Persoana fizică G. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S. cu privire la rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului cu viciu juridic ascuns, solicitând desfiinţarea cu efect retroactiv a contractului, încasarea de la pârât în beneficiul său a sumei achitate pentru autoturismul vândut cu viciu juridic în sumă de 65 mii lei, a cheltuielilor suportate în rezultatul încheieri contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului în sumă de 2,69 mii lei (achitate ca taxe pentru folosirea drumurilor şi a altor taxe), a sumei de 2,03 mii lei ce constituie taxa de stat şi 3,35 mii lei cheltuieli pentru asistenţă juridică.

În Moldova există condiții avantajoase pentru investitorii care își doresc afaceri oneste și transparente. O demonstrează cifrele oficiale BNM, potrivit cărora, anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Este vorba despre investitori din România, Marea Britanie, Olanda, Franța, Estonia, Italia, Rusia, Germania, Turcia și Luxemburg, care au luat decizia inspirată de a-și extinde sau de a pune bazele unui business în țara noastră. Activitatea lor de succes confirmă o dată în plus că Republica Moldova este o destinație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini, ca urmare a unui șir de reforme fiscale, politici guvernamentale, implementate în ultimii ani, în diverse sectoare ale economiei naționale, dar și a eforturilor de promovare consolidate.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” lansează analiza „Rolul Uniunii Europene în stimularea exportului din Republica Moldova”, semnată de Alexandru Fală. Scopul acesteia este de a înțelege, în baza estimărilor econometrice, factorii determinanți ai performanței exporturilor Republicii Moldova. „În special, am încercat să estimăm contribuția economiei UE la creșterea exporturilor totale. În așa mod, constatăm faptul că succesul tranziției economiei moldovenești spre un model de creștere bazat pe exporturi depinde, în mod esențial, de nivelul de integrare pe piața UE.

Ministerul Finanțelor anunță despre lansarea celui de-al III-lea apel de propuneri de proiecte în cadrul Programului Transnațional Dunărea 2014-2020, care constituie un program de cooperare teritorială european, fiind un instrument de finanțare ce are drept scop sprijinirea dezvoltării strategiei macro-regionale a Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, consolidarea integrării teritoriale și abordarea obstacolelor comune. Domeniile vizate sunt: mediu și cultură, conectivitate și responsabilitate energetică, guvernanță, inovare și responsabilitate socială. Apelul de propuneri este deschis din 28 ianuarie 2019 și va dura până la 8 martie curent, ora 14:00, iar structurile ce pot aplica pentru finanțare în cadrul apelului sunt autoritățile locale/regionale/naționale/instituțiile de drept public, organizațiile internaționale și organizațiile non-profit.

Premierul Pavel Filip a participat ieri, 11 decembrie 2018, la o ședință de lucru cu membrii biroului permanent al Confederației Naționale a Patronatului din Moldova (CNMP). În cadrul acesteia, au fost abordate o serie de probleme social-economice din țară și modalitățile de rezolvare a acestora. Un subiect important al discuțiilor a vizat situația în care agenții economici sunt obligați să prezinte Biroului Național de Statistică un număr exagerat de rapoarte statistice, unele dintre care sunt irelevante pentru activitatea întreprinderilor.

1. Destinația și importanța sistemului PERLAS în analiza activității AEÎ Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) prezintă anual, trimestrial și lunar către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), dar și altor părți interesate situații financiare și rapoarte speciale, în conformitate cu prevederile Indicațiilor metodice privind particularitățile contabilității și prezentării informațiilor în situațiile financiare ale asociațiilor de economii și împrumut (aprobate prin ordinul MF nr. 166 din 30.12.2016, în continuare – Indicații) și Instrucțiunea cu privire la raportarea asociațiilor de economii și împrumut (aprobată prin Hotărârea CNPF nr. 54/3 din 11.12.2017, în continuare - Instrucțiunea), care stabilesc formele și regulile de întocmire și prezentare a situațiilor financiare și rapoartelor specifice (în continuare – rapoarte).

