Se permite restituirea TVA aferentă investițiilor capitale în turbina de energie eoliana (procurare, instalare)?

În conformitate cu prevederile art. 102 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea TVA aferente procurărilor pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfășurării activității de întreprinzător.

În luna iulie 2019, în Codul fiscal pot interveni modificări prin substituirea unor poziții tarifare prevăzute în art.96 din Codul fiscal, care stabilește cotele TVA a serviciilor și mărfurilor importate și a livrărilor efectuate pe teritoriul țării. În acest sens, Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege ce vizează modificări în mai multe acte legislative. Astfel, poziția tarifară 040610200 — laptele şi produsele lactate (art. 96 lin. 1 lit.b din CF) va fi substituită cu textul „040610300, 040610500 — cu un conținut de grăsimi de maximum 40% din greutate”. Totodată, se propune substituirea poziției 121291 — sfeclă de zahăr proaspătă sau refrigerată (lit. b pct. 5 art.96) cu ex.121291800. Pentru aceste poziții se aplică o cotă redusă a TVA de 8%.

Serviciile in cauză sunt scutite de TVA fără drept de deducere potrivit prevederilor art. 103 (1) pct. 12) din Codul fiscal.

La determinarea regimului fiscal privind TVA în cazul prestării serviciilor de către un rezident/nerezident Republicii Moldova, este necesar de a stabili locul livrării serviciilor. Conform art. 93 pct. 15) din Codul fiscal, locul livrării serviciilor se determină conform regulilor stabilite în art.111 al Codului fiscal, „Locul livrării serviciilor”.

Codul Civil stipulează că prin contract de factoring, o parte, care este furnizorul de bunuri și servicii (aderent), se obligă să cedeze celeilalte părți, care este o întreprindere de factoring (factor), creanțele apărute sau care vor apărea în viitor din contracte de vînzări de bunuri, prestări de servicii și efectuare de lucrări către terți, iar factorul își asumă cel puțin 2 condiții stipulate la alin. 1 art.1290 din actul menționat mai sus.

În perioada de gestionare a procesului de recepţionare a declaraţiilor de către CNAS, au fost atestate cazuri în care angajatorii declarau sume cu privire la fondul de salariu (venitul asigurat) pentru un angajat într-un cuantum majorat pentru a i se stabili o pensie sau indemnizaţie majorată, iar după stabilirea dreptului social, suma declarată iniţial se încerca a fi corectată prin diminuare, diferenţa de sumă fiind declarată pentru o altă persoană, care urmează în timpul apropiat să stabilească o prestaţie. În scopul de a nu admite dezafectarea de mijloace ale BASS, art. 56 al Legii 489/1999 prevede responsabilitatea angajatorului de a restitui sumele plătite necuvenit sub formă de pensii și indemnizaţii ca urmare a prezentării declarațiilor corectate.

Potrivit prevederilor pct. 2 cap. III „Prevederi speciale” din Ordinul IFPS „Despre aprobarea formularului Declarației privind TVA și a Modului de completare a declarației privind TVA”

Sunt producător de produse lactate și zilnic furnizez produse în două rețele mari din mun. Chișinău. Acestea au insistat să efectuez furnizarea în baza avizului de însoțire a mărfii, cu eliberarea facturii fiscale la sfârșitul fiecărei luni. Îmi apare întrebarea: este corect ca retail-ul să vândă marfa asupra căreia nu este transmis dreptul de proprietate? Reiese că supermarket-urile activează ca magazinele de consignație? Care sunt formulele contabile pentru furnizor si cumpărător în cazul descris?

Întreprinderea are încheiat un contract cu un cumpărător rezident din Moldova, la marfă se aplică TVA 20%, valuta stabilită în contract este dolarul SUA. Marfa se livrează, dar achitarea se face peste de 30 zile, respectiv, cursul valutar este diferit. 1) Cum se facturează diferența de curs valutar (ce înscriere se face în factură? Diferența de curs? 2) În caz că diferența e negativă, ea este deductibilă fiscal? 3) TVA se aplică la diferența de curs și în caz că e negativă e deductibilă?

Deducerea acestor sume nu se permite, deoarece potrivit prevederilor art. 102 (1) din Codul fiscal

Formularul D.V.1 pentru declararea datelor în scopul evaluării în vamă nu întotdeauna este necesar. În anumite împrejurări, organul vamal poate renunţa să solicite o declaraţie pe formularul D.V.1. Datele privind valoarea în vamă sunt, în general, însoțite de documente comerciale, cum ar fi, de exemplu, facturile. În același timp, factura poate să nu fie suficientă pentru a satisface organul vamal în ceea ce privește realitatea sau exactitatea valorii în vamă declarate. Exemple care indică unele dintre documentele pe care organul vamal le poate solicita, în funcție de circumstanțele tranzacției și/sau în caz de îndoială cu privire la unele sau la toate datele declarate, pot fi consultate în articolul „Documentele și informațiile care pot fi solicitate ca dovadă pentru stabilirea valorii în vamă”, expus cu știință de cauză de către Maria Bârcă, șeful Departamentului valoarea în vamă al Serviciului Vamal.

1. (28.13.6) Care regim fiscal se va aplica pentru mărfurile procurate dintr-o unitate de comerț cu amănuntul aflată în afara zonei economice libere de un rezident al zonei economice libere? 2. (28.13.5) Care este modalitatea de impozitare cu TVA a livrărilor de mărfuri, transportate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova ?

Potrivit prevederilor art. 103 alin. (1) pct. 12) lit. d) din Codul fiscal, sunt scutite de TVA fără drept de deducere operaţiile legate de emiterea actiunilor, obligaţiunilor, cambiilor şi altor valori mobiliare, inclusiv operaţiile comerciale şi de intermediere pe piaţa valorilor mobiliare, operaţiile registratorilor independenţi

În cazul în care, contribuabilul efectuează livrări scutite de TVA fără drept de deducere

Cabinetul de miniștri a susținut Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020, elaborat de către Cancelaria de Stat în baza propunerilor parvenite de la ministere și alte autorități administrative centrale. Documentul se bazează pe obiectivele din Programul de activitate al Guvernului, în care sunt stabilite autoritățile responsabile de executarea acțiunilor, termenele de realizare, indicatorii de progres. Acțiunile propuse vizează toate domeniile de competenţă ale Executivului. Un capitol aparte din Program include acțiunile ce țin de Politicile fiscale și administrare fiscală. În primul rând, este pusă sarcina consolidării finanțelor publice și stimulării activității agenților economici prin modificarea unor acte legislative, ținând cont de obiectivele politicii fiscale pentru anul 2020.

Care este modalitatea de deducere a cheltuielilor pentru hrana organizată a angajaților, dacă agentul economic până în luna mai a aplicat regimul general de impozitare, iar începând cu luna iulie acesta s-a înregistrat ca rezident al parcurilor pentru tehnologia informaţiei? Urmează oare aceste plăți să fie constatate ca facilități acordate angajaților?

Potrivit prevederilor art. 103 (1) pct. 12) lit. b) din Codul fiscal, serviciile de primire la păstrare şi transferare a valorilor de preţ sunt scutite de TVA fără drept de deducere

Există Scrisoare de la SFS nr. 26-8/2-21-8845 prin care se prevede imposibilitatea trecerii în cont al TVA-ului achitat pentru refacturarea cheltuielilor unui neplătitor de TVA?

În conformitate cu prevederile art. 117 alin. (1) din Codul fiscal, obligaţie de emitere a facturii fiscale apare pentru livrările impozabile pe teritoriul ţării. Dat fiind faptul că tranzacţia se realizează în afara teritoriului Republicii Moldova, obligaţia de emitere a facturii fiscale nu apare, în lipsa obiectului de impunere cu TVA.