Serviciul Vamal (SV), prin prisma competențelor sale, deține un rol important în asigurarea protecției vamale a proprietății intelectuale. În conformitate cu art.3 din Legea nr.114/2014 cu privire la Agenția de Stat pentru Proprietatea

Instanţa de insolvabilitate, la cererea administratorului insolvabilităţii/ lichidatorului, a comitetului creditorilor sau a oricărui creditor care are interes legitim poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere şi/sau de supraveghere, precum şi de orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea, prevede art.248 din Legea insolvabilităţii nr.149/2012, stabilind și acțiunile ce au cauzat insolvabilitatea1.   Aplicarea prevederilor menționate supra nu exclude aplicarea faţă de debitor a unor sancţiuni contravenţionale sau pedepse penale pentru fapte ce constituie contravenţii sau infracţiuni.

 În cazul în care entitatea a decis să anuleze factura fiscală pe suport de hârtie completată cu erori, care este procedura de anulare a acesteia? Este obligatorie raportarea facturilor fiscale anulate în Registrele de evidenţă a livrărilor și procurărilor?  Conform art. 117 alin. (1) din Codul fiscal (CF), subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză. Prezentarea facturii fiscale se efectuează la momentul apariţiei obligaţiei fiscale, stabilit prin art.108, cu excepţia cazurilor prevăzute de CF.

Serviciul Fiscal de Stat recomandă persoanelor fizice al căror venit anual se estimează a depăși suma de 360 000 lei să solicite de la contabilitatea de la locul de muncă neaplicarea scutirii personale și efectuarea recalculului obligațiilor la capitolul impozit pe venit, asigurându-se repartizarea parțială a sarcinii fiscale și în lunile rămase până la sfârșitul anului 2020 în vederea evitării presiunii fiscale integrale către data 30 aprilie 2021 (data limită de prezentare a Declarației și achitare a impozitului pe venit).      Amintim, modificările la art. 33 alin.1 din Codul fiscal au fost operate prin Legea nr. 122 din 16.08.2019 , acestea fiind puse în aplicare din 1 ianuarie 2020. 

Dările de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat (SFS) până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile.

Cum se reflectă arvuna (arvona) în evidenţa contabilă și când survine obligativitatea achitării TVA din ea?

Pentru prezentarea la lucru în stare de ebrietate pot fi concediaţi salariaţii care s-au aflat în starea respectivă la locul de muncă în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la răspunderea juridică a salariatului pentru prezentarea la lucru în stare de ebrietate alcoolică. Starea de ebrietate poate fi confirmată numai prin certificatul eliberat de instituţia medicală competentă sau prin actul comisiei formate dintr-un număr egal de reprezentanţi ai angajatorului şi ai salariatului, alte probe fiind inadmisibile.

La 31 mai curent în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă erau înregistrate 7819 locuri de muncă vacante. Pentru comparație, la 1 iunie 2020 angajatorii declarau 8963 locuri de muncă libere. Potrivit datelor, cele mai multe locuri vacante sunt înregistrate în mun. Chișinău – 3284 și în Bălți – 1025, iar cele mai puține – în Criuleni (23) și în Dubăsari (22).   Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1902 locuri de muncă vacante, constituind circa 24% din numărul total.

Serviciul Fiscal de Stat îndeamnă contribuabilii care obțin venituri din câștigurile de la jocurile de noroc și/sau pariuri sportive realizate prin intermediul rețelelor de comunicații electronice să se conformeze voluntar la respectarea prevederilor legislației în vigoare. În acest sens, menționăm că, potrivit prevederilor art. 12 alin. 14 din Codul Fiscal, câştigul obţinut prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice reprezintă valoarea totală a sumei retrase din contul de joc.

Companiile vor putea apela la un agent de muncă temporară, care le va pune la dispoziție un salariat ce va activa pentru executarea unei sarcini precise şi cu caracter temporar. Misiunea de muncă temporară la aceeași întreprindere va putea fi exercitată pentru un termen maxim de 24 de luni. Reamintim că a fost elaborat un proiect de lege ce are drept scop reglementarea muncii prin agent de muncă temporară și prin care se propune completarea mai multor acte legislative, inclusiv a Codului muncii.

În conformitate cu art.2 pct.21) din Legea nr.213/2024 privind controlul comerțului cu mărfuri strategice (Legea nr.213/2024), mărfuri strategice sunt:

Serviciului Fiscal de Stat (SFS) i se va atribui, din 1 ianuarie 2021, competența constatării și efectuării urmăririi penale a infracțiunilor în cazurile prevăzute de Codul de procedură penală, precum și pentru efectuarea activității speciale în conformitate cu Legea nr. 59/2012 privind activitatea specială de investigații.   Modificările corespunzătoare la art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal au fost publicate astăzi, 9 octombrie, în „Monitorul oficial” (Legea nr. 188 din 11 septembrie 2020). Actuala redacție a articolului indicat prevede că SFS poate doar constata infracțiunile în cazurile prevăzute de Codul de procedură penală.