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

În 11 luni ale anului 2018, volumul exporturilor de mărfuri a constituit $2487,9 mil., cu 13,5% mai mult decât în perioada similară din aul 2017, informează Biroul Național de Statistică. Potrivit datelor, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $1696,8 mil., ceea ce reprezintă 68,2% din total, fiind în creștere cu 15,6% față de ianuarie-noiembrie 2017. În același timp, reexporturile de mărfuri au însumat $791,1 mil. sau 31,8% din totalul exporturilor, majorându-se cu 9,3% comparativ cu perioada ianuarie-noiembrie 2017. BNS mai informează că exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene au însumat $1726,1 mil., cu 19,9% mai mult față de ianuarie-noiembrie 2017, deținând o cotă de 69,4% în totalul exporturilor.

Ministerul Economiei și Infrastructurii a organizat ședința reuniunii Consiliului Euro-Asiatic de Standardizare (EASC). În cadrul ședinței au participat reprezentanții țărilor din spațiul CSI (Belarus, Federația Rusă, Kazahstan, Uzbekistan, Ucraina, Kârgâzstan, Tadjikistan, Armenia, Azerbaidjan), conducători ai organizațiilor de standardizare, metrologie, acreditare și certificare. Principalele subiecte de discuție a celei de-a 54-a ședințe au fost axate pe dezvoltarea cooperării în cadrul EASC pentru implementarea Planului de acțiune necesar implementării Concepției pentru dezvoltarea CSI în perioada anilor 2016-2020, modernizarea proceselor de standardizare interstatală.

Ministerul Economiei şi Infrastructurii a anunţat că, în rezultatelor negocierilor purtate dintre autoritățile Republicii Moldova și cele ale Ucrainei, ţara vecină a acordat o cotă suplimentară de 5000 autorizații pentru transportul internațional de mărfuri transportatorilor din Moldova, care vor suplini cele 3000 autorizaţii anterioare . Operatorii din ţara noastră vor avea posibilitatea de a transportat mărfuri atât în regim bilateral, cât și în regim de tranzit pe teritoriul ucrainean.

În 11 luni ale anului 2018, persoanele fizice au importat mărfuri și produse în valoare de $164,7 mil., cu 6,8% mai puțin în raport cu aceeași perioadă din anul 2017. Diminuarea a fost condiționată, în principal, de reducerea importurilor de autoturisme cu 13,1%, comunică Biroul Național de Statistică cu referire la activitatea de comerț în lunile ianuarie-noiembrie 2018. Totodată, în această perioadă în țara noastră au fost importate mărfuri în sumă de $5244,8 mil., mai mult decât în perioada similară din anul 2017 cu 20,3%. Potrivit datelor, importurile de mărfuri din țările Uniunii Europene a atins nivelul de $2614,2 mil., cu 20,5% mai mult față de ianuarie-noiembrie 2017, deținând o pondere de 49,8% din totalul importurilor.

Guvernul a susţinut facilitarea călătoriilor reciproce dintre Republica Moldova și Ucraina pentru categoriile de persoane care, conform specificului activităţilor lor, traversează frecvent hotarele ambelor state, cu depășirea termenului de 90 zile de aflare pe teritoriul altui stat într-o perioadă de 180 zile.

Biroul Național de Statistică informează că, de la începutul anului curent, exporturile de mărfuri au totalizat circa $2,2 mld., cu 15,6% mai mult decât în perioada corespunzătoare din anul 2017. Totodată, în luna octombrie au fost înregistrate cele mai multe exporturi de la începutul anului 2018, care au atins suma de $259 mil., cu 24,9% mai mult față de luna septembrie, fiind, totuși, cu 3,5% mai mică comparativ cu luna octombrie a anului precedent. Exportul de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene a constituit $1,5 mld. (creștere cu 22,9% față de ianuarie-octombrie 2017) și deținând o cotă de 69,5% în total exporturi.

