Entitatea rezidentă „M” SRL i-a achitat entităţii nerezidente „K” plata pentru serviciul acordat și a reținut impozit pe venit la sursa de plată în baza prevederilor art. 91 din CF, deşi există convenție pentru evitarea dublei impuneri între RM şi statul de rezidenţă fiscală a entităţii nerezidente „K”. Reţinerea impozitului de către „M” SRL s-a efectuat, deoarece acesteia nerezidentul nu i-a prezentat certificatul de rezidență. Cum poate fi restituit impozitul pe venit reţinut la sursă şi în ce mod? Potrivit prevederilor art. 91 alin. (1) liniuţa întâi din CF, persoanele menţionate la art. 90 din CF reţin şi achită un impozit în mărime de 12% din plăţile direcţionate spre achitare nerezidentului aferente veniturilor de la art. 71 din CF, cu excepţia celor specificate la liniuţele a doua, a treia şi a patra din acelaşi alineat.

Notă: Articolul dat este primul din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice şi juridice străine pentru activitatea în RM, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care RM este parte Odată cu dezvoltarea tot mai accelerată a relațiilor economice și personale internaționale, înțelegerea modului de impozitare a cetățenilor străini într-o țară sau alta, dar și stabilirea unor reguli clare rezultate din consens larg asupra modului cum urmează aceștia să fie impozitați devine un subiect aparte de discuții atât pe platforme naționale, cât și internaționale.

Guvernul a susținut proiectul pentru ratificarea Convenţiei dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Georgiei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitul pe venit, semnată la Tbilisi la 29 noiembrie 2017.

La data de 31 mai 2017 cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de lege privind ratificarea Protocolului de modificare, întocmit la Bruxelles la 30 martie 2017, a Convenției dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Regatului Belgiei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bruxelles la 4 decembrie 2008.

Legea ce are drept scop asigurarea dezvoltării domeniului de creditare nebancară, inclusiv prin prevenirea riscurilor excesive în sistem, precum și sporirea accesului la resursele financiare a persoanelor fizice și juridice, a fost publicată în Monitorul Oficial de vineri, 30 martie 2018. Astfel, legea cu privire la organizațiile de creditare nebancară prevede că organizația este în drept să desfășoare cu titlu profesional doar activități de acordarea de credite nebancare și leasingul financiar.

Stimați abonați, P.P. „Monitorul fiscal FISC.MD” vă informează despre faptul că, la modificarea adresei de livrare a revistelor, indicate la efectuarea abonării, indiferent de motiv, se va percepe o taxă suplimentară în sumă de 50 de lei, ca urmare a majorării costurilor solicitate din partea serviciilor de livrare.

Republica Moldova a obținut premiul trei la concursul celor mai frumoase timbre poștale din Europa, organizat de PostEurop. Astfel, timbrul din seria “Europa. Castele”, pus în circulație de Î.S. Poșta Moldova în aprilie 2017, pe a cărei marca poştală este ilustrat Castel Mimi — un monument de arhitectură de importanță națională din localitatea Bulboaca, raionul Anenii Noi, a obținut bronzul în cadrul concursului european cu genericul “Castelele Europei”.

La 21 februarie 2017, o persoană fizică I.B. s-a adresat către Casa Teritorială de Asigurări Sociale, solicitând recalcularea pensiei pentru stagiul de cotizare realizat după stabilirea pensiei. CTAS a refuzat să efectueze recalcularea pensiei. La 28 martie 2017, I.B. s-a adresat cu o cerere prealabilă către CNAS, solicitând anularea actului administrativ al CTAS și recalcularea pensiei, care de asemenea a fost respinsă.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) a anunțat modificarea adresei poştale. Din data de 3 februarie 2017 noua adresă este: strada Vlaicu Pîrcălab, nr. 46, mun. Chişinău.

În contextul reformei actelor permisive implementate în Republica Moldova, autorizația de antrepozit vamal a fost recunoscută drept un act permisiv, iar procedura de eliberare a acesteia a fost modificată. În paralel, articolele Codului vamal (CV) care reglementează condițiile pe care trebuie să le întrunească un antrepozit vamal au fost modificate și ele. În acest context, spre atenția cititorului se propune o descriere completă și exhaustivă a procedurii de înființare a unui antrepozit vamal conform cadrului normativ în vigoare.

Activitatea vamală include promovarea politicii vamale, asigurarea respectării reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import şi drepturilor de export, vămuirea, controlul şi supravegherea vamală, alte activităţi de promovare a politicii vamale.

Care este baza legală potrivit căreia organele cu funcții de control sunt în drept să sancționeze persoanele fizice care nu au depus la autoritățile administrației publice locale

Prestatorii de serviii foto și video trebuie să deţină patentă locală sau regională, în cazul în care practică activitatea pe tot teritoriul Republicii Moldova?

În condiţiile în care instituţiile financiare străine participante FATCA şi-au exprimat dificultatea conformării unor prevederi FATCA, autorităţile fiscale ale SUA au operat unele amendamente la legislaţia aferentă FATCA în scopul facilitării procesului de aplicare a cerinţelor FATCA de către părțile interesate, precum şi în vederea raționalizării implementării cerințelor de certificare FATCA.

În prezent pe teritoriul Republicii Moldova activează 7 zone economice libere/zonele antreprenoriatului liber (în continuare ZEL), care sunt amplasate în toate regiunile țării. Accesul liber al mărfurilor în zonă, coroborat cu regimul mai liberal al impozitelor asupra profitului realizat în zonă, reprezintă premise favorabile atragerii de capital străin în zona liberă. Obiectivul articolului îl prezintă examinarea particularităților specifice aferente activității ZEL cu referire la contabilitatea și fiscalitatea acesteia.

În contextul intrării în vigoare la 1 iulie 2016 a Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora (Acordul), pe de altă parte, semnat în septembrie 2014 la Vilnius, Lituania, un interes sporit îl prezintă atât prevederile acestuia, cât şi baza juridică şi procesuală europeană la care urmează a fi ajustate legislația şi procedurile autohtone.

1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE Odată cu semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană la 27 iunie 2014 și ratificat la 13 noiembrie 2014 de către Parlamentul European, amplul proces de integrare europeană în care este implicată Republica Moldova presupune armonizarea în mare parte a legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar.

Decizia Comitetului Mixt, constituit în temeiul Acordului de Comerț Liber între RM și Republica Turcia de înlocuire a anexei la Acord privind definiția noțiunii de produse originare, a fost aprobată de Guvern și propusă pentru ratificare. Potrivit viceministrului economiei, Vitalie Iurcu, care a prezentat proiectul de lege în ședința Guvernului, Parlamentul RM a aprobat aderarea RM la Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan — euro – mediteraniene (Convenția PEM), care a permis țarii noastre să devină stat cu drepturi depline la Convenție din septembrie 2015.

(Continuare. Începutul în nr. 4(38) din iunie 2017) Legislația fiscală stabilește mai multe tipuri de venituri pasibile reținerii impozitului pe venit la sursa de plată, și anume:

Persoana fizică nerezidentă „X” (cetățean al Ucrainei) care deține o cotă parte în capitalul social al SRL „Q” a decis să înstrăineze cota sa în favoarea agentului economic „Y” (persoană juridică) rezident al Republicii Moldova. Care sunt obligațiile fiscale pentru fiecare contribuabil în parte? Care este modalitatea de declarare a venitului obținut de către nerezident din realizarea părții sale în capitalul social?