Agentul economic SRL „A” - rezident al Republicii Moldova în luna august 2020 efectuează plăți în favoarea unei persoane fizice „X” – cetățean străin, nerezident al RM. Între Republica Moldova și țara de rezidență a persoanei „X” este semnat un Acord de evitare a dublei impuneri, potrivit căruia veniturile menționate se impozitează în țara de rezidență a persoanei fizice „X”. Care sunt obligațiile SRL  „A”? Aceasta are obligația de a include în Darea de seamă Forma IPC21 a plăților efectuate în favoarea nerezidentului, dacă nu reține impozit pe venit din plățile menționate? La finele anului fiscal va trebui să prezinte Nota de informare INR14 pentru anul 2020?

În ianuarie-septembrie 2022 cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) s-a micșorat, în preţuri comparabile, cu 1% faţă de indicatorii înregistrați în ianuarie-septembrie anul trecut. În același timp, cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei în perioada de raportare s-a majorat cu 13,3% (în preţuri comparabile) în raport cu aceeași perioadă a anului 2021.

Având în vedere dinamica actuală a comerțului internațional, exportul este regimul vamal care oferă operatorului economic posibilități de extindere pe piețile externe, diversificarea parteneriatelor și consolidarea relațiilor comerciale dincolo de piața internă

Întreprinderile din Republica Moldova implicate în operațiuni de comerț internațional ar putea suferi de la perturbări din lanțul lor de distribuție din cauza evenimentelor produse în China în legătură cu noul coronavirus (denumit „COVID-19” sau „2019-nCoV”). Această notă analizează implicațiile juridice ale perturbărilor atât (1) la nivelul contractului în care întreprinderea din Moldova este cumpărător având ca scop importul mărfurilor produse în China (contractul internațional), cât și (2) la nivelul contractului național, în care întreprinderea din Moldova își schimbă poziția, și devine vânzător pe piața locală a mărfii importate (contractul național). De asemenea, întreprinderile exportatoare din Moldova s-ar putea lovi de problema scăderii pe piața chineză a cererii la mărfurile produse în Moldova și, prin urmare, a scăderii comenzilor de la importatorii chinezi (3).

Astăzi, 31 decembrie 2020, în cadrul unei conferințe de presă susținută de prim-ministrul Ion Chicu și miniștrii Serghei Pușcuța, Viorica Dumbrăveanu și Anatol Usatîi au fost prezentate cele mai importante rezultate înregistrate pe parcursul anului 2020 în domeniile administrate de Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Entitatea „X” practică activitatea de fabricare a uleiului și a produselor de morărit. Totodată, contribuabilul desfășoară o activitate de comerț cu amănuntul al produselor rezultate din activitatea de fabricare a uleiului, de la locul producerii (subdiviziunea „oloinița”). În cazul comercializării produselor rezultate din activitatea de fabricare a uleiului, de la locul producerii (subdiviziunea „oloinița”), contribuabilul este obligat să notifice, conform legislației, autoritatea administrației publice locale (AAPL) în raza căreia se desfășoară activitatea de comerț, și, respectiv, are obligația de a calcula și a achita taxa, trimestrial, până la data de 25 a lunii imediat următoare trimestrului gestionar, precum și de a prezenta Darea de seamă pe taxele locale (Forma TL13), în același termen?

Entitățile autohtone, în conformitate cu prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate (în continuare – SNC) și art. 22 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare – Legea nr. 287/2017), sunt obligate să prezinte nota explicativă (ca parte componentă a situațiilor financiare), iar entitățile mijlocii, entitățile

Agentul economic desfășoară activitate de întreprinzător prin intermediul prestării serviciilor de curățenie în apartamente, case de locuit etc. Apare oare acesta în calitate de subiect al impunerii cu taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii? Taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii (în continuare – taxa) este stabilită de titlul

Este în drept agentul economic care deține o unitate de comerț cu amănuntul, în cazul căreia a depus notificare privind inițierea activității de comerț la autoritatea administrației publice locale în raza căreia aceasta este amplasată

În conformitate cu art. 254/1 alin. (2) din Codul fiscal (CF), efectuarea de către agentul transportator a transporturilor auto de călători prin servicii regulate în trafic urban, suburban, interurban, raional sau internaţional fără emiterea şi/sau raportarea biletelor (bilet – bon de casă emis de echipamentul de casă şi de control sau document de strictă evidenţă cu preţ fixat, confecţionat în mod tipografic sau electronic, ce confirmă dreptul la călătorie al persoanei, încheierea contractului de transport rutier între operatorul de transport rutier/

Interesul primordial al oricărei entități economice este să realizeze profit prin prisma activității sale comerciale. Este evident că orice antreprenor va urmări, pe cât este de posibil, creșterea profitului în propria sa întreprindere, încercând să-și maximalizeze câștigurile și, în același timp, să-și diminueze costurile. Astfel, unii agenți economici apelează la serviciile societăților comerciale de tip offshore, care sunt amplasate în paradisurile fiscale.În momentul de față nu există un consens între state cu privire la activitatea paradisurilor fiscale. Controversa

Este permisă desfășurarea activității independente prin intermediul magazinului online, având în vedere faptul că subiecți ai regimului fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități independente sunt persoanele fizice rezidente care, fără a constitui o formă organizatorico-juridică,

Aparatele vending, sau automatele de vânzare, sunt mașini automate sau semi-automate întâlnite în spațiile publice, care permit cumpărarea de produse sau servicii prin autoservire, fără necesitatea unui vânzător. Acestea sunt dotate cu sisteme de plată și sunt folosite pentru a oferi

Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative (publicată în MO nr. 456-459 din 30 decembrie 2022) ce vizează politica fiscală și vamală pe anul 2023 vine cu modificări/completări la mai multe acte legislative, inclusiv și la Codul fiscal. În continuare vom prezenta noile prevederi,

Directorul Misiunii USAID Moldova, Scott Hocklander s-a întâlnit cu Directorul Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Igor Talmazan. Întrevederea a vizat colaborarea eficientă desfășurată în cadrul parteneriatului dintre cele două instituții pentru facilitarea comerțului din Republica Moldova.

Bunurile transportate de călători peste frontiera vamală a RM trebuie declarate și sunt supuse controlului vamal. Fac excepție de la această regulă bunurile reglementate de convențiile internaționale.

Conform Legii nr. 105/2033 privind protecția consumatorilor (în continuare – Legea nr. 105/2033), orice consumator are dreptul la remedierea sau înlocuirea gratuită, restituirea contravalorii produsului, serviciului ori reducerea corespunzătoare a preţului, repararea prejudiciului, inclusiv moral, cauzat de produsul, serviciul necorespunzător. Astfel, conform Legii nr. 105/2033, consumatorul beneficiază de dreptul de: 1. a restitui bunul, cu restituirea contravalorii acestuia; 2. a înlocui bunul cu altul, cu sau fără modificarea prețului acestuia.

Modificările legislative în domeniul notarial și al comerțului electronic  au fost anunțate de viceprim-ministrul pentru digitizare Iurie Țurcanu în cadrul Consiliului consultativ pentru digitalizarea economiei – iConsiliu, al cărui președinte este.   Potrivit lui Iurie Țurcanu, propunerile legislative în prima redacție privind digitalizarea unor servicii notariale pentru comunitatea de afaceri au fost deja prezentate părților interesate, iar la etapa de față acestea se definitivează pe platforma Consiliului Economic. Scopul modificărilor este de a tehnologiza relațiile dintre notar și omul de afaceri, în special în ceea ce ține de delegarea anumitor împuterniciri

Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi, 3 mai curent, proiectul Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Japoniei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor.

Conform prevederilor art. 3 din Legea nr. 1466/1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri şi servicii provenite din tranzacțiile economice externe (în continuare – Legea nr. 1466/1998), agenții economici rezidenți ai RM, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare,