Ținând cont de ajustările efectuate prin prisma Legii nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în prezentul articol se propune trecerea în revistă a principalelor modificări efectuate în textul Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice. În acest sens se propune aducerea unor explicații în parte ce ține de prevederile care au completat art. 6 din Legea nr. 845/1992, după cum urmează:

Potrivit art.204 alin.(1) din Codul civil, persoana juridică se reorganizează prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare (divizare şi separare) sau transformare.   Conform prevederilor art.205 alin.(4) din Codul civil, în cazul separării, o parte din drepturile şi obligaţiile persoanei juridice reorganizate trece, la fiecare din persoanele juridice participante la reorganizare (existente sau care iau fiinţă), în corespundere cu bilanţul de repartiţie. În conformitate cu art.185 alin.(1) din Codul fiscal, obligaţiile fiscale ale persoanei reorganizate le stinge succesorul ei.

Unul din angajaţii întreprinderii noastre are viza de  reședință pe teritoriul din partea stângă a Nistrului. La instituţia medicală din localitatea din Transnistria în care locuiește angajatul s-a confirmat îmbolnăvirea acestuia de SARS-COV-2. Respectiv, persoanei i s-a eliberat certificat medical de incapacitate temporară de muncă. După vindecare, angajatul a prezentat la locul de muncă certificatul medical. Cum urmează să fie achitată indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă atât din mijloacele angajatorului, cât şi cele din  bugetul asigurărilor sociale de stat?  

 Potrivit art. 3 alin. (4) și (8) din Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93/1998, în relațiile de drept civil, titularul patentei acționează în numele său și nu este în drept să angajeze lucrători pentru desfășurarea activității de întreprinzător specificate în patentă.  

În contextul modificărilor care au fost operate în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/1999) prin intermediul Legii nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative (Legea nr. 60/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, contribuţia de asigurări sociale este în totalitate datorată de angajator. Prin urmare, contribuţia de asigurări sociale calculată la suma fondului de retribuire a muncii și a altor recompense este achitată în cuantum total de angajator, de la angajat fiind exclusă obligativitatea de achitare a contribuţiei individuale.

Prin Legea nr.93 din 07.04.2022 (Legea nr.93/2022) au fost operate modificări la un șir de legi aferente sectorului financiar, în partea ce ține de procesul de creditare. Astfel, Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (Legea nr.202/2017) a fost completată cu art. 381 care impune băncile să respecte, începând cu 29 mai 2022, anumite cerințe în vederea asigurării unei creditări responsabile a consumatorilor, și anume: anterior încheierii unui contract de credit, banca trebuie să evalueze bonitatea consumatorului în conformitate cu cerințele de creditare responsabilă aprobate de Banca Națională a Moldovei (BNM);

În conformitate cu art.2 pct.21) din Legea nr.213/2024 privind controlul comerțului cu mărfuri strategice (Legea nr.213/2024), mărfuri strategice sunt:

Parte a contractului individual de muncă (CIM) în calitate de salariat poate fi persoană fizică la împlinirea vârstei de 15 ani în condiţiile stabilite de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă pentru salariaţii în vârstă de până la 18 ani. În cadrul raporturilor de muncă nu constituie discriminare în sfera muncii stabilirea unor diferenţieri, excepţii, preferinţe sau drepturi ale salariaţilor minori în legătură cu grija deosebită a statului faţă de persoanele în vârstă de până la 18 ani care necesită o protecţie juridică sporită.

Conform Deciziei privind înregistrarea reorganizării prin absorbție, întreprinderea Z a fost absorbită de către întreprinderea Y. Cui îi revine obligația de stingere a obligațiilor fiscale și prezentarea dărilor de seamă?   Potrivit art. 204 alin. (1) din Codul civil (CC), persoana juridică se reorganizează prin fuziune (contopire și absorbție), dezmembrare (divizare și separare) sau transformare. Conform prevederilor art. 205 alin.(2) din CC, în cazul absorbției unei persoane juridice de către alta, drepturile și obligațiile persoanei juridice absorbite trec la persoana juridică absorbantă în conformitate cu actul de transmitere.   

Prin Legea nr. 60 din 23 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţilor de întreprinzător şi modificarea unor acte normative au fost introduse modificări în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, fiind efectuate schimbări în modul de calculare a contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) prin unificarea acestora şi achitarea de către angajator, fără a fi reţinute de la persoana angajată. Vor avea impact modificările operate care vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2021 asupra stabilirii pensiilor şi indemnizaţiilor persoanelor asigurate, deoarece de la acestea nu se vor mai reţine CAS individuale?

Conform art.30 din Legea cu privire la avocatură nr.1260-XV din 19.07.2002, în cabinetul avocatului îşi exercită profesia un singur avocat (fondatorul cabinetului). Cabinetul avocatului activează şi se prezintă în raporturile juridice ca persoană fizică.         Articolul 5 pct.362 din Codul fiscal stabileşte, că activitate profesională în sectorul justiţiei constituie activitatea permanentă, desfăşurată în cadrul formelor de organizare a activităţii prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Conform prevederilor Codului civil: – părţile contractului de schimb au obligaţia de a transmite reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun. Fiecare parte a contractului de schimb este considerată vânzător al bunului pe care îl înstrăinează şi cumpărător al bunului pe care îl primeşte în schimb (art.1195). – asupra contractului de schimb se aplică în modul corespunzător regulile contractului de vânzare-cumpărare (art.1196). – în cazul în care bunurile schimbate nu au aceeaşi valoare, diferenţa de valoare poate fi compensată printr-o sumă de bani, numită sultă, dacă aceasta este prevăzută de contract. Un contract este contract de vânzare-cumpărare, şi nu contract de schimb, în cazul în care sulta depăşeşte valoarea bunului care are valoarea mai mică (art.1197).

În scopul aprobării unor măsuri de susţinere a angajatorilor şi salariaţilor din sectorul real în condiţiile aplicării măsurilor de restricţie pe perioada pandemiei de COVID 19, de către Executivul RM a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr.316/2021 (în continuare – HG nr.316/2021). Aceasta include 3 anexe: Regulamentul privind acordarea din bugetul de stat  a indemnizațiilor salariaților cu copii cu vârsta de până la 12 ani și copii cu dezabilități, care beneficiază de zile libere în cazul suspendării procesului educațional în regim cu prezență fizică (în continuare – Anexa nr. 1);

 Potrivit prevederilor art.14 alin.(1) lit.b) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit îl constituie venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, inclusiv facilităţile acordate de angajator, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător. 

Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

Organizația necomercială (ONC) reprezintă o persoană juridică al cărei scop este altul decât obţinerea de venit. Acestea sunt în drept să desfăşoare orice gen de activitate neinterzis de lege, care ţine de realizarea scopurilor prevăzute de statut.   Contabilitatea în organizațiile necomerciale este condiționată de un șir de particularități și rezultă din scopul și specificul activității acestora, care astăzi, 21 mai, au fost prezentate în cadrul webinarului organizat de P.P. „Monitorul fiscal FISC.md”.

Veteranii de război vor avea statut de persoană asigurată de Guvern în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. Parlamentul a aprobat proiectul de lege   pentru modificarea unor acte legislative ce are ca scop acordarea măsurilor suplimentare de protecție socială pentru unele categorii de persoane.   Documentul mai prevede majorarea cuantumului alocației lunare de la 250 până la 500 de lei a cuantumului alocației lunare de stat soților supraviețuitori ai participanților la cel de-al doilea război mondial, sau la acțiuni de luptă în timp de pace căzuți la datorie, sau ai participanților la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl decedați.

Cazul nr.1.Unul dintre angajaţii întreprinderii s-a aflat în concediu neplătit în perioada septembrie-noiembrie 2020. În luna decembrie 2020 a revenit la locul de muncă. Peste 5 zile s-a îmbolnăvit şi a plecat în concediu medical. Care va fi baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară pentru primele 5 zile achitate atât din contul angajatorului cât şi a celor din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat?  

La 1 ianuarie 2021 au intrat  în vigoare modificările la Ordinul Ministerului Finanţelor 126/2017 ce ţin de aprobarea formularului tipizat IPC 21 Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (în continuare – IPC 21). Concomitent, ținând cont de modificările efectuate prin intermediul Legii nr. 60/2020 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare Legea nr. 489/1999), amintim că din noţiunea de asigurat din art.1 a fost exclusă persoana fizică (angajatul) cu obligativitatea de achitare a contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii.

Politica fiscală și vamală pentru anul 2021, adoptată prin Legea nr. 257 din 16 decembrie 2020, prevede unele modificări la capitolul ce ține de scutirile acordate persoanelor fizice pentru anul 2021.   Astfel, a fost majorată scutirea personală și scutirea suplimentară majoră cu 5% – de la  24000 lei până la 25200 lei și, respectiv, de la 18000 lei până la 18900 lei, iar scutirea pentru persoanele întreținute – cu 50%: de la 3000 lei până la 4500 lei. De asemenea, a fost anulată scutirea pentru soți în cuantum de 11280 lei.