR şi cunoaştem instrumentele cu care a operat pentru a-şi atinge obiectivele. Veţi avea instrumente noi?


Unul interesant şi eficient este implementarea soluţiilor electronice în diverse domenii ale vieţii publice. Aceasta o vom face nu doar în conlucrarea cu Fiscservinform, ci şi cu alte instituţii, în vederea implementării agendei de e-transformare. Această reformă oferă multe posibilităţi de îmbunătăţire a interacţiunii între guvern, societatea civilă şi sectorul privat. Un alt instrument foarte important este comunicarea strategică. Vom încerca să îmbunătăţim procesele de comunicare interne, comunicarea strategică a instituţiilor publice, comunicarea între sectorul public şi cel privat.


De ce ați decis să puneți accent considerabil anume pe comunicare?


Nevoia de comunicare a apărut chiar din momentul planificării, de către USAID, a acestui proiect. Este un fir roşu care trece prin toate activităţile proiectului, căci fără comunicare reformele nu vor fi eficiente, iar ruptura dintre sectorul privat şi cel public va continua să existe.


Mijloacele de informare în masă vor fi implicate în acest proces de comunicare?


Pot să spun că BRITE și-a stabilit ca prioritate să consolideze folosirea mediilor, dar în parteneriat cu părțile cointeresate. Nu este vorba despre faptul că BRITE se va promova pe sine, sau va promova în mass-media activitățile proiectului, ci mai degrabă este important cum sursele de informare în masă vor reflecta anumite probleme. Deci, scopul nostru e să ne împărtășim experiența și cunoștințele pentru a consolida cooperarea între mass-media și partenerii noştri, în sensul elaborării mesajelor și folosirii pe deplin a puterii de comunicare. Contează mult modul cum Guvernul folosește sursele de informare în masă, pentru a comunica populației politicile sale, dar, pe de altă parte, contează și modul în care sectorul privat recurge la sursele de informare în masă pentru a își promova planurile, rezolva problemele sale și implicit a îmbunătăți situația economică.


Dle Director, care este bugetul preconizat pentru implementarea proiectului și cum sunt repartizate resursele financiare per componente?


Bugetul BRITE este estimat la 9 milioane dolari pe perioada de patru ani, cît va dura proiectul. În ceea ce privește distribuirea mijloacelor financiare per compartimente de activități, pot să spun că bugetul ne oferă posibilitatea de a fi flexibili, iar resursele vor fi alocate în acele domenii în care impactul potențial va fi mai mare. Ne dorim ca activitățile noastre să aibă un impact economic cît mai simțit, deci nu ne axăm pe costuri propriu zise, ci punem accentul pe beneficiile care pot fi obținute de pe urma activităților proiectului.


Evident, că o parte din fonduri se va folosi pentru remunerarea personalului, inclusiv a moldovenilor care lucrează în cadrul BRITE. Totodată, sunt prevăzute fonduri pentru implicarea în activitățile proiectului a experților locali, la fel, putem conlucra cu companiile locale, de exemplu, pentru realizarea sondajelor sau implicarea companiilor care se ocupă de comunicare etc. În același timp, se preconizează și resurse pentru invitarea experților internaționali. Dar, după cum am mai spus, putem fi flexibili în alocarea resurselor.


Care vor fi partenerii proiectului şi mecanismele de monitorizare a eficienţei utilizării mijloacelor financiare ale proiectului, a acţiunilor întreprinse?


Lucrăm strîns cu Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Serviciul Fiscal, Fiscservinform, Serviciul Vamal, Centrul de Guvernare Electronică, Camera de Licenţiere. Iar în sectorul privat cu multe asociaţii – Asociaţia Investitorilor Străini, Asociaţia Businessului European, Asociaţia Contabililor şi Auditorilor Profesionişti, AmCham, Camera de Comerţ şi Industrie, Asociaţia brokerilor vamali, asociaţiile de transportatori etc.


Monitorizarea eficienţei activităţii este un aspect foarte important. Avem un expert care se ocupă de monitorizare. Evaluarea BizCLIR ne-a trasat indicatorii ce trebuie urmăriţi pe parcursul activităţii proiectului şi vom elabora sondaje privind percepţia sectorului public şi privat în privinţa situaţiei în diverse domenii. Vom elabora şi sondaje specifice privind, de exemplu, înregistrarea afacerii, utilizarea serviciilor electronice, etc. În baza acestora vor fi elaboraţi indicatori de performanţă ce vor fi monitorizaţi. De asemenea, vom utiliza şi sursele externe de informaţie, cum ar fi rapoarte ale Guvernului sau partenerilor.


Dle Seibold, Vă mulțumim pentru răspunsurile oferite. În finalul discuției, ce doriți cititorilor noștri care reprezintă, practic, grupul ţintă al proiectului BRITE?


Aş încuraja cititorii revistei să se implice activ în procesul de reformă, pentru că sunt profesionişti, în special, în domeniul fiscal. Să se implice atît individual, cît şi colectiv, prin intermediul asociaţiilor profesionale, să contribuie prin experiența lor la reforma sistemului fiscal, iar noi vom saluta atitudinea pro activă.


Revistei îi urez să-şi extindă numărul de cititori şi să-şi sporească influenţa în domeniul pe care-l reprezintă.

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.