Conform art.121 alin.(5) din Codul fiscal, perioada fiscală menţionată la alin.(4) se va modifica ulterior doar dacă perioada de gestiune pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare este modificată în corespundere cu prevederile Legii contabilităţii.

Agenția Proprietății Publice va opta pentru adoptarea deciziei privind distribuirea, pentru plata dividendelor, a unei părţi a profitului net în proporţie de minim 10 % din valoarea totală a acestuia, în dependență de situația economico-financiară a societății respective. Potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern, propus spre consultare de Ministerul Economiei și Infrastructurii, politica va fi promovată prin intermediul reprezentantului statului la adunarea generală a acționarilor societăților pe acțiuni cu cotă majoritară de stat.

Astăzi, 21 mai, a fost lansat Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare (DCU), care timp de doi ani s-a aflat într-un proces de constituire, fiind dezvoltat cu ajutorul unui grup de experți specializați în serviciile financiare pe piețe de capital din întreaga lume. Acesta a fost lansat cu suportul USAID și a Corpului de Voluntariat pentru Servicii Financiare. Noul mecanism de evidență și decontare, oferit de DCU, va asigura un nivel înalt de transparență, siguranță și eficiență la efectuarea operațiunilor cu valori mobiliare. Modelul de activitate al Depozitarului central unic este bazat pe standardele și practicile internaționale în domeniul sistemelor de decontare, iar legislația națională privind DCU transpune reglementările aplicabile ale Uniunii Europene.

Termenul-limită de adoptare a deciziilor cu privire la repartizarea dividendelor de către întreprinderile de stat și municipale este 30 aprilie, iar de achitare a dividendelor de către acestea este data de 30 iunie. Amintim contribuabililor vizați unele aspecte ce țin de perfectarea dărilor de seamă.

Zilele trecute a avut loc primul eveniment tematic din cadrul Proiectului Danube Chance 2.0 „Acceptarea eșecului pentru a facilita accesul antreprenorilor la a doua șansă în regiunea Dunării”, implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Secretarul general de stat din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii, Iulia Costin, a vorbit despre necesitatea sprijinului antreprenorilor, care sunt în dificultate sau în prag de faliment, prin măsuri de încurajare. Proiectul Danube Chance oferă un instrument nou de stimulare și suport pentru antreprenori, care va contribui nemijlocit la crearea unor politici de susținere a sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) din Republica Moldova.

În anul 2020, economia Republicii Moldova ar putea crește cu 3,6%, iar în anul 2021 creșterea economică în Moldova se prognozează a fi la nivel de 3,8%. Prognozele au fost prezentate în cadrul unui eveniment organizat de Biroul Băncii Mondiale în Moldova, fiind prezentate perspectivele economice pentru țara noastră. În cadrul evenimentului au fost trecute în revistă evoluțiile recente ale economiei RM. Astfel, reducerea impozitelor, majorarea salariilor și remiterile au sprijinit creșterea veniturilor disponibile, având o contribuție de 3,2% la consumul privat.

Instituția publică Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) va deveni autoritate administrativă din subordinea Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Ca urmare, MARDM va avea în subordinea sa 3 unități administrative — Agenția de Mediu, Inspectoratul pentru Protecția Mediului și AIPA. Hotărârea a fost aprobată în cadrul ședinței Guvernului din 18 ianuarie curent. Documentul conține Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Agenției, structura organizatorică și organigrama.

Pe piața muncii sunt înregistrate 10968 locuri de muncă vacante, potrivit Agenției Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în creștere față de numărul înregistrat la începutul lunii curente, când erau înregistrate 10218 locuri vacante. Astfel, cele mai multe locuri disponibile sunt înregistrate în municipiile Chișinău și Bălți – 4374 și, respectiv, 1387 de locuri. În Cahul agenții economici declară vacante 406 locuri de muncă, în Florești – 375, iar în Ștefan-Vodă – 346. În UTAG avem vacante 302 posturi. Cel mai mic număr de locuri de muncă vacante este înregistrat în Edineț și Florești – câte 40.

În cadrul controlului fiscal prin metoda verificării tematice la entitatea „B” S.R.L. s-a constatat că aceasta, în perioada fiscală 2017, a dedus în scopuri fiscale cheltuieli de reparaţii ale mijloacelor fixe arendate într-un cuantum mai mare decât este permis. Cheltuielile respective entitatea le-a indicat în declaraţia cu privire la impozitul pe venit în rd. 03011, împreună cu cheltuielile de reparaţii ale mijloacelor fixe proprii. Este corectă această abordare şi ce sancţiuni riscă entitatea „B” ca urmare a controlului fiscal?

O entitate trebuie să determine dacă este oportun să analizeze fiecare tratament fiscal incert în mod separat sau împreună cu unul sau mai multe tratamente fiscale incerte, în funcție de abordarea care prefigurează cel mai bine rezolvarea incertitudinii. Pentru a determina care dintre cele două abordări prefigurează cel mai bine rezolvarea incertitudinii, o entitate ar putea ține seama, de exemplu: a) de modul în care își întocmește declarațiile fiscale și susține tratamentele fiscale pe care le aplică; sau b) de modul în care entitatea se așteaptă ca autoritatea fiscală să efectueze controlul și să rezolve aspectele care ar putea apărea în urma acestui control.

În cadrul controlului fiscal prin metoda verificării tematice la entitatea „B” S.R.L. s-a constatat că aceasta, în perioada fiscală 2017, a dedus în scopuri fiscale cheltuieli de reparaţii ale mijloacelor fixe arendate într-un cuantum mai mare decât este permis. Cheltuielile respective entitatea le-a indicat în declaraţia cu privire la impozitul pe venit în rd. 03011, împreună cu cheltuielile de reparaţii ale mijloacelor fixe proprii. Este corectă această abordare şi ce sancţiuni riscă entitatea „B” ca urmare a controlului fiscal?

Entitățile bugetare gestionează patrimoniul public, care, în cea mai mare parte, este contabilizat în subclasa 31 Mijloace fixe. Contabilitatea operațiunilor de scoatere din evidență a mijloacelor fixe uzate și care nu se mai utilizează în activitatea acestora are o serie de particularități. În acest articol vom pune accent pe următoarele aspecte ale contabilității operațiunilor de casare a mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare:

Salariații din sectorul privat vor putea beneficia de compensarea parțială (de până la 50% a creditului ipotecar) pentru programul Prima Casă. Condiția este ca prețul locuinței să nu depășească 600 mii lei, iar vârsta beneficiarului – 45 de ani. În cadrul ședinței Guvernului din 29 mai curent a fost aprobat Regulamentul privind modul de acordare din bugetul de stat a compensațiilor pentru salariații angajați în sectorul privat participanți în cadrul Programului de stat „Prima casă”. Potrivit ministrului Finanțelor, Ion Chicu, este vorba despre o extindere a programului, în cadrul căruia deja au fost acordate 2300 credite.

De subvenții în avans beneficiază proiectele care vizează îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice publice rurale, renovarea și dezvoltarea localității rurale și diversificarea economiei rurale prin activități non-agricole. În Monitorul Oficial nr. 13-21 din 18 ianuarie 2019 a fost publicată Legea nr. 281 din 29.11.2018 pentru modificarea Legii cu privire la principiile de subvenționare a producătorilor agricoli, care prevede că proiectele menționate mai sus se subvenționează în avans, dacă respectă un șir de condiții. În primul rând, solicitanții și beneficiarii proiectelor trebuie să fie autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi — sate și comune, inclusiv orașe cu o populație de până la 10 mii de locuitori cu statut de rezident, conform recensământului populației și al locuințelor din 2014.

La data de 16 martie 2020 Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (în continuare — ANSC) a publicat Raportul anual de performanță pentru 2019 (în continuare — Raport). Astfel, înainte de a trece la o analiză sumară a acestuia, urmează de reținut câteva prevederi ale Legii nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice, cu privire la activitatea acestei instituții: — ANSC este o autoritate publică autonomă şi independentă faţă de alte autorităţi publice, faţă de persoane fizice şi juridice, care examinează contestaţiile formulate în cadrul procedurilor de achiziţie publică; — ANSC este persoană juridică de drept public, finanţată de la bugetul de stat în limitele alocaţiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală şi dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a RM;

Orice operator economic rezident sau nerezident, persoană fizică sau juridică de drept public sau privat, asociaţii de astfel de persoane pot fi participanţi la licitaţiile privind achiziţiile publice, dacă corespund cerinţelor impuse de Legea nr. 131. Totodată, dreptul de participare la procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice poate fi rezervat de către Guvern unor ateliere protejate şi întreprinderi sociale de inserţie în cazul în care majoritatea angajaţilor implicaţi sunt persoane cu dizabilităţi care, prin natura sau gravitatea deficienţelor lor, nu pot desfăşura o activitate profesională în condiţii normale.

Mai multe companii și-au anunțat intenția de a emite tichete de masă în Republica Moldova. Cum alegem emitentul de tichete de masă? Care aspecte trebuie analizate pentru o decizie fundamentată? Autorizație În mod cert pentru a emite tichete de masă, este necesar ca operatorul de tichete de masă să dețină autorizație pentru emiterea lor – cerință stabilită prin Legea cu privire la tichetele de masă.

Modul de întocmire a Situației fluxurilor de numerar Situația fluxurilor de numerar include soldurile numerarului și altor elemente identice acestuia la începutul și finele perioadei de gestiune privite la general, precum și fluxurile acestora pe tipuri de activitate, active și obligații ale Asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ).

Regimul vamal de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova, cu suspendare totală sau parţială de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, a mărfurilor şi mijloacelor de transport străine destinate reexportului în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor normale. Organul vamal autorizează admiterea temporară numai a mărfurilor şi a mijloacelor de transport care pot fi identificate şi nu sunt prohibite de a fi introduse în RM.

În contextul intrării în vigoare la 1 iulie 2016 a Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora (Acordul), pe de altă parte, semnat în septembrie 2014 la Vilnius, Lituania, un interes sporit îl prezintă atât prevederile acestuia, cât şi baza juridică şi procesuală europeană la care urmează a fi ajustate legislația şi procedurile autohtone.