Partea I. 2. Condițiile cerute de la evenimentul justificator   Din conținutul art. 904 din CC se desprind următoarele condiții pe care un eveniment trebuie să le reunească pentru a justifica o neexecutare a unei obligații contractuale.   (1) Evenimentul să fie un impediment pentru neexecutare Justificarea se poate aplica oricărei obligații, inclusiv obligației pecuniare. Art. 904 nu se aplică doar obligațiilor contractuale, ci obligațiilor din orice sursă: contracte, delicte, îmbogățire nejustificată. De exemplu, în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul conform art. 1990, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942), cu excepția cazului când se poate prevala de dispozițiile art. 904.

INCOTERMS-ul reprezintă o formă cunoscută la nivel internațional ce reglementează într-un format standardizat condițiile exacte de livrare și de primire/recepționare a mărfurilor între vânzător și cumpărător. Totodată, acesta constituie un ansamblu de reguli prin care se determină drepturile şi obligaţiile părţilor în contractul de vânzare internaţională. Alegerea unei reguli de interpretare a termenilor comerciali INCOTERMS este rodul progresului de negociere între părţi şi exprimă raportul de forţe economice dintre acestea. Pentru definirea principalelor reguli INCOTERMS, sunt luate în considerare ca punct de plecare: predarea mărfii, stabilimentul vânzătorului şi cel al cumpărătorului.

În Moldova există condiții avantajoase pentru investitorii care își doresc afaceri oneste și transparente. O demonstrează cifrele oficiale BNM, potrivit cărora, anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Este vorba despre investitori din România, Marea Britanie, Olanda, Franța, Estonia, Italia, Rusia, Germania, Turcia și Luxemburg, care au luat decizia inspirată de a-și extinde sau de a pune bazele unui business în țara noastră. Activitatea lor de succes confirmă o dată în plus că Republica Moldova este o destinație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini, ca urmare a unui șir de reforme fiscale, politici guvernamentale, implementate în ultimii ani, în diverse sectoare ale economiei naționale, dar și a eforturilor de promovare consolidate.

În luna aprilie 2012, două persoane fizice au încheiat un contract de vânzare-cumpărare, prin care V.S. a cumpărat, iar I.M. a vândut afacerea în domeniul curăţătoriei covoarelor sub denumirea „Cistiulea” (Чистюля). Afacerea constă din tot utilajul necesar pentru prestarea serviciilor, precum şi camionul Mercedes, pe care era amplasată publicitatea cu conţinutul „Curăţarea covoarelor şi cuverturilor, Химчистка ковров и пледов, Новое немецкое оборудование, (Чистюля)”, fapt confirmat prin raportul de verificare tehnică nr.0042505 din 09 martie 2012 şi permisiunea de amplasare a publicităţii, eliberată de către Ministerul Afacerilor Interne, Direcţia Poliţiei Rutiere nr. 7/1099 din 20 aprilie 2011. Din data procurării şi până în prezent V.S. gestionează afacerea, activând în bază de patentă de întreprinzător, dezvoltând-o din an în an. Astfel, V.S.

Angajați ai Serviciului Fiscal de Stat au participat la un atelier de lucru cu genericul ,,Combaterea fraudelor și a economiei tenebre”. Evenimentul s-a desfășurat pe durata a două zile (10-11 mai 2017) și a fost organizat de membrii delegației Uniunii Europene în Republica Moldova în cooperare cu SFS. La întrunire au participat reprezentanți ai delegației Uniunii Europene și ai Ambasadei Republicii Lituania, șefi de direcție din cadrul SFS.

Cetățenii RM, care au lucrat în Franța și vor reveni acasă, vor deveni beneficiari ai Programului Oficiului Francez pentru Imigrare și Integrare (OFII). Guvernul a aprobat în cadrul sedinţei din 21 noiembrie curent Acordul – cadru de parteneriat dintre Ministerul Sănătății, Muncii și Protecție Sociale și OFII pentru punerea în aplicare a Programului OFII de ajutor pentru reintegrare în Republica Moldova.

Într-un interviu, guvernatorul băncii centