După declararea regimului stării de urgenţă pe teritoriul ţării, unii din angajaţii întreprinderii noastre au prezentat foaie de boală eliberată de către instituţia medicală primară în legătură cu îmbolnăvirea de Covid19 sau starea de carantină. Urmează ca angajatorul să accepte şi să achite indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă pentru cazurile respective? În conformitate cu prevederile art. 5 lit. b) din Legea 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare – Legea 289/2004), unul din tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat la care au dreptul persoanele asigurate în sistemul public de asigurări sociale sunt indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor (carantină).

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60), partea IV în nr. 7 (62))   Indicatorii calculați în baza sistemului PERLAS sunt sistematizați în șase grupe, unde fiecare indicator omogen din grupa respectivă este evaluat pe o scară de valori (baluri și puncte) cuprinsă în intervalul 1 și 10, astfel încât valoarea finală a indicatorilor unei grupe se obține prin însumarea valorii balurilor tuturor indicatorilor mărimii absolute în grupa dată.   Mărimea absolută calculată pe fiecare grupă de indicatori urmează a fi însumată pentru a obține numărul total de baluri care împreună exprimă protecția, structura financiară, calitatea activelor, lichiditatea și semnele de creștere (dezvoltare) ale activității AEÎ.

În contextul modificărilor care au fost operate în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/1999) prin intermediul Legii nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative (Legea nr. 60/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, contribuţia de asigurări sociale este în totalitate datorată de angajator. Prin urmare, contribuţia de asigurări sociale calculată la suma fondului de retribuire a muncii și a altor recompense este achitată în cuantum total de angajator, de la angajat fiind exclusă obligativitatea de achitare a contribuţiei individuale.

Obiectul impunerii cu taxa pentru apă îl constituie: a) volumul de apă extrasă din sursele de apă de suprafaţă şi din cele subterane; b) volumul de apă potabilă utilizată din orice sursă în scopul îmbutelierii; c) volumul de apă minerală extrasă;

Conform prevederilor art. 302 al Codului fiscal, subiecţi ai impunerii cu taxa pentru apă sunt persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice care: a) extrag apă din sursele de apă de suprafaţă şi din cele subterane; b) utilizează apa potabilă din orice sursă în scopul îmbutelierii; c) extrag apă minerală naturală;

Începând cu perioada luna iunie 2020, indicatorul rândului 4.2 din Forma IPC18 se completează cu sumele plătite în perioada de gestiune a indemnizațiilor de incapacitate temporară de muncă calculate şi declarate în perioadele de până în luna iunie 2020 şi după această perioadă, în cazul concediilor medicale acordate până la 31 mai 2020 inclusiv, care continuă şi după această dată.   Ministerul Finanțelor a aprobat modificări și completări în Ordinul nr.126 din 4 octombrie 2017,  prin care a fost aprobat formularului tipizat (Forma IPC18) şi Instrucţiunea cu privire la modul de completare a acestuia. Acțiunea a fost necesară pentru ajustarea reflectării informației cu prevederile Legii nr.60  privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător şi modificarea unor acte normative. Ordinul nr.77 din 17 iunie 2020 a fost publicat în MO din 20 iunie curent.

Casa Naţională de Asigurări Sociale vine cu unele precizări şi răspunsuri la întrebările, parvenite de la reprezentanţii mediului de afaceri în situația de suspendare a activității a mai multor agenți economici. În prezent unele entităţi economice şi-au sistat activitatea pe perioada stării de urgenţă, iar angajaţii se află în şomaj tehnic în conformitate cu prevederile art. 80 al Codului muncii. În perioada şomajului tehnic, salariaţii beneficiază lunar de o indemnizaţie ce nu poate fi mai mică de 50% din salariul lor de bază.

НЬЮ-ЙОРК – Уже год правительства и центральные банки богатых стран предоставляют беспрецедентные бюджетные и монетарные стимулы, пытаясь смягчить экономические последствия пандемии Covid-19. Возвращение к экономической нормальности (какую бы изменённую форму она ни приняла в 2021 и 2022 годах) требует, чтобы развитые страны как можно раньше отучили себя от этой государственной поддержки, тем самым, избежав новых опасных осложнений.       На фронте монетарной политики центральные банки по всему миру делали всё необходимое, чтобы успокоить финансовые рынки, когда весной 20202 года разразилась пандемия.

Conform prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice ale Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire, cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Începînd cu perioada fiscală corespunzătoare anului 2020, în cazul bunurilor imobiliare existente şi/sau dobândite până la data de 25 septembrie inclusiv a anului fiscal în curs, impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către subiectul impunerii la bugetele locale, conform amplasării obiectelor impunerii, nu mai târziu de data de 25 septembrie a anului curent (art. 282 alin. (1) din Codul fiscal).

În conformitate art. 542 alin. (1) din Codul fiscal, obiectul impunerii este venitul determinat conform contabilităţii financiare, obţinut în perioada fiscală de declarare, cu excepția veniturilor stipulate la alin.(3) al aceluiași articol. Astfel, subiecţii regimului fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (IVAO) achită impozitul pe venit în mărime de 4% din obiectul impunerii.

Unul din angajaţii întreprinderii a solicitat acordarea concediului din cont propriu pe o perioadă de 90 de zile începând cu data de 1 februarie 2020. Pe parcursul acestei luni, persoanei i s-a calculat un premiu pentru rezultatele în activitate pe parcursul anului 2019. Cum urmează să declarăm în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 suma dată în cazul în care persoana nu are salariul calculat în perioada respectivă, aflându-se în concediu neplătit?

Persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției (cu statut de persoană fizică) se prezintă în raporturile juridice ca persoane fizice, acestea nu pot fi atribuite la persoanele specificate la art. 90 alin.(1) din Codul fiscal și respectiv, asupra lor nu se rasfrîng prevederile art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, care obligă reținerea impozitului pe venit la sursa de plată în baza contractelor menționate.

Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (publicată în MO nr. 456-459 din 30 decembrie 2022) ce vizează politica fiscală și vamală pe anul 2023 vine cu modificări/completări la mai multe acte legislative, inclusiv și la Codul fiscal. În continuare vom prezenta noile prevederi,

Conform prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice ale Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire, cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Conform prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice ale Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire, cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Conform art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, veniturile achitate și impozitul pe venit reținut la sursa de plată se reflectă în Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (forma IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 4 octombrie 2017.

Fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărimea stabilită la art. 901 alin. (33) din Codul fiscal din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) din Codul fiscal, persoana fizică care nu desfăşoară activitate de întreprinzător se consideră drept persoană care a obţinut venit în mărimea sumei mijloacelor băneşti donate, în partea în care suma totală depăşeşte venitul pe parcursul perioadei fiscale în care a fost făcută donaţia. Prevederile menționate nu se extind asupra persoanelor care fac donaţii persoanelor care au calitatea de rudă, afin de gradul I, precum şi calitatea de soţ/soţie.

Cotele taxei pentru apă sunt stabilite în anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul fiscal şi constituie:   1) pentru fiecare 1 m3 de apă extrasă din sursele de apă de suprafaţă şi din cele subterane (exceptând apa minerală naturală extrasă, apa potabilă extrasă şi/sau utilizată în scopul îmbutelierii) – 0,3 lei;   2) pentru fiecare 1 m3 de apă minerală naturală extrasă în scopul îmbutelierii – 16 lei;