Deși Codul Muncii (CM) reglementează ucenicia la locul de muncă, agenții economici nu aplică această formă de instruire din motivul că aceasta este reglementată confuz: într-un caz CM stipulează că contractul de ucenicie este reglementat de Codul civil, iar în altă situație prevede că în privința ucenicilor se aplică legislația muncii. Totodată, CM prevede că o persoană poate deveni ucenic doar dacă este în căutarea unui loc de muncă și nu are o calificare profesională, adică nu are finisat nici un program de studii acreditat.

Compania rezidentă din RM a încheiat un contract cu o companie nerezidentă din România, obiectul contractului fiind prestarea serviciilor de recrutare a personalului pe teritoriul RM, cu angajarea acestuia în Romania.

Trecerea proceselor de administrare a resurselor umane în sfera digitală a fost impulsionată de  pandemie și de necesitatea de a adopta regimul muncii la distanță. Totodată, tendințele arată că salariații și angajatorii intenționează să continue munca la distanță chiar și după pandemie, în regim permanent sau parțial, în funcție de posibilități. Astfel, semnarea electronică a documentelor ce țin de relațiile de muncă și schimbul electronic al acestora au devenit esențiale.   În acest context, în anul 2020 Codul muncii a fost suplinit cu prevederi care permit încheierea, modificarea și încetarea, prin schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate, a contractului individual de muncă (CIM) care conține clauze privind munca la distanţă[1].

Autoritățile propun modificări la Codul muncii, în contextul alinierii legislației naționale la prevederile Convenției OIM nr.190/2019 privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii. În acest sens, a fost elaborat un proiect de modificare a CM, care a fost examinat în cadrul recentei ședințe a secretarilor generali.

Pe ordinea de zi a ședinței secretarilor generali de stat a fost inclus proiectul legii privind efectuarea decontărilor în numerar elaborat de către Ministerul Finanțelor

Subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOFM) au acordat servicii la 56361 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, dintre care 21612 –șomeri noi, potrivit datelor pentru opt luni ale anului curent publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.   Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 63,3% provin din mediul rural și 36,7% –din cel urban. Cei mai mulți șomeri (34,8%) sunt cei cu vârsta cuprinsă între 16-35 ani, după care urmează persoanele cu vârsta între 55-63 ani (18,4%), iar 10,8% sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 16-24 ani. Din numărul total al persoanelor fără un loc de muncă 2,6% constituie persoane reîntoarse de peste hotare și 1,9% – persoane cu dizabilități.

Cel mai mare salariu oferit pentru un loc de muncă vacant din țara noastră constituie 50 mii lei și poate fi obținut la ocuparea funcției vacante de director la o companie din Chișinău, potrivit Topului celor mai bine plătite locuri de muncă vacante înregistrate în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Cel mai bine plătit loc de muncă vacant este cel de inginer în securitatea informației, propus de un angajator din Chișinău, care oferă un salariu maxim de 49,5 mii lei. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a publicat Topul  celor mai bine plătite locuri de muncă înregistrate în baza de date a autorității.   Astfel, pentru funcția vacantă de șef secție economico-financiară potențialul angajator propune un salariu maxim de 45 mii lei, iar agronomii pot fi remunerați cu un salariu maxim de 25 mii lei.

Pe parcursul anului 2021 la subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOFM) au fost înregistrați peste 37 mii de șomeri noi, potrivit datelor publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.   După mediul de reședință, 66,4% din numărul total de șomeri (24582) provin din mediul rural și 33,6% (12419) din mediul urban. Totodată, ponderea bărbaților înregistrați este de 50,8%, fiind mai mare decât cea a femeilor – 49,2%. Din totalul șomerilor înregistrați 34,2% s-au aflat pentru prima dată în căutarea unui loc de muncă, iar cei mai mulți șomeri înregistrați aveau între 16-35 ani.  

Concediul paternal se acordă pentru a asigura participarea efectivă a tatălui la îngrijirea copilului nou-născut. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сondiţiile de acordare a concediului paternal plătit. Litigiile ce ţin de stabilirea, calcularea şi plata indemnizaţiei paternalе se soluţionează de Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS), a cărei decizie poate fi atacată în instanţa de judecată, conform legislaţiei în vigoare.

Am ieşit la pensie în anul 2018, luna noiembrie, şi am lucrat mai mult de doi ani după ieşirea la pensie dar, în unele luni am activat în bază de contract de prestare a serviciilor. Voi avea dreptul la reexaminarea pensiei în cazul în care nu am lucrat doi ani consecutivi? Se includ în stagiul de cotizare perioadele în care persoanele activează pe bază de contract de prestare a serviciilor?

Art. 114 alin (2) lit. c) din Codul Muncii stipulează că în vechimea în muncă, care dă oferă dreptul la concediul de odihnă anual, nu se include perioada aflării în concediu neplătit cu o durată mai mare de 14 zile calendaristice. Cum se calculează aceste 14 zile, cumulativ pe an sau un concediu cu o perioadă de la 15 zile și mai mult?

Asociațiile de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) reprezintă piloni fundamentali ai accesului la resurse financiare pentru comunitățile în care activează, au drept scop sprijinirea activităților legale ale membrilor lor și contribuie la îmbunătățirea condițiilor economice și sociale. Succesul și credibilitatea acestor entități depind, în mare măsură, de un control intern solid și de o guvernanță transparentă.

Organizarea, statutul, drepturile şi obligaţiile părţilor implicate în procesul de formare profesională prin învăţământul dual sunt reglementate de Legea nr.110/2022 cu privire la învăţământul dual (Lege). Conform art.3 alin.(1) din Lege, învăţământul dual este o

La 21.04.2022 a fost adoptată Legea nr. 110/2022 cu privire la învățământul dual (Legea nr. 110/2022), care a fost elaborată și a cărei implementare se realizează cu suportul The Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit GmbH (GIZ Moldova). Astfel, învățământul dual presupune o formă de studii, în care pregătirea tinerilor specialiști se focusează pe formarea competențelor practice în

Delegarea salariaților în interes de serviciu este un subiect actual atât pentru mediul de business, care dorește simplificarea procedurilor, precum și pentru autorități, intenția cărora este asigurarea unui cadru normativ transparent și eficient. În acest sens, în cadrul Grupului de lucru nr. 4 „Perfecționarea procesului de delegare a salariaților” pe platforma Ministerului Finanțelor, condus de secretara

În conformitate cu prevederile Legii nr.1353/2000 privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier), gospodăria ţărănească este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), avînd ca scop obţinerea de produse agricole,

Opțiuni: - mijloacele fixe cuprind imobilizări corporale transmise în exploatare, valoarea unitară a cărora depăşeşte plafonul valoric prevăzut de legislaţia fiscală (de exemplu, pentru anul 2024 – 12 000 lei, art. 261 al Codului fiscal ), (pct. 4 al Standardului Național de Contabilitate

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal (în continuare – CF) pentru persoanele juridice şi fizice rezidenți ai RM care desfășoară activitate de întreprinzător obiectul impunerii cu impozitul pe venit îl constituie venitul din orice surse aflate în RM, precum şi din orice surse aflate în afara RM, cu excepția deducerilor şi scutirilor la care au dreptul.

Diplomele de recalificare profesională vor fi substituite cu certificate de recalificare profesională, iar beneficiarii vor avea posibilitatea de a deține respectivele certificate atât pe suport de hârtie, cât și în format electronic, iar oportunitatea verificării valabilității acestora la Centrul Tehnologiilor Informaționale și Comunicaționale în Educație ar putea asigura recunoașterea actelor de studii în contextul Acordurilor bilaterale semnate de Republica Moldova cu alte țări.