Curtea de Conturi va avea dreptul de a sesiza organele de urmărire penală despre depistarea încălcărilor ale căror constatare și examinare țin de competența acestora, prin remiterea materialelor aferente auditului public extern. În Monitorul Oficial din 30 aprilie curent a fost publicată Legea nr. 10 din 12 februarie 2021, prin care au fost operate modificări în unele acte normative, inclusiv  în Legea nr. 260/2017 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.   Noile prevederi au ca scop completarea vidului legislativ în privința asigurării măsurilor și recomandărilor formulate de auditori și depășirii problemelor legate de responsabilizarea conducerii entităților audiate, precum și asigurarea continuității activității Curții de Conturi.

În vederea excluderii incertitudinii și clarificării multiplelor întrebări referitor la obligativitatea efectuării auditului obligatoriu al situațiilor financiare pentru anul 2020, în continuare vom oferi explicațiile bazate pe prevederile legislației în vigoare.   Amintim, prin Dispoziția nr.3/2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova s-a stabilit că pentru anul 2019 nu sunt supuse auditului obligatoriu:

Conform art. 6 alin.(1) din Legea cu privire la arbitraj nr. 23 din 22.02.2008 (Legea nr. 23/2008), arbitrajul este o instituţie învestită cu funcţia de a soluţiona litigii care apar între persoane fizice și/sau juridice. Potrivit art. 1 alin.(2) din Legea nr. 23/2008, arbitrajul poate decide asupra unui litigiu care a apărut din raporturile de drept civil, în sens larg dintre părţile cu capacitate deplină de exerciţiu, dacă litigiul a fost trimis, cu acordul părţilor, spre soluţionare în arbitraj, cu excepţia litigiilor în materii în care legea nu permite soluţionarea lor pe calea arbitrajului.

Biroul Național de Statistică comunică că, în anul 2020, numărul contravențiilor constatate a fost în creștere cu 37,8 mii comparativ cu anul 2019 și a atins cifra de 407,9 mii cauze contravenţionale. Din numărul total al deciziilor luate asupra acestora, în 391,6 mii cazuri au fost aplicate sancțiunii (96,2% din numărul total), iar în 7,2 mii cazuri (1,8%) au fost luate decizii de a transmite organelor de cercetare prealabilă (penală), dat fiind faptul că în acţiunile contravenţiilor se conţinea indiciul infracţiunii. Totodată, în 8,2 mii cazuri procesul contravențional a fost încetat în legătură cu alte motive (2,0%). În medie, la 1000 locuitori au revenit 148 decizii de aplicare a sancțiunii contravenționale. Suma amenzilor aplicate a constituit 386,3 mil. lei, cu 17,6% mai mult faţă de anul precedent, fiind încasate 133,2 mil. lei sau circa 34,5%.

Marți, 10 august 2021, Curtea constituțională (CC) a pronunțat Hotărârea nr. 24 aferent sesizării privind neconstitutționalitatea art.129 pct.19) din Codul fiscal (sesizarea nr. 39a/2021). Articolul contestat stabilește că secretul fiscal reprezintă orice informație de care dispun organele cu atribuții de administrare fiscală, inclusiv informația despre contribuabil ce constituie secret comercial, cu excepţia informaţiei despre încălcarea legislației fiscale.   Autorul sesizării a solicitat CC să verifice constituționalitatea art.129 pct.19) din CF, care în opinia sa contravine prevederilor normelor constituționale stabilite la art. 34 [dreptul la informație], art. 54 [restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți] și art. 58 [contribuții financiare]. 

Fie că este stabilit de lege, act judecătoresc sau de contractul dintre părți, de respectarea termenului depinde realizarea dreptului sau executarea corespunzătoare a obligației. În continuare vom prezenta principiile generale și regulile prevăzute de lege care urmează a fi respectate la calcularea termenelor.

Procurorii, executorii judecătoreşti, Serviciul Fiscal de Stat şi instanţele de judecată vor transmite informația despre bunurile infracționale indisponibilizate, confiscate și recuperate Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție. Informația va fi inclusă în Registrul unic al bunurilor infracționale indisponibilizate (Registru), care recent a fost notificat la Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CPDCP) și a primit aviz pozitiv pentru a fi implementat, comunică CNA.   Registrul reprezintă un ansamblu de resurse şi tehnologii informaţionale, de mijloace tehnice de program şi metodologii, aflate în interconexiune şi destinate evidenţei şi prelucrării informațiilor privind bunurile infracţionale indisponibilizate.

Potrivit prevederilor Сodului fiscal, dreptul de a prezenta declaraţia cu privire la impozitul pe venit îl au toţi contribuabilii, iar obligația – persoanele fizice care au obligaţii privind achitarea impozitului (art.83 din CF). Neprezentarea declarației este calificată drept încălcare fiscală, pentru care contribuabilul este tras la răspundere, inclusiv persoana fizică care nu practică activitate de întreprinzător (în continuare – persoană fizică).   Totodată, în cazul în care PF este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă, pentru încălcarea fiscală săvârşită de el poartă răspundere (în funcţie de obiectul impozabil, de obligaţia fiscală şi de bunurile contribuabilului) reprezentantul său legal