În Monitorul Oficial din 14 martie curent a fost publicată Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr. 71 din 29 februarie 2024 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la auditul societăților de asigurare și reasigurare. Documentul stabilește modalitatea de desfășurarea a auditului în scop de supraveghere la societatea

Potrivit art.3 al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017 (Legea nr.287/2017), entitatea de interes public reprezintă entitatea ale cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată; bancă; asigurător (reasigurator)/societate de asigurări; organism de plasament colectiv în valori mobiliare cu personalitate juridică; entitate mare care este întreprindere de stat sau este societate pe acțiuni în care cota statului depășește 50% din capitalul social. Clasificarea entităților este descrisă în art.4 al Legii nr.287/2017, respectiv entitatea mare este entitatea care, la data raportării, depăşeşte limitele a două dintre următoarele criterii:

În cazul în care un agent economic rezident al parcului pentru tehnologia informației primește un avans pentru prestarea de servicii, acest avans urmează a fi supus impunerii cu impozitul unic? Dacă, pe parcursul a mai mult de două luni, rezidentul parcului pentru tehnologia informației obține doar avans pentru prestarea

În vederea partajării riscului de credit și facilitării accesului la creditele destinate completării mijloacelor circulante pentru lucrările agricole în anul 2024, prin Legea nr. 78/2024 pentru susținerea agricultorilor prin facilitarea accesului la credite garantate de stat (în continuare – Legea nr. 78/2024),

În ultimii ani au fost efectuate modificări semnificative în legislația Republicii Moldova ce reglementează contabilitatea, raportarea financiară și auditul entităților. Au fost aprobate: Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 Legea nr. 287/2017), modificări în Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) (în vigoare din 01.01.2020), operate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 48/2019 (OMF nr. 48/2019), Planul general de conturi contabile aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 119/2013 (OMF nr. 119/2013).

Clienții întreprinderilor specializate, în unele cazuri, transferă către acestea elemente de imobilizări corporale în schimbul conectării la rețele și furnizării continue a apei, energiei electrice, energiei termice, gazelor naturale. În cele mai dese cazuri, imobilizările corporale sunt transmise gratuit în baza unor prevederi legale.  Situația ce ține de transferul de active de la clienți către întreprinderile specializate este actuală de zeci de ani.  

Care va fi regimul fiscal aplicat granturilor primite de subiecții impunerii cu regimul fiscal al agenţilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul comercializării deşeurilor de metale feroase şi neferoase ?

Se consideră finisată repatrierea mijloacelor bănești în cazul în care în contractul de export valuta contractuală este dolari SUA/euro, în declarațiile de export de asemenea este indicată valută străină, iar nerezidentul, în adresa căruia se efectuează exportul de mărfuri, achită marfa dată în lei moldovenești?     Potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 1466/1998 privind reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe, repatrierea mijloacelor bănești reprezintă încasarea de la

Încasările la bugetul public național administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit 17,6 mld. lei în 4 luni ale anului 2022, ceea ce denotă o creștere de 2940,3 mil. lei sau cu 20,1 % în raport cu perioada similară a anului precedent. Astfel, la bugetul de stat, în anul 2022 s-au încasat peste 8,2 mld. lei, ceea ce constituie cu circa 1774,0 mil. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, sau o creștere de 27,6 %. 

Среди наиболее сложных и обсуждаемых вопросов оценки объектов бухгалтерского учета является их оценка на базе справедливой стоимости и, соответственно, представление учетной и отчетной информации, сформированной с применением данной оценки.

În conformitate cu legislația fiscală, contribuabilul poate dispune de sumele plătite în plus la buget în mai multe modalități, la discreția acestuia. Cele mai des utilizate modalități sunt stingerea obligației fiscale prin compensare din contul sumei plătite în plus și restituirea acesteia

Începând cu data de 8 iulie 2022, aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat a sechestrului ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale se efectuează conform unui cadru normativ ajustat, în contextul în care prin Ordinul SFS nr. 271 din 22 iunie 2022 au fost aprobate un șir de modificări la prevederile Ordinului IFPS nr. 379/2017 privind aprobarea formularelor cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale.   Noutățile aduse prin modificările menționate vizează nu doar aspectele procedurale (formale) aferent întocmirii actelor privind aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale, dar și condițiile de aplicare a sechestrului pe bunurile contribuabilului, ce rezultă din cadrul de reglementare în vigoare.

Începând cu 4 mai curent Serviciul Fiscal de Stat examinează cererile de restituire a sumei impozitului pe venit achitat/reținut în plus pentru contribuabili persoane fizice. Suma impozitului pe venit acceptată spre restituire poate fi: transferată la contul bancar restituită în numerar în modul general stabilit utilizată pentru stingerea obligațiilor fiscale restante sau viitoare.

Transmiterea bunului din grupul de mijloace fixe către alte instituții bugetare, subordonate unei autorități bugetare, reprezintă micșorarea activelor gestionate de către instituția care transmite pentru care se vor întocmi operațiuni contabile de transmitere cu titlu gratuit din cadrul sistemului bugetar, prin modul expus în pct. 3.13 din Anexa nr. 2a la OMF nr. 216/2015.

1. (29.1.3.5.9) Se calculează amortizarea în scopuri fiscale pentru mijloacele fixe primite ca aport la capitalul statutar? 2. (29.1.3.5.8) Cum urmează a fi deduse cheltuielile privind obiectele de mică valoare și scurtă durată de către un agent economic care aplică IFRS?

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

Ca rezultat al incertitudinilor inerente în desfășurarea activităților, multe elemente contabile nu pot fi evaluate cu precizie, ci doar estimate. Estimarea, implicând raționamente profesionale bazate pe cele mai recente informații credibile avute la dispoziție, este o evaluare în condiții de incertitudine, iar evaluarea este una dintre afirmațiile conducerii,

În prezentul articol sunt oferite răspunsuri la unele întrebări, care apar în activitatea agenților economici cu referință la modul de documentare și de contabilizare a operațiunilor derulate în cazul importului de mărfuri, care, până a fi puse în libera circulație, sunt plasate într-un regim vamal temporar, ce are drept efect suspendarea de drepturile de import.  Ce acte normative reglementează regimul de antrepozit vamal?

După cum am menționat în articolele din edițiile precedente ale revistei „monitorul fiscal FISC.md” (nr. 4, 5 din anul 2018), în care am descris particularitățile noilor reglementări internaționale privind contabilizarea contractelor de locațiune, aplicarea IFRS 161 produce modificări în situațiile financiare, în special, asupra elementelor din bilanțul și din situația profitului sau pierderii ale locatarului.

Situaţiile financiare au drept scop prezentarea informaţiilor utile în luarea deciziilor economice pentru o gamă largă de utilizatori cum ar fi: proprietarii (acţionarii, asociaţii), creditorii, clienţii, salariaţii, autorităţile publice şi publicul. Pentru realizarea acestui scop, situaţiile financiare oferă informaţii despre: active; capital propriu; datorii; venituri şi cheltuieli; fluxuri de numerar.