A fost, mai intai, inspector scolar, apoi primar al Sibiului, ani de zile, si, mai recent, seful unuia dintre partidele mari din tara. A evaluat si a condus sute de oameni inainte sa ceara votul pentru Proiectul «Romania lucrului bine facut». Morga sa de ardelean care tace si face a avut imediat priza la electorat. Si totusi, ce se ascunde in spatele imaginii de «neamt» imperturbabil? Cum e managerul Klaus Iohannis?

Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a avut astăzi o întrevedere cu o echipă de experţi ai Băncii Mondiale, delegaţi în Republica Moldova pentru a realiza o evaluare a Serviciului Fiscal de Stat.

Guvernul german a decis suplimentarea cu 10 miliarde de euro a investiţiilor publice din Germania, pentru perioada 2016-2018, măsură care va contribui la susţinerea creşterii economice în Europa, a declarat joi ministrul de Finanţe Wolfgang Schauble, transmite Bloomberg.

Proiectul legii transpune Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului (denumită în continuare “Directiva 2011/83/UE”), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO), nr. L 304/64 din 22.11.2011.

Stimaţi lucrători ai Serviciului Fiscal de Stat, Cu prilejul aniversării a 23 ani de la crearea Serviciul Fiscal de Stat vă adresez cele mai sincere felicitări şi urări de bine. 23 ani nu este o perioada atît de îndelungată de timp pentru Serviciul Fiscal de Stat, însă suficientă pentru a fi vizibile realizări remarcabile în domeniul administrării fiscale. Odată cu iniţierea procesului de reformă fiscală au fost obţinute rezultate notabile în administrarea veniturilor bugetare, fiind implementate în acest scop o serie de programe performante ce țin de domeniul informațional. De asemenea, au fost create structuri noi, menite să optimizeze întreaga activitate a serviciului.

Inspectoratul fiscal principal de stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor CARTA CONTRIBUABILULUI DREPTURI ŞI OBLIGAŢII Stimate contribuabil! Conform Constituţiei Republicii Moldova, achitarea impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii stabilite de lege constituie datoria şi obligaţia fiecărui cetăţean. Nimeni nu poate fi obligat să achite la buget impozite şi alte plăţi obligatorii, care nu sînt prevăzute de legislaţia Republicii Moldova. Sarcina organelor fiscale constă în asigurarea încasării în volum deplin la bugetul de stat şi bugetele locale a impozitelor şi altor plăţi obligatorii, transferării la timp şi în volum deplin a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, contribuţiilor de asigurări medicale, îndreptate spre dezvoltarea statului şi asigurarea socială a populaţiei.

Guvernul din Ungaria ar putea introduce din 2015 noi suprataxe în sectoare economice unde companiile realizează „supraprofit“, continuând astfel politicile controversate prin care a echilibrat bugetul şi a stimulat creşterea economică prin taxarea suplimentară a unor sectoare dominate de jucători străini pentru a evita introducerea unor măsuri de austeritate.

Franţa şi Italia au lansat marţi, cu două zile înainte de Consiliul European, o ofensivă pentru mai multă flexibilitate bugetară în Europa, care să dea prioritate creşterii economice şi creării de locuri de muncă, dar Germania a avertizat faţă de acumularea unor noi datorii.

Românii cheltuie pentru sănătate doar 3% din bugetul lunar, mai puţin decât pe băuturi alcoolice şi tutun. Cele mai mici sume sunt alocate pentru educaţie, respectiv 1% din buget, în contextul în care alimentele, chiria, utilităţile şi carburanţii mănâncă peste 60% din banii populaţiei. Un român cheltuie lunar pe mân­care şi băuturi non-alcoolice circa 100 de euro, respectiv 28% din venitul său, în timp ce un polonez alocă pentru aceste cheltuieli 92 de euro, ceea ce înseamnă doar 14% din salariul mediu net lunar.

Pe data de 29 mai la ședința Clubului de presă cu participarea Viceministrului Economiei, Octavian Calmîc, și Ambasadorul Delegației Uniunii Europene, Pirkka Tapiola, s-au discutat cele 32 de «mituri» legate de semnarea Acordului de asociere și Acordul de comerț liber aprofundat și cuprinzător între Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Guvernele care s-au perindat la putere nu au avut o atitudine pro-business, dacă ne uităm la modificările numeroase ale Codului fiscal din ultimii 10 ani, iar aceste schimbări legislative nu au adus mai mulţi bani la buget, ci au fost însoţite de o escaladare a evaziunii fiscale la cote maxime.

Ajustarea abordării pentru 2012 La elaborarea Modelului de gestionare a riscurilor de conformare pentru anul 2012 au fost ajustaţi şi actualizaţi unii factori de risc, comparativ cu anul 2011, însă numărul total (20) a rămas neschimbat, de asemenea ca şi gruparea lor în riscuri generale, specifice şi riscuri privind conformarea T.V.A. (Tabelul 3). Concomitent toţi factorii de risc au fost cuantificaţi.

Dle Mirzoev, de ce în Moldova oamenilor nu le place să plătească impozitele și, să-i spunem pe șleau, mulți nici nu le plătesc? Auzind întrebarea, mai întîi am zîmbit, apoi m-am pus pe gînduri. Mi-am amintit de zicala cu două lucruri inevitabile în viață – moartea și impozitele… Desigur, nimeni nu e bucuros să plătească impozite, însă în multe alte țări acestea se plătesc la un nivel mai înalt, pentru că există, în primul rînd, înţelegerea că veniturile din impozite sunt folosite pentru a asigura binele public și, în al doilea, încrederea că acești bani vor fi utilizați în folosul societății. În afară de aceasta, este mai complicat de comis evaziuni fiscale și acestea se sancționează mai dur. Asta dacă facem o comparație cu țările dezvoltate. Cred că acestea ar fi direcțiile în care trebuie să fie concentrate eforturile autorităților – cooperarea cu mediul de afaceri, societatea în general, pe de o parte, și îmbunătățirea calității administrării fiscale, pe de altă parte. Atunci am putea spera că vor fi înregistrate progrese.

În conformitate cu art. 11 alin. (1) din Codul Fiscal, toate dubiile, apărute la aplicarea legislaţiei fiscale, urmează a fi interpretate în favoarea contribuabilului. Astfel, în Republica Moldova este legiferat principiul „in dubio contra fiscum”, menit să protejeze contribuabilul de eventualele îndoieli sau ambiguităţi ale normelor fiscale. În continuare, vom aborda unele aspecte de ordin naţional şi internaţional ale acestui principiu.

Prabusirea potentiala a coalitiei de guvernare din Italia pune in pericol tintele fiscale pe termen scurt si mediu si creeaza incertitudini intr-o perioada cruciala, cand trebuia finalizat bugetul pe 2014, se arata intr-o analiza a agentiei de evaluare financiara Fitch Ratings.

Criza financiara si economica nu a fost inca depasita, desi recesiunea nu a mai crescut in unele tari europene, se arata intr-un studiu al GfK numit Climatul de consum Europa. Acesta ofera o privire de ansamblu asupra evolutiei asteptarilor privind starea economica, veniturile si dorinta de cumparare in randul consumatorilor din 12 tari europene. Oficialii europeni inca isi mai fac probleme in legatura cu criza, astfel ca, aderarea Croatiei la UE pe 1 iulie aproape ca nu a fost mentionata. Dezbaterile se ocupa din ce in ce mai mult de modul de reducere a muntilor masivi de datorii. Asupra acestei probleme, pana acum au existat doua pareri destul de diferite si ireconciliabile.

În conformitate cu calendarul bugetar, Ministerul Finanţelor a început în luna martie elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu, colectînd de la instituţiile de stat şi de la partenerii de dialog social prognozele de creştere economică, propunerile pentru strategiile de cheltuieliectoriale, propunerile de formare a politicii fiscale pe termen mediu. Confederaţia naţională a patronatelor a venit, ca şi în anii precedenţi, cu o lungă listă de doleanţe, împărţită pe 10 capitole, începînd de la impozitul pe venit şi încheind cu administrarea fiscală. Printre ideile promovate de patronate, care au fost preluate şi de către unele autorităţi publice, se numără deducerea sumei creditelor ipotecare şi a cheltuielilor aferente acestora, achitate de persoanele fizice, la procurarea locuinţei pe parcursul anului fiscal, precum şi deducerea sumelor cheltuite pentru sănătate şi învăţămînt. Această acţiune de politică fiscală ar putea permite revigorarea sectorului construcţiilor şi ar constitui un stimulent real pentru bănci să acorde credite pe termen lung, dar şi pentru persoanele care îşi procură o locuinţă în ipotecă, consideră autorii.

Criza economică globală a impus economiștii teoreticieni și guvernele multor țări să-și revizuiască concepțiile de dezvoltare economică, iar țările nordice le-au atras atenția ca un model fiabil de urmat. Ele au construit state sociale, care, în același timp, au făcut față relativ ușor crizei financiare, declanșate în 2008 în SUA. Moldova nu este o excepție, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat beneficiind de expertiza danezului Peter Menhard, consultant al Misiunii Uniunii Europene la nivel înalt pentru suport în politici (www.euhlpam.org), pe parcursul ultimilor trei ani. Unul din studiile lui Peter Menhard se referă la sistemul fiscal din Danemarca și experiențele ce ar putea fi utile Republicii Moldova. Studiul a fost publicat în ediția din luna martie a.c. a „Moldova Economic Trends”.

La momentul introducerii cotei 0 pentru impozitul pe activitatea de antreprenoriat au fost ample dezbateri privind opurtunitatea acestei măsuri. Din 2007, de la introducerea cotei zero, despre acest subiect s-a uitat: nu au fost realizate analize, care să estimeze efectele acestei măsuri pentru economia Republicii Moldova şi nici la nivel de opinii nu au fost formulate aprecieri clare privind eficienţa acestei acţiuni. În acest context, articolul dat reprezintă o primă tentativă de evaluare a efectelor aplicării impozitului 0 pe profit asupra activităţii economice. Concomitent autorul se expune referitor la reintroducerea impozitului pe venit din activitatea de antreprenoriat. Anul 2007 a fost marcat de realizarea unor măsuri economice neordinare: introducerea cotei 0 la impozitul pe venit din activitatea de antreprenoriat, amnistierea fiscală şi legalizarea capitalului. Realizarea acestor acţiuni urma să impulsioneze activitatea economică. Introducerea cotei 0 la impozitul pe venit, în comparaţie cu celelate măsuri, ce au un impact pe termen scurt, trebuia să asigure efecte pe o perioadă mai lungă de timp. Se spera că cota 0 pentru impozitul pe profit va contribui la accelerarea creşterii economice, în special, datorită dinamizării activităţii investiţionale. Reducerea impozitului pe venit ar fi determinat majorarea profitului nedestribuit al companiilor, în felul acesta sporind capacităţile investiționale ale firmelor. Concomitent, se aştepta că această măsură va spori atractivitatea investiţională a Republicii Moldova pentru agenţii economici din străinătate.