Colaborarea strânsă și comunicarea permanentă cu profesia și mediul de afaceri constituie pentru Ministerul Finanțelor un pilon în procesul de reglementare a contabilității și raportării financiare în Republica Moldova, oferă un sprijin valoros, dar și o platformă de discuții, uneori în contradictoriu, dintre reglementator și cei care implementează prevederile actelor normative din domeniu.

În ultimii 15 ani, Republica Moldova a beneficiat de suport din partea USAID în implementarea proiectelor pentru dezvoltarea a patru sectoare-cheie ale economiei naționale: vinificație, industria ușoară, TIC și turism. La finele anului 2019 a fost realizată o evaluare sectorială a acestor domenii. Studiul conține tablouri de bord bazate pe date statistice din Moldova și, în comparație, din alte țări, pentru a analiza nivelul de competitivitate și traiectoria de dezvoltare a țării, include și o analiză SWOT pentru fiecare dintre industrial vizate, oferă modele de avantaje competitive, precum și recomandări pentru fiecare sector.

La 11 martie 2019, în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de muncă erau înregistrate 9825 locuri de muncă, în ușoară creștere față de numărul înregistrat la finele lunii februarie, când erau așteptate de angajatori 9582 persoane. Cele mai multe locuri vacante, tradițional, sunt înregistrate în Chișinău – 3673. În Bălți avem 711 locuri libere, în Cahul – 406, în Florești – 391, în UTAG – 389. Cele mai puține locuri libere se atestă în Edineț și Ocnița – 37 și, respectiv, 36.

Partea I. 2. Condițiile cerute de la evenimentul justificator   Din conținutul art. 904 din CC se desprind următoarele condiții pe care un eveniment trebuie să le reunească pentru a justifica o neexecutare a unei obligații contractuale.   (1) Evenimentul să fie un impediment pentru neexecutare Justificarea se poate aplica oricărei obligații, inclusiv obligației pecuniare. Art. 904 nu se aplică doar obligațiilor contractuale, ci obligațiilor din orice sursă: contracte, delicte, îmbogățire nejustificată. De exemplu, în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul conform art. 1990, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942), cu excepția cazului când se poate prevala de dispozițiile art. 904.

Potențialul turistic neexplorat al Republicii Moldova, precum și tendințe de promovare și instrumente de vânzare a serviciilor turistice prin intermediul Digital Media și Social Media vor fi subiectul de discuție al panelului nr. 4 din cadrul evenimentului Moldova Business Week 2019 ce va avea loc în perioada 13-16 noiembrie curent. După cum a menționat Doina Nistor, directorul Proiectului de Competitivitate al USAID Moldova, care este și partenerul strategic al MBW 2020, se presupune că ritmurile de creștere a turismului în lume, în următorii 10 ani, vor fi dinamice și ambițioase. Din industria globală a turismului, 50% va reveni Europei, Moldova având un avantaj competitiv excepțional, pentru că putem să beneficiem de această creștere a domeniului, a menționat Doina Nistor.

Modalitatea complicată de raportare și impozitare a agențiilor de turism și a tur-operatorilor, inclusiv utilizarea aparatului de casă, îi face de multe ori pe ghizii de turism să evite înregistrarea unei anumite forme juridice de activitate. În acest context, se propune oferirea unei posibilități simplificate de activitate – patenta de întreprinzător, ceea ce ar contribui la aducerea în câmpul legal al activității ghizilor de turism și la sporirea interesului de a practica această activitate. Proiectul hotărârii cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative conține modificări și la Legea cu privire la patenta de întreprinzător. Astfel, anexa la Lege, care prevede cuantumul taxei lunare pentru patenta de întreprinzător, va fi completată cu următoarele trei genuri de activitate:

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului consideră că produsele horticole autohtone ar putea fi mai competitive pe plan internațional datorită mobilității producătorilor (companii mici, suprafețe mici, adaptabilitate relativ ușoară) și promovării anumitor produse pe diverse piețe noi, de nișă, dar și poziționării geografice a țării. Avantaje competitive ar trebui să fie și implementarea tehnologiilor noi în domeniul producerii, post-recoltării și marketingului agricol. Prevederile sunt incluse în Programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2019-2025, propus de autoritate pentru consultări publice. Documentul reflectă politicile Guvernului cu privire la eforturile și intervenţiile în sectorul horticol, acestea fiind direcţionate spre dezvoltarea domeniului, care este extrem de important pentru economia națională, fiind inclus și în Strategia Națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2018-2020.

Conform art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal (CF), contribuabilul este obligat să efectueze încasările bănești în numerar prin intermediul echipamentelor de casă și de control (ECC), respectând reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea echipamentelor respective. Pct. 15 din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă și de control pentru efectuarea decontărilor în numerar și/sau prin alt instrument de plată (Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 141/2019) stabilește că

Cum arată viitorul industriei fashion? De ce a venit timpul să spunem „STOP” consumerismului și cum trebuie să „jongleze” designerii cu trendurile anului 2020, ca să vorbească în limbajul universal al modei? Mai mulți experți străini din domeniu au abordat cele mai actuale preocupări ale sectorului la nivel global în cadrul celei de-a IV-a ediții a conferinței „Moldova in Fashion”, desfășurate la Chișinău. Rodica Verbeniuc, director general, Agenția de Investiții: „Moda este o parte indispensabilă a vieții noastre și în loc să dezbatem dacă alinierea la unele trenduri este ceva bun sau nu pentru cultura noastră, ar fi mult mai înțelept să analizăm cifrele și să vedem impactul sectorului asupra dezvoltării economice.

În cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade), finanțat de Suedia și implementat în Republica Moldova de PNUD, peste 100 de antreprenori de pe ambele maluri ale Nistrului au beneficiat de suport informativ și practic pentru dezvoltarea potențialului de export. Până la momentul actual au fost desfășurate patru sesiuni. Participanții au luat cunoștință de mecanismele utilizate pentru efectuarea tranzacțiilor internaționale, cele mai eficiente instrumente ce facilitează comerțul și simplifică desfășurarea procedurilor vamale, metode inovatoare de dezvoltare a

Din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru finanțarea proiectelor de îmbunătățire a nivelului de trai și de muncă în mediul rural vor fi alocate anual până la 15% din valoarea totală a acestuia. În MO din 6 noiembrie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr.456 din 18 octombrie 2019, prin care a fost aprobat Regulamentul privind acordarea subvențiilor pentru realizarea scopurilor indicate. Prevederile acestuia vor fi aplicate proiectelor evaluate și selectate în perioada anilor 2019-2021.

Întreprinderile și organizațiile înregistrate în Republica Moldova indiferent de forma de proprietate, precum și persoanele fizice care produc bunuri materiale sau prestează servicii pe teritoriul țării, sunt invitate să participe la concursul „Marca comercială a Anului”, organizat de Camera de Comerț și Industrie în parteneriat cu Agenția pentru Proprietatea Intelectuală. Acesta a fost lansat astăzi, 5 februarie, în cadrul unei conferințe de presă. Pretendenții urmează să depună dosarul de participare până la 1 aprilie 2020, la sediul CCI. Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț, a menționat că, în acest an, a fost simplificată procedura de prezentare a pachetului de documente, fiind stabilit un număr mai mic de acte.

În baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă la data de 11 februarie 2019 erau la evidenţă 9486 locuri de muncă vacante. Cele mai multe sunt înregistrate în municipiul Chișinău – 3853. În Bălți agenții economici declară vacante 718 locuri de muncă, în Florești – 479, în UTAG – 373, iar în Fălești și Cantemir sunt cele mai puține locuri de muncă vacante – 11 și, respectiv, 9. Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1966 de joburi sau 21% din numărul total de locuri vacante. Pentru specialiștii în activitatea financiară, economică sau comercială sunt propuse 177 funcții: de contabil – 86, agent de vânzări – 30, economist – 16, contabil-șef – 13, specialist bancar – 5, auditor intern – 3 etc.

În cadrul ședinței din 17 decembrie, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de hotărâre pentru aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea şi funcționarea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei. Documentul reglementează misiunea, domeniile de activitate, funcţiile şi drepturile Agenţiei, precum şi organizarea activității acesteia. Agenţia reglementează activitatea în domeniile comunicaţiilor electronice, comunicaţiilor poștale și tehnologiei informației, asigură implementarea strategiilor de dezvoltare şi supraveghează respectarea legislației în domeniile gestionate de către furnizorii de pe piețele de comunicaţii electronice și de servicii poștale,

Trăim într-o eră a economiei și afacerilor digitale. În economie startup-urile sunt la ordinea zilei. Asistăm la uberizarea muncii, pentru că generațiile tinere vor să dispună de mai mult timp și să lucreze per proiect. Companiile vor închiria angajați pentru proiecte, vor lucra cu experți part time și vor apela la metode mai flexibile de contractare a potențialilor angajați. Corporațiile se întrec la nivelul de capitalizare a banilor. Iar piața locală are nevoie de joburi noi, de specialiști care să traducă economia pe înțelesul tuturor.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă anunță că în baza de date sunt înregistrate, la situația din 17 decembrie curent, în total, 11240 locuri de muncă libere, mai puține decât acum o săptămână, când Agenția a declarat 11486 joburi vacante. Cele mai multe locuri de muncă vacante sunt în Chișinău – 3945 și Bălți – 1376. Cele mai puține în Fălești – 7.

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

Pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru a fost creat, în baza Hotărârii Guvernului nr. 416 din 21 august 2019 pentru modificarea HG nr.631/2011 cu privire la Consiliul Economic, un nou Grup de lucru. Acesta exercită și funcția de Consiliu consultativ pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) și va oferi suport și consultanță sectorului IMM. În cadrul ședințelor Grupului de lucru vor fi abordate cele mai stringente probleme cu care se confruntă sectorul și vor fi propuse soluții pentru depășirea acestora. Grupul de lucru are caracter permanent și va fi condus de ministrul Economiei și Infrastructurii.

Cea de-a doua ședință a Comisiei Naționale pentru Antreprenoriatul Social și-a desfășurat lucrările la 17 septembrie 2019. În cadrul evenimentului, care a avut loc la Ministerul Economiei și Infrastructurii, au fost puse în discuție componența grupului de lucru pentru analiza activității persoanelor juridice cu statut de întreprindere socială sau întreprindere socială de inserție, precum și despre provocările privind dezvoltarea antreprenoriatului social în țara noastră. Conform Raportului de analiză elaborat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei în cadrul proiectului „Economic Policy Advice to the Moldovan Government”, antreprenoriatul social în Moldova se află în primele sale etape de dezvoltare și nu poate crește fără eforturi constante, susținute de toți actorii implicați.

În practica entităților, în majoritatea cazurilor, valoarea reziduală este nesemnificativă, datorită tendinței entităților de a utiliza imobilizările de-a lungul întregii durate de utilizare.   Totuși, există situații în care imobilizările corporale, de exemplu, pot avea valori reziduale semnificative atunci când entitatea decide, din anumite motive, să nu continue utilizarea acestora de-a lungul întregii durate de viață economică și ia măsuri pentru valorificarea acestora.