Angajatul întreprinderii, aflându-se în concediu de odihnă anual în anul 2019 (iulie — august), a fost rechemat în luna august cu 7 zile înainte de finalizarea acestuia. În anul 2019 persoana nu a solicitat utilizarea zilelor de concediu nefolisit. În luna aprilie 2020, începând cu data de 6 a lunii, angajatul a solicitat cele7 zile de concediu nefolisit din anul 2019. Cum urmează să reflectăm corect această perioadă în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18?

Potrivit art.122 alin. (3) al Codului muncii, în caz de rechemare, salariatul trebuie să folosească restul zilelor din concediul de odihnă după ce a încetat situaţia respectivă sau la o altă dată stabilită prin acordul părţilor în cadrul aceluiaşi an calendaristic. Dacă restul zilelor din concediul de odihnă nu au fost folosite din oricare motive în cadrul aceluiaşi an calendaristic, salariatul este în drept să le folosească pe parcursul următorului an. Prin urmare, persoana este în drept să utilizeze zilele nefolosite în anul 2019 pe parcursul anului 2020.

Cu referire la reflectarea situației respective în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 informăm că, în Clasificatorul categoriilor persoanelor asigurate aprobat prin anexa nr. 9 la Ordinul Ministerului Finanțelor 126/2017, este prevăzut codul categoriei 155 „persoană care a prelungit concediul de odihnă anual”.
Categoria respectivă prevede declararea perioadelor în care persoana nu a activat, aflându-se în concediu de odihnă neutilizat fără plată. Astfel, în col. 9 din tabelul nr. 3, unde este prevăzut declararea fondului de retribuire a muncii, se va indica zero. Respectiv, zero și în coloanele destinate contribuțiilor de asigurări sociale, deoarece, reieșind din prevederile aceluiași articol din Codul muncii, salariatul poate fi rechemat din concediul de odihnă anual prin ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) angajatorului, numai cu acordul scris al salariatului şi numai pentru situaţii de serviciu neprevăzute, care fac necesară prezenţa acestuia în unitate. În acest caz, salariatul nu restituie indemnizaţia pentru zilele de concediu nefolosite.

Retribuirea muncii salariatului rechemat din concediul de odihnă anual se efectuează în bază generale. Prin urmare, în perioada de rechemare, angajatul a beneficiat și de salariu, și de indemnizația de concediu, iar ulterior va utiliza doar zilele neplătite.
Prin urmare, perioada declarată cu codul 155 Perioada declarată va fi cea în care persoana s-a aflat efectiv în concediu prelungit fără plată. Totodată, informăm că categoria 155 nu poate fi declarată în perioadele anterioare sau posterioare lunii de gestiune. Adică, vom declara acest cod strict în luna în care persoana a utilizat concediul nefolosit.
Adițional informăm că, codul 155 mai poate fi utilizat și în cazurile în care angajatul s-a aflat în concediu de odihnă nefolisit din motivul survenirii incapacității temporare de muncă în perioada concediului de odihnă anual.

Conform indicațiilor stipulate în pct. 32 din Hotărârea Guvernului 108/2005 privind aprobarea Regulamentului cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă și a altor prestații de asigurări sociale, dreptul la indemnizațiile prevăzute la pct. 12 lit. a) și b) și pct. 37 lit. a) se acordă în cazul în care incapacitatea temporară de muncă a survenit în timpul concediului de odihnă anual plătit (de bază sau suplimentar). Concediul anual de odihnă se prelungește cu durata incapacității de muncă care a survenit în timpul concediului.

Prin urmare, dacă angajatul, aflându-se în concediu de odihnă anual, în perioada dată s-a îmbolnăvit, ulterior acesta are dreptul la prelungirea concediului de odihnă anual cu perioada în care s-a suprapus perioada incapacității temporare de muncă cu perioada concediului de odihnă anual. Angajatul este în drept să solicite acest concediu imediat după expirarea concediului de odihnă anual sau în altă perioadă până la finele anului calendaristic, sau, după cum am menționat anterior, în anul calendaristic următor.

Revenind la întrebarea adresată, contabilul va declara în luna aprilie 2020, în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18, următoarele perioade:
01.04.2020–05.04.2020 – cu sodul 101 și suma fondului de retribuire a muncii pentru perioada dată;
06.04.2020 – 12.04.2020 – cu codul 155 cu fondul de retribuire a muncii zero;
13.04.2020 – 30.04.2020 – cu codul 101 și suma fondului de retribuire a muncii pentru perioada respectivă.

Unul din angajaţii întreprinderii s-a aflat în incapacitate temporară de muncă cu un caz de boală obişnuită în perioada 10-18 martie 2020. La prezentarea certificatului de concediu medical, s-a constatat că este indicată data începerii concediului medical 9 martie — ultima zi în care persoana a activat înainte de plecarea în concediul medical. Ulterior am fost informaţi de către angajat că îmbolnăvirea a survenit la finele zilei, după orele de program şi acesta s-a adresat la instituţia medicală după ziua de muncă. Cum urmează de calculat indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă în cazul în care data începerii incapacităţii temporare de muncă se suprapune cu ziua în care persoana a activat? Cum urmează de reflectat situaţia dată în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18?
Detalii

De modul în care autoritățile publice inițiază și desfășoară procedurile de achiziții pentru propriile necesități, în mare parte, depinde eficiența utilizării banilor publici.

Pierderile rezultate din achizițiile publice afectează grav dezvoltarea infrastructurii și serviciilor publice, ducând la deteriorarea mediului de afaceri și, nu în ultimul rând, afectând calitatea vieții cetățenilor. De asemenea, achizițiile publice reprezintă un domeniu propice pentru manifestarea corupției, care prin efectele multiple și complexe ale acesteia erodează statul pe toate dimensiunile sale.
Detalii

Dezvoltarea vertiginoasă a sectorului tehnologiilor informaționale, în ultima perioadă de timp, generează noi provocări și dileme atât pentru contabilii practicieni, cât și pentru legislația autohtonă, care încearcă să țină pasul cu necesitățile companiilor IT.

O problemă identificată în acest sens o reprezintă situația unui agent economic care prestează servicii în domeniul tehnologiilor informaționale (în continuare — servicii IT) orientate spre export. Compania prestează servicii IT către o platformă online din străinătate, unde pentru fiecare angajat al companiei din Moldova este creat un cont (account) în cadrul platformei online, iar prin intermediul acestuia fiecare angajat al companiei din RM realizează prestarea serviciilor IT pentru platforma online din străinătate.
Detalii

În situația creată de pandemie, dar și în competiţia de a câştiga noi clienţi şi de a răspunde exigenţelor acestora, business-ul examinează tot mai profund extinderea activității de comerț în mediul online. Deși este un aspect cunoscut pentru unii antreprenori din RM, pentru cei ce sunt la începutul acestui gen de activitate expunem unele aspecte care urmează a fi respectate de persoanele care doresc să lanseze activitatea de comerț în mediul online și pentru ca activitatea desfășurată săfie menținută în cadrul legal.
Detalii

Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 171 din 19 decembrie 2019 au fost efectuate modificări în Codul fiscal în partea ce ține de determinarea venitului impozabil pentru agenții economici – subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM), fiind exclusă limitarea doar la venitul din activitatea operațională.

Ținând cont de acest fapt, Ministerul Finanțelor, prin Ordinul nr.40 din 9 martie 2020, a aprobat un nou formular tipizat al Dării de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM20), care va substitui formularul IVAO15.
Detalii

INCOTERMS-ul reprezintă o formă cunoscută la nivel internațional ce reglementează într-un format standardizat condițiile exacte de livrare și de primire/recepționare a mărfurilor între vânzător și cumpărător. Totodată, acesta constituie un ansamblu de reguli prin care se determină drepturile şi obligaţiile părţilor în contractul de vânzare internaţională. Alegerea unei reguli de interpretare a termenilor comerciali INCOTERMS este rodul progresului de negociere între părţi şi exprimă raportul de forţe economice dintre acestea.

Pentru definirea principalelor reguli INCOTERMS, sunt luate în considerare ca punct de plecare: predarea mărfii, stabilimentul vânzătorului şi cel al cumpărătorului.
Detalii

La data de 16 martie 2020 Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (în continuare — ANSC) a publicat Raportul anual de performanță pentru 2019 (în continuare — Raport). Astfel, înainte de a trece la o analiză sumară a acestuia, urmează de reținut câteva prevederi ale Legii nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice, cu privire la activitatea acestei instituții:

— ANSC este o autoritate publică autonomă şi independentă faţă de alte autorităţi publice, faţă de persoane fizice şi juridice, care examinează contestaţiile formulate în cadrul procedurilor de achiziţie publică;

— ANSC este persoană juridică de drept public, finanţată de la bugetul de stat în limitele alocaţiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală şi dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a RM;
Detalii

Conform art. 4 lit. h) al Legii nr. 231/2010 cu privire la comerţul interior, reglementarea din partea statului a activităţilor de comerţ include stabilirea mecanismului de formare a preţurilor/tarifelor la produsele/serviciile de importanţă social (în continuare – produse sociale). Totodată, conform art. 20 alin. (6) al aceleiași Legi, produsele şi serviciile se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova la preţuri libere de vânzare, cu excepţia preţurilor/tarifelor reglementate de către stat.
Detalii

În conformitate cu art. 20 lit. i) din Codul Fiscal (CF), în venitul brut nu se include patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai RM cu titlu de donaţie sau de moştenire, cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.90¹ alin.(31) din CF, la liniuța a cincea fiind prevăzut că, persoanele specificate la art.90 reţin şi achită la buget un impozit în mărime de 6% din mărimea sumei mijloacelor băneşti donate persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător.

Detalii