În cadrul întrevederii dintre Viceprim-ministrul Stephane Christophe Bride, ministru al Economiei și misiunea Băncii Mondiale, condusă de Melissa Rekas, au fost puse în discuție principalele reforme necesare pentru consolidarea mediului de afaceri, ce urmează a fi implementate prin intermediul Proiectului Băncii Mondiale pentru Ameliorarea Competitivității II (PAC II).

În 2014, România a avut cel mai bun an de producţie de energie din 2003 încoace, cheia fiind exporturile. Energia verde a atins şi ea un nivel record. Până şi CE Oltenia a avut patru luni „formidabile“.

Firmele care vor cere Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) să fie înregistrate în scopuri de TVA vor fi supuse, de la 1 februarie, unei analize care implică documente şi informaţii complexe, interviu cu inpectorii şi control antifraudă, dacă apar suspiciuni de activităţi evazioniste. De luna viitoare, procedura de înregistrare în scopuri de TVA (primirea unui cod pentru operaţiuni impozabile) devine mult mai strictă. Aşa cum declara pentru Capital, în decembrie, preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, noile prevederi au ca scop combaterea evaziunii la TVA care a atins un nivel îngrijorător.

În Monitorul Oficial de astăzi, 16 ianuarie 2015, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 01 din 06.01.2015 cu privire la prezentarea de către societăţile de audit a informaţiilor în vederea executării prevederilor art. 131 alin. (2) şi (3) al Legii nr. 146-XIII din 16 iunie 1994 cu privire la întreprinderea de stat şi art. 89 alin. (1) şi (11) al Legii nr. 1134-XIII din 2 aprilie 1997 privind societăţile pe acţiuni.

Oficialităţile europene se uită la exemplul Belgiei, care a înfiinţat cooperative energetice, pentru a mări independenţa energetică a Uniunii Europene (UE), dar şi pentru a reduce emisiile de carbon din atmosferă, scrie EurActiv. UE a cheltuit anul trecut aproape 1,25 miliarde de euro pe zi pe importurile de energie, potrivit celor mai recente estimări ale Comisiei Europeane. Preţul este cu atât mai mare cu cât Rusia, pricipala sursă externă de energie a Europei, îşi foloseşte resursele ca armă geopolitică.

Analiza practicii internaționale denotă faptul, că utilizarea documentelor primare cu regim special în calitate de formular imprimat pe hîrtie cu însemne de protecție, reprezintă mai degrabă o excepție decît o regulă generală. Astfel, în Republica Slovacă, Serbia, Muntenegru, Bulgaria, Norvegia, Kazahstan, Suedia, Marea Britanie, Polonia, Austria, Germania, Italia, Cehia, Lituania, Latvia, România se utilizează formulare (invoice-uri) imprimate de către entități, fiind stabilite anumite cerințe privind informația care urmează a fi reflectată în acestea, fără a stabili cerințe în partea ce ține de semnele de protecție pentru hîrtie.

Aspiraţiile actuale de digitizare a societăţii, precum şi implementarea tehnologiilor informaţionale în toate domeniile social-economice simplifică mult realizarea unor acţiuni cotidiene, însă implică necesitatea de asigurare a unui nivel înalt de securitate a datelor şi sistemelor informaţionale contra diverselor atacuri cibernetice.

Proprietarii start-up-ului tehnologic AskforTask.com au amenajat o cameră de dormit destinată dezvoltatorilor de software care lucrează peste program, personalul ajungând uneori la peste 70 de ore muncite săptămânal. Părea soluţia perfectă pentru a-i scăpa de oboseala acumulată şi a le menţine concentrarea la un nivel ridicat.

Activitatea industriei Republicii Moldova în ianuarie-octombrie 20141 Biroul Naţional de Statistică comunică că, în ianuarie-octombrie 2014 indicele producţiei industriale faţă de ianuarie-octombrie 2013 a constituit 108,1%. În luna octombrie 2014 faţă de octombrie 2013 acest indice a marcat 114,0%.

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia vîrstnicilor în anul 2013. Situaţia demografică La începutul anului 2014 în Republica Moldova locuiau 559,5 mii persoane în vîrstă de 60 ani şi peste, ce constituie circa 15 la sută din numărul total al populaţiei stabile. Aproximativ două treimi din numărul total al vîrstnicilor locuiesc în mediul rural. În funcţie de vîrstă, se constată că fiecare a treia persoană este în vîrsta cuprinsă între 60-64 ani, iar 13,7% sunt persoanele care au mai mult de 80 ani.

