Guvernul a aprobat prelungirea, până la 31 decembrie 2020 inclusiv, a termenului de aplicare a unor măsuri necesare prevenirii și controlului infecției COVID-19. Astfel, se menține achitarea de către angajatorul de la locul de serviciu/de muncă de bază a tuturor drepturilor salariale lucrătorilor medicali detașați în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice spitalicești destinate internării pacienților care întrunesc criteriile definiției de caz pentru COVID-19.

Arhiva

Promovarea de către agenții economici a mărfurilor și serviciilor sale prin intermediul rețelelor de socializare a devenit la momentul actual simplă, accesibilă și eficientă, acest instrument de publicitate fiind utilizat frecvent de antreprenori. Cu toate acestea, încă nu toate entitățile conștientizează că efectuează import de servicii, care reprezintă obiect al impunerii cu TVA.   Deci, în continuare vom examina apariția obligației respective și procedura de declarație a obligațiilor la compartimentul TVA aferente serviciilor de publicitate prestate prin intermediul rețelelor de socializare.

Conform art. 6 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, începând cu 1 ianuarie 2021, întreprinderea are dreptul să efectueze în raport cu alte întreprinderi plăţi în numerar în sumă ce nu depăşeşte 10 000  lei pentru fiecare tranzacţie, dar nu mai mult de 100 000 lei lunar. Din conținutul prevederilor menționate supra apare întrebarea: cine va fi sancționat în cazul în care între două întreprinderi se efectuează achitări în numerar care depășesc limita de 10 000 lei pentru fiecare tranzacție?

În perioada ianuarie 2013 — mai 2017, persoana fizică Ş., având scopul de a obţine avantaje financiare prin eschivarea de la achitarea impozitelor şi taxelor la bugetul public naţional, în comun acord cu alte persoane, în cadrul grupului criminal organizat, a contribuit activ la includerea în documentele contabile, fiscale şi financiare a datelor vădit denaturate privind veniturile şi cheltuielile, precum şi operaţiuni ce nu au existat, astfel eschivându-se de la achitarea impozitelor şi plata TVA faţă de buget în proporții deosebit de mari. Prin acţiunile sale intenţionate, Ş. a comis infracţiunea prevăzută de art. 46, art. 42 alin. (5), art. 244 alin. (2) lit. b) din Codul penal, adică evaziunea fiscală a întreprinderilor.

Ținând cont de ajustările efectuate prin prisma Legii nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în prezentul articol se propune trecerea în revistă a principalelor modificări efectuate în textul Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice. În acest sens se propune aducerea unor explicații în parte ce ține de prevederile care au completat art. 6 din Legea nr. 845/1992, după cum urmează:

I. Principii generale de acordare de către angajatori a tichetelor de masă salariaților săi   Tichetul de masă (TM) reprezintă ca un card de plată prevăzut la art. 5 pct. 401 din Codul fiscal, emis de către operator în condițiile Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, acordat de către angajator salariaților și este utilizat ca instrument de plată în scopul procurării produselor alimentare în unitățile comerciale/de alimentație publică care au încheiat un contract de prestare a serviciilor cu operatorul, conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 166/2017.

Declarația-cerere privind înregistrarea contractului de transmitere în posesie și/sau folosinţă (locaţiune, arendă, usufruct, superficie) a proprietății imobiliare ar putea fi depusă și prin intermediul poștei electronice. Aceasta, împreună cu documentele confirmative autentificate prin semnătură digitală, va fi transmisă la adresa electronică a Serviciului Fiscal de Stat: mail@sfs.md.   Autoritatea fiscală propune pentru consultare publică proiectul Ordinului cu privire la modificarea și completarea Ordinului SFS nr.622/2018. privind particularitățile administrării prevederilor art.901 alin.(34) din Codul fiscal.  

Care sunt acțiunile Serviciului Fiscal de Stat (SFS) în cazul în care în cadrul controlului fiscal se depistează efectuarea încasărilor băneşti în numerar în lipsa maşinii de casă şi control (MCC), precum și fără utilizarea acesteia la efectuarea transporturilor auto de călători în regim de taxi?

Agentul economic, care este subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii și prezintă Darea de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea operațională” (forma IVAO15), a achitat pentru familia fondatorului un sejur peste hotarele RM. Care vor fi consecințele fiscale pentru întreprindere?

Налог на недвижимое имущество 2021 Основными нормативными актами, используемыми в процессе администрирования налога на недвижимое имущество/земельного налога, являются: 1) для объектов недвижимого имущества, оцененных территориальными кадастровыми органами: раздел VI Налогового кодекса (НК);2) для объектов недвижимого имущества, не оцененных территориальными кадастровыми органами: Закон о введении в действие раздела VI НК и ст. 277, 283, 284 раздела VI НК.

Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 101 din Codul fiscal (CF). Prin noțiunea „Activitate profesională în sectorul justiției”, expusă la art. 5 pct. 362) din CF, se subînțelege activitate permanentă desfășurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Datorită utilizării pe scară largă a internetului și a tehnologiilor avansate, un număr din ce în ce mai mare de achiziții se efectuează în format online. Aceasta se întâmplă datorită faptului că este mai convenabil pentru cumpărători să aleagă bunurile de care au nevoie, în fața calculatorului sau telefonului mobil, fără să petreacă timpul vizitând magazinele staționare. Între timp, există o serie de particularități privind vânzarea la distanță a mărfurilor, de care antreprenorii trebuie să țină cont.

Firma care nu are activitate, trebuie să prezinte dările de seama cu indicii zero sau nu? În conformitate cu art. 129 pct. 9) din Codul fiscal, darea de seamă fiscală este orice declaraţie, informaţie, calcul, notă informativă, alte documente, care sunt prezentate sau trebuie să fie prezentate Serviciului Fiscal de Stat privind calcularea, achitarea, reţinerea impozitelor, taxelor, primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, majorărilor de întârziere (penalităţilor) şi/sau amenzilor ori privind alte fapte ce ţin de naşterea, modificarea sau stingerea obligaţiei fiscale.

În conformitate cu articolul 1121 alin.(1) nerezidentul care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova şi prestează servicii prin intermediul rețelelor electronice în adresa persoanelor fizice rezidente ale Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător sau prin intermediul căruia are loc achitarea de către persoanele fizice rezidente ale Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de întreprinzător a serviciilor de care beneficiază prin intermediul rețelelor electronice de la alți nerezidenți se consideră înregistrat în calitate de plătitor al T.V.A. din ziua în care i-a fost atribuit codul fiscal în conformitate cu art.163 alin.(71).

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.  

Pe agenda ședinței secretarilor de stat ai ministerelor a fost inclus proiectul  hotărârii de Guvern cu privire la reprezentarea statului în societăţile comerciale cu capital public sau public-privat.   Proiectul prevede aprobarea a patru regulamente: cu privire la reprezentarea statului în societățile comerciale cu capital public sau public-privat; privind modul de selectare și numire a membrilor consiliului și a comisiei de cenzori al societății comerciale cu capital public sau public-privat; regulamentului-model al consiliului societății pe acțiuni cu capital public sau majoritar public; regulamentul-model al comisiei de cenzori a societății pe acțiuni cu capital public sau majoritar public.

La întreprindere sunt angajate două persoane prin cumul, iar fondatorul nu activează în cadrul acesteia. A fost calculată și achitată taxa pentru amenajarea teritoriului și, totodată, prezentată darea de seamă TL13 pe toate trimestrele anului 2018 doar pentru o persoană – fondatorul întreprinderii. Mai târziu, s-a constatat că, începând cu anul 2018, pentru fondator nu se mai calculează taxa pentru amenajarea teritoriului. Cum urmează a se proceda pentru a corecta situația?

Conform legislației în vigoare, contribuabilii persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2020 până la 30 aprilie inclusiv a anului curent.   Art.83 din Codul fiscal prevede că, dreptul de a prezenta Declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți contribuabilii. Însă obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) survine la persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și care: - au obligații privind achitarea impozitului pe venit;

Parlamentul a votat astăzi, 19 noiembrie 2020, în prima lectură proiectul  de lege ce prevede deducerea cheltuielilor suportate de angajați pentru testarea la COVID-19 a salariaților.   Astfel, art. 24 din Codul fiscal, care stabilește deducerea cheltuielilor aferente activităţii de întreprinzător, urmează a fi completat cu alin. 25, potrivit căruia se vor permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru testarea salariaților în vederea depistării virusului SARS-CoV-2. Totodată,  plățile efectuate pentru testarea salariaților în vederea depistării virusului SARS-CoV-2 vor constitui surse de venituri neimpozabile.