Agenții economici vor putea importa nămol roșu (reziduu de bauxtină) și zgura de furnal. Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege ce prevede modificări la Legea privind deșeurile. Acestea prevăd completarea tabelului nr. 7 din Lege, ce conține lista materiei primă secundară pasibilă importului cu cele 2 poziții menționate. Potrivit autorilor, proiectul a fost elaborat ca urmare a adresării conducerii SA „Combinatul de ciment din Râbnița” către comisia parlamentară mediu și dezvoltare regională, care s-a confruntat cu problema lipsei nămolului roșu și a zgurii de furnal pe teritoriul RM – deșeuri destinate utilizării în calitate de materie primă secundară în industria de producere a cimentului.

Săptămâna curentă Parcul Logistic Agro-industrial din Sângerei va exporta primul lot de mere în Arabia Saudită. Întreprinderea a fost deschisă anul trecut, în cadrul proiectului „Dezvoltarea sectorului agricol prin crearea unei rețele agricole transfrontaliere”, realizat cu suportul Uniunii Europene și este amplasată pe un teren de 1,58 ha. Aici funcționează un frigider cu o capacitate de 1,6 mii tone, care este destinat păstrării fructelor și legumelor, și o linie de sortare. Actualmente, 6 producători agricoli din 5 raioane îşi păstrează aici merele şi prunele.

La Vinița (Ucraina), a avit loc ședința Grupului de lucru moldo-ucrainean în domeniul transporturilor. Evenimentul a fost organizat cu scopul îndeplinirii prevederilor stabilite în cadrul celei de-a XIV-a ședințe interguvernamentale a Comisiei mixte moldo-ucrainene cu privire la cooperarea comercial-economică. În discuție au fost puse aspectele de îmbunătățire a cadrului legal de reglementare în domeniul transportului rutier internațional și aerian, realizarea proiectului construcției podului Soroca-Iampol

La Chișinău ar putea fi asamblate autobuze electrice. Intenția a fost enunțată în timpul vizitei premierului Pavel Filip la uzina „Belkommunmash” din Belasus, specializată în producerea unităților de transport public electric. În acest sens, a fost discutată posibilitatea creării unei întreprinderi mixte moldo-belaruse de asamblare a autobuzelor electrice în capital Moldovei. „Acesta este transportul public de viitor, ne dorim să asamblăm aceste autobuze la Chișinău. Vom avea astfel posibilitatea să exportăm și în alte țări un produs care este asamblat în Republica Moldova”, a spus Pavel Filip, după testarea unui autobuz electric.

În ianuarie-septembrie 2017, Moldova a cumpărat din Ucraina energie electrică în sumă de $44,35 mil. sau de 127,8 ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2016. Aceste date sunt prezentate de Serviciul fiscal de stat al Ucrainei care a menționat că în 9 luni din anul trecut livrările de curent ucrainean în Moldova au fost de $347 mii. După volumul importului de energie electrică din Ucraina în ianuarie-septembrie 2017 Moldova este pe locul doi, cu o cotă de 23,39% din volumul total.

La 30 ianuarie curent, la Kiev a avut loc întrevederea Copreședinților Comisiei interguvernamentale moldo-ucrainene privind cooperarea comercial-economică. Delegația Republicii Moldova a fost condusă de către Serghei Pușcuța, Viceprim-ministru, Ministru al Finanțelor, Copreședintele părții moldave a Comisiei interguvernamentale moldo-ucrainene privind cooperarea comercial-economică. În cadrul vizitei, Vicepremierul Serghei Pușcuța a avut o întrevedere cu Ministrul politicilor sociale al Ucrainei, Iulia Sokolovskaia, Copreședintele părții ucrainene. Cei doi oficiali au discutat despre stadiul actual al relațiilor comercial-economice dintre cele două țări, precum și oportunitățile de impulsionare a acestora.

Ministerul Finanţelor comunică că, din 1 octombrie 2018, organizațiile non-profit, autoritățile publice locale, alte structuri/instituții ce se conduc de legislația/ dreptul public, după caz, pot înainta cereri pentru finanțarea propunerilor de proiecte în cadrul Programului Operațional Comun pentru Bazinul Mării Negre 2014 – 2020. Propunerile trebuie să fie aliniate la obiectivele, prioritățile și rezultatele scontate ale Programului. Suma fondurilor Instrumentului European de Vecinătate (ENI), disponibile pentru cel de-al II Apel de propuneri, este de circa 24,5 mil. euro (grant).