Întreprinderile mici şi mijlocii din Republica Moldova vor putea în curând beneficia de un nou program de sprijin financiar din partea Uniunii Europene şi a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Programul va ajuta ÎMM-urile să obţină împrumuturi avantajoase pentru a-şi îmbunătăţi capacităţile de producţie şi pentru a valorifica noi oportunităţi comerciale în UE, transmite IPN.

Republica Moldova a redus volumul exportului în Ucraina cu o treime, informează NOI.md. Potrivit datelor Serviciului de Stat de Statistică din Ucraina, volumul exportului moldovenesc în Ucraina, în ianuarie-noiembrie 2014, a constituit 56,7 milioane de dolari SUA, micșorîndu-se cu 32% față de aceeași perioadă a anului 2013.

Membrii comitetului pentru antreprenoriat în industrie s-au adunat vineri în cadrul ședinței de planificare, în care au convenit activitățile pentru primul semestru al acestui an.

Economia germană duduie înainte. „Cheful“ nemţilor de a cheltui este la maximul ultimilor 13 ani. Indicatorii macroeconomici arată că motoarele de creştere funcţionează ca unse, iar doza colosală de steroizi monetari injectată pe pieţe de Banca Centrală Europeană aduce economia germană în pragul unui „boom“.

Datele recente publicate de Biroul Național de Statistică oferă o imagine contradictorie asupra dinamicii economiei moldovenești din prima jumătate a anului 2014. Pe de o parte, creșterea de 4,2% în trimestrul 2 este una din cele mai înalte din regiune (Federația Rusă: +0,8%; Ucraina: -4,7%; România: 1,5%; iar întreaga Uniune Europeană a avansat cu doar 0,2%, față de aceeași perioadă a anului precedent).

Obsesia Germaniei pentru austeritate bugetară în zona euro împiedică economiile să crească, avertizează un reputat profesor de economie, care propune în schimb ştergerea datoriilor ţărilor din regiune şi lăsarea sectorului privat să-şi reducă datoriile într-un ritm mai lent, scrie CNBC. „Germanii greşesc. În această situaţie ar tre­bui ca statele să urmeze o politică bugetară care să dea un imbold economiilor şi să înce­ti­neas­că ritmul de reducere a gradului de înda­to­rare al sectorului privat“, spune profesorul aus­tralian de economie Steve Keen, care con­duce Fa­cultatea de Economie, Politică şi Istorie a Universităţii Kingston din Londra.

Prezentele instrucţiuni privind elaborarea şi aplicarea normelor consumului de resurse materiale în construcţii, definesc scopurile de bază, principiile, structura generală a sistemului normelor de consum al resurselor materialelor, cerinţele faţă de tipurile de norme şi domeniile de aplicare a acestora. Instrucţiunile determină de asemenea, componenţa, regulile şi metodele fundamentale de determinare şi aplicare a normelor pierderilor dificil eliminabile şi deşeurile de materii prime, materiale, articole şi construcţii în procesul de producţie a acestora, execuţie a lucrărilor şi prestare a serviciilor în construcţii.

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia persoanelor cu dizabilităţi în anul 2013. Numărul persoanelor cu dizabilităţi Potrivit estimărilor la nivel global în anul 2010 persoanele cu dizabilitate reprezintă circa 15% din populaţia lumii1, iar circa două treimi din aceste persoane sunt din ţările în curs de dezvoltare şi cu economie de tranziţie.

Pentru că statele din zona euro, abia ieşite din recesiune şi pândite deja de alta, îşi ghidează revenirea după interesul economic propriu sau chiar politic şi nu după cel colectiv, Banca Centrală Europeană a ajuns singura autoritate cu puterea de a acţiona decisiv pentru protejarea uneia dintre cele mai mari şi mai dezvoltate economii din lume. Pieţele aşteaptă cu sufletul la gură orice indiciu privind următorul pas al BCE, care ar putea fi făcut chiar săptămâna viitoare.

În conformitate cu prevederile Legii cu privire la comerțul interior nr. 231 din 23.09.2010, produsele şi serviciile se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova la preţuri libere de vînzare, cu excepţia preţurilor/tarifelor reglementate de către stat. Preţul la comercializarea produselor/serviciilor social importante de primă necesitate, a căror listă reflectă comportamentul consumatorilor din păturile social vulnerabile, se aprobă de către Guvern şi se reglementează prin limitarea rentabilităţii la producere şi/sau a adaosului comercial la vînzarea acestora.