În conformitate cu prevederile statuate de art. 161 alin. (1) din CF, organul fiscal ţine evidenţa contribuabililor, atribuindu-le coduri fiscale şi actualizînd registrul fiscal, în modul stabilit de Titlul V al Codului fiscal şi de instrucţiunea aprobată de IFPS. Astfel, conform Ordinului nr. 299 din 02 mai 2012 „Cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind evidenţa contribuabililor”, MO al RM nr. 99 – 102/646 din 25 mai 2012, cu modificările şi completările de rigoare, de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a fost aprobată instrucţiunea respectivă, în care, conform Capitolului VIII, este reglementată procedura de ţinere a dosarelor contribuabililor.

În conformitate cu prevederile statuate de punctul 2 al HG nr. 360 din 25 iunie 1996 ,,Cu privire la controlul de stat al calității în construcții”, publicată în MO al RM nr. 49–50, art. Nr. 415, cu modificările şi completările ulterioare, calitatea construcțiilor de orice destinație, indiferent de forma de proprietate şi sursa de finanțare, precum şi lucrările de construcții, reconstrucții, modernizare şi reparații capitale la construcțiile existente, producerea materialelor şi articolelor pentru construcții sunt supuse controlului de stat.

În conformitate cu prevederile legislaţiei fiscale în vigoare şi anume a Titlului V din CF, o fază a executării silite reprezintă comercializarea bunurilor sechestrate în contul stingerii obligaţiilor fiscale restante la buget, a contribuabilului restanţier supus executării silite de către organul fiscal competent. O procedură distinctă de comercializare a bunurilor sechestrate, reprezintă prescripţiile art. 203 alin. (15) din CF.

În conformitate cu prevederile pct. 9 din Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 3 din 15 aprilie 2013 Privind modificarea şi completarea Hotărîrii explicative Cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei, ce reglementează asigurarea acţiunii la judecarea cauzelor civile nr. 32 din 24 octombrie 2003, Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, 2003, nr. 12, pag. 6 ,,Se atenţionează că, în situaţia în care partea a contestat în judecată decizia organului fiscal, aplicată potrivit art. 134 alin. (1) lit. o) din Codul fiscal (suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabilului), instanţa nu va fi în drept să aplice în calitate de măsură de asigurare a acţiunii suspendarea acestui act de suspendare, întrucît măsura de asigurare va corespunde cu însăşi obiectul acţiunii şi, aplicînd-o, instanţa se va pronunţa şi asupra fondului cauzei înainte de examinarea acestuia”, se explică instanţelor de judecată că, în cazul contestării măsurii de asigurare suspendarea operaţiunilor la conturile bancare a contribuabilului, aplicată de către organul fiscal, instanţa de judecată nu va fi în drept să suspende acţiunea dispoziţiei de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare drept măsură de asigurare, pînă la examinarea fondului cauzei.

В соответствии с положениями ст. 193 Налогового кодекса, условиями принудительного исполнения налогового обязательства являются: Наличие недоимки с учетом положений ст. 252 Налогового кодекса; Не истечение сроков давности, установленных Налоговым кодексом; Не обжалование факта существования недоимки и ее размера в случаях, предусмотренных п. с) и d) ч. (1) ст. 194 Налогового кодекса;Не нахождение налогоплательщика в процессе ликвидации (роспуска) или применения способов преодоления несостоятельности в соответствии с действующим законодательством. Способы принудительного исполнения налогового обязательства регламентированы ст. 194 Налогового кодекса и представляют собой:

În conformitate cu prevederile statuate de art. 193 din Codul fiscal, condiţiile de declanşare a executării silite a obligaţiei fiscale sunt: existenţa restanţei, ţinîndu-se cont de prevederile art. 252 din Codul fiscal;neexpirarea termenelor de prescripţie reglementate de către Codul fiscal;necontestarea faptului de existenţă a restanţei şi mărimii ei în cazurile reglementate de art. 194 alin. (1) lit. c) şi d) din Codul fiscal;contribuabilul nu se află în procedură de lichidare (dizolvare) sau de aplicare a procedurilor de depăşire a insolvabilităţii, conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Modalităţile de executare silită sunt reglementate de art. 194 din Codul fiscal şi constau în: încasarea mijloacelor băneşti de pe conturile bancare ale contribuabilului, cu excepţia celor de pe conturile de credit şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social);ridicarea de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar;urmărirea bunurilor contribuabilului, cu excepţia celor consemnate la liniuţa unu şi doi;urmărirea datoriilor debitoare ale contribuabilului prin modalităţile descrise la liniuţa unu, doi şi trei. De menţionat că, urmărirea bunurilor contribuabilului se efectuează prin sechestrare, comercializare şi ridicare.

Procedura în ordonanţă este o parte componentă a procesului civil şi reprezintă activitatea instanţei de judecată şi a părţilor, în legătură cu eliberarea ordonanţei judecătoreşti. Procedura în ordonanţă, ca şi procedura în acţiune civilă, se desfăşoară conform regulilor generale şi parcurge cîteva etape, fiecare cu un obiectiv propriu. Fazele procedurii în ordonanţă se deosebesc de fazele procedurii generale prin termenul de parcurgere a acestora, cît şi prin numărul acţiunilor procesuale care se întreprind.