Republica Moldova se aliniază Convenției Organizației Internaționale a Muncii privind serviciile de sănătate ocupațională. În Monitorul Oficial din 2 aprilie curent fiind publicată Legea nr. 18 din 4 martie 2021 pentru ratificarea acestei Convenții, prin care fiecare stat recunoaşte relevanţa standardelor internaţionale în domeniul serviciilor de sănătate ocupaţională şi îşi asumă obligaţia de a formula, implementa şi revizui periodic o politică naţională coerentă în acest domeniu.   Potrivit Convenției, serviciile sănătății ocupaționale pot fi organizate ca un serviciu pentru fiecare întreprindere sau, după caz, ca un serviciu comun pentru un număr de întreprinderi. Acestea trebuie să posede o serie de funcții relevante și adaptate riscului specific întreprinderilor,

Parlamentul a aprobat în ședința de astăzi, 22 aprilie, în prima lectură, proiectul de lege ce conține modificări în acest sens, având ca scop stimularea angajării persoanelor cu necesități speciale. Documentul prevede majorarea subvenției lunare acordată angajatorului care angajează pe o perioadă nedeterminată șomeri cu necesități speciale, de la 30% la 50% din salariul mediu lunar pe economie pentru anul precedent, precum și acordarea acestei subvenții tuturor angajatorilor, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică. Această subvenție, potrivit art. 36 din Legea nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurare de șomaj, se acordă pe un termen de 6 luni 

Pe parcursul anului curent, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) urmează să efectueze controale la 2278 agenți economici, potrivit Graficului controalelor planificate pentru anul 2020. Documentul a fost aprobat de autoritate prin Ordinul nr. 483 din 21 noiembrie 2019. Controalele se vor desfășura în următoarele domenii de activitate: • fitosanitar şi protecţia plantelor/subdomeniul protecției plantelor și managementului produselor de uz fitosanitar și al fertilizanților • sanitar-veterinar si zootehnie/subdomeniul furajelor • sanitar-veterinar si zootehnie/subdomeniul sănătăţii și bunăstării animalelor • siguranța ocupațională

În primele patru luni ale anului 2021 în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă totală de 9873,3 mil. lei, ceea ce constituie 37,4% din planul anual stabilit de 26400,5 mil. lei, comunică Casa Națională de Asigurări Sociale.   Potrivit Raportului operativ privind executarea BASS, în lunile ianuarie-aprilie au fost acumulate contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă de 4933,6 mil. lei (32,7% din suma anuală prevăzută de 15080,1 mil. lei). Faţă de indicatorul realizat în perioada similară a anului 2020, suma a înregistrat o creştere cu 480,2 mil. lei sau cu 10,8%.  

La situația din 31 decembrie 2020 soldul creditelor în economie a marcat o creștere cu 10,3% faţă de nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2019, constituind 48,7 mld. lei. Conform Informației operative cu privire la evoluția social-economică a RM publicate de Ministerul Economiei și Infrastructurii, soldul creditelor în monedă națională s-a majorat cu 14,1% față de decembrie 2019, iar a creditelor în valută străină - cu 4,1%.   Statistica oficială mai denotă că în portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere (23,6%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului. Pentru procurarea/construcția imobilului au fost utilizate 17,3% din totalul creditelor oferite, 16,4% sunt destinate consumului, 8,6% – agriculturii, 7,9% - industriei alimentare etc.  

Din fondul de rezervă al Guvernului vor fi alocate 60 mil. lei pentru procurarea vaccinului împotriva COVID-19. Proiectul hotărârii cu privire la alocarea mijloacelor financiare a fost aprobat astăzi, 11 martie, de Executiv. Din banii alocați se estimează procurarea a 338 600 doze (prețul/doză circa $10).   După cum a comunicat Tatiana Zatîc, secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, pe lângă respectarea măsurilor de profilaxie, este importantă asigurarea imunizării populației cu vaccin împotriva COVID-19.

Serviciul Fiscal de Stat va demara, la data de 14 februarie 2021, acțiuni de verificare a contribuabililor care comercializează flori în piețele autorizate și unitățile de comerț.   Acțiunile respective sunt desfășurate în scopul monitorizării modului de respectare a legislației în vigoare de către contribuabilii sus-menționați.   Autoritatea fiscală națională recomandă tuturor contribuabililor să se conformeze prevederilor legale, iar cumpărătorilor – să solicite bonul de casă la procurarea florilor, astfel contribuind la majorarea nivelului de conformare.   Implicarea fiecăruia va aduce rezultate!

Libertatea comerțului și activității de întreprinzător, protecția concurenței loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producție este o sarcină importantă a statului, consacrată de Constituția RM . Deși, legislația RM reglementează libertatea stabilirii prețurilor de vânzare, pentru anumite produse de către stat este stabilită o reglementare aparte a prețurilor și tarifelor, reguli speciale de comercializare a acestora. Este vorba de produsele sociale importante, regulile de comercializare a căror le vom expune în cele ce urmează.

La 31 mai curent în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă erau înregistrate 7819 locuri de muncă vacante. Pentru comparație, la 1 iunie 2020 angajatorii declarau 8963 locuri de muncă libere. Potrivit datelor, cele mai multe locuri vacante sunt înregistrate în mun. Chișinău – 3284 și în Bălți – 1025, iar cele mai puține – în Criuleni (23) și în Dubăsari (22).   Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1902 locuri de muncă vacante, constituind circa 24% din numărul total.

(Continuare. Partea I în nr.  2(65) 2021, partea II în nr. 3(66) 2021) Asociațiile de economii şi împrumut (AEÎ), conform prevederilor art. 7 alin. (1), p. 5 al Legii asociațiilor de economii şi împrumut nr. 139/2007 (Legea nr. 139/2007), în funcție de categoria licenței deținute, suplimentar la serviciile prestate membrilor săi de acordare a împrumuturilor şi a serviciilor aferente împrumuturilor, precum şi acceptarea depunerilor de economii, pot acorda şi alte servicii, cu acordul scris al autorității de supraveghere.

Implementarea Sistemului informațional „Înregistrare cu statut de șomer” (SI „îSȘ”) va modifica modul de depunere a cererii de înregistrare cu statut de șomer și a documentelor aferente serviciului, precum și examinarea întrunirii condițiilor necesare de stabilire a dreptului la ajutor de șomaj, prevede proiectul Conceptului SI „ÎSȘ” elaborat  de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat.   SI va asigura ținerea evidenței în registrul persoanelor înregistrate cu statut de șomer, a beneficiarilor de ajutor de șomaj și a persoanelor în căutarea unui loc de muncă doar în regim informațional, eliminând necesitatea păstrării registrelor pe suport de hârtie.

Progresele în procesul de implementare a Foii de parcurs pentru impulsionarea digitizării economiei naționale și dezvoltării comerțului electronic (pachetul de digitalizare a economiei), precum și noile propuneri pentru elaborarea Pachetului digitalizării nr.2, au fost prezentate astăzi, 18 iunie, în cadrul unei ședințe desfășurate pe platforma Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.   Reamintim că, în luna iulie 2020,  Ministerul Economiei și Infrastructurii a aprobat Foaia de parcurs, scopul acesteia fiind facilitarea interacțiunii la distanță și promovarea serviciilor digitale pentru mediul de afaceri,

Indicele prețului bunurilor imobile rezidențiale (RPPI) publicat de Banca Națională a Moldovei denotă că, la finele trimestrului IV al anului 2020, prețul de ofertă la bunurile imobile rezidențiale din mun. Chișinău a înregistrat o creștere cu circa 14,0% față de trimestrul IV al anului 2019, fiind mai pronunțată comparativ cu trimestrul III 2020 și comparativ cu perioada similară a anului precedent.   Prețul de ofertă la bunurile imobile noi, prezentate pe piața primară, a crescut cu 17,3% față de perioada de referință, iar la bunurile imobile rezidențiale din cadrul pieței secundare – cu 11,8 la sută față de perioada de referință.

Veniturile băncilor comerciale moldovenești din diferența de curs valutar în lunile ianuarie-februarie 2021 au sporit cu 9,2% (13,4 mil. lei) față de aceeași perioadă din anul 2020 și au constituit 159,23 mil. lei, comunică Banca Națională a Moldovei.   Cel mai mare venit din diferența de curs valutar (41,79 mil. lei față de 38,72 mil. lei cu un an mai devreme) a fost obținut de BC „ Moldova-Agroindbank” SA. Aceasta este urmată de „Moldindconbank”, care în lunile ianuarie-februarie 2021 a obținut  28,05 mil. lei (în ianuarie-februarie 2020 – 23,86 mil. lei). Locul trei a revenit „Mobiasbanca - OTP Group”, veniturile din diferența de curs valutar fiind de 23,28 mil. lei ( primele două luni ale anului precedent – 21,43 mil. lei).

Valorile mobiliare proprietate publică în 17 societăți pe acțiuni sunt expuse spre vânzare de Agenția Proprietății Publice. Comunicatul a fost publicat în MO vineri, 19 martie. Conform acestuia, în perioada 19-30 aprilie 2021, la Bursa de Valori vor fi desfășurate licitații „cu strigare” pentru privatizarea acțiunilor ce aparțin statului în capitalul social al întreprinderilor incluse în listă.   În aceasta din nou se regăsesc hotelul „Chișinău” (cota statului – 60,179%, 290,7 mii acțiuni la prețul inițial de vânzare 5, 34 lei), „Metalferos” (281,06 mii acțiuni, ceea ce constituie 78,282%, la prețul inițial de vânzare – 3000 lei per acțiunea cu valoarea nominală de 10 lei),

Banca Națională a Moldovei (BNM) continuă cu o serie de podcasturi campania de informare și sensibilizare „Educația financiară – un beneficiu personal, social și economic”.Acestea sunt adresate tuturor membrilor societății – consumatorilor, comunității de afaceri și, pur și simplu, persoanelor interesate de cultura financiară care doresc să se orienteze mai bine în lumea financiară  actuală, comunică regulatorul.   Podcasturile explică publicului cum funcționează piața financiară din Republica Moldova, care sunt instrumentele de politică monetară ale BNM sau de ce o bancă centrală trebuie să fie independentă. La fel, podcasturile oferă răspunsuri la întrebările: ce este mai avantajos - creditul ipotecar sau chiria; cum să obții bani pentru o afacere prosperă;

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI RM) continuă să-și dezvolte platforma online www.client.chamber.md cu scopul de a moderniza și simplifica serviciile în domeniul expertizei mărfurilor, evaluării bunurilor și emiterii de certificate de origine preferențiale. Săptămâna trecută, 50 de noi agenți economici s-au conectat la platforma online și au primit semnături electronice gratuite cu sprijinul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul Proiectului „Optim - Oportunități prin Tehnologii și Inovație în Moldova ‘’ realizat de HELVETAS Swiss Intercooperation.

Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a declarat stare de urgență în sănătate publică pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în perioada 19 martie – 18 aprilie 2021, inclusiv. În această perioadă vor fi în vigoare o serie de măsuri de restricție.   Astfel, CNESP a decis modificarea regimului de activitate a centrelor comerciale și unităților de comerț nealimentar, care de mâine vor activa până la ora 18:00. Totodată, piețele agroalimentare și cele nealimentare vor activa de la ora 7:00 până la ora 15:00.

Serviciul Fiscal de Stat informează despre inițierea procedurii de anulare a sumelor plătite în plus, a căror termen de prescripție a expirat. Potrivit Codului fiscal, contribuabilii sunt în drept să solicite compensarea ori restituirea sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislației fiscale, urmează a fi restituite, prin depunerea cererii respective în termen de 6 ani din data efectuării și/sau apariției lor. Sumele plătite în plus şi sumele care urmează a fi restituite, care nu au fost solicitate în termenul nominalizat, urmează a fi anulate.

În conformitate cu articolul 1121 alin.(1) nerezidentul care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova şi prestează servicii prin intermediul rețelelor electronice în adresa persoanelor fizice rezidente ale Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător sau prin intermediul căruia are loc achitarea de către persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător a serviciilor de care beneficiază prin intermediul rețelelor electronice de la alți nerezidenți se consideră înregistrat în calitate de plătitor al T.V.A. din ziua în care i-a fost atribuit codul fiscal în conformitate cu art.163 alin.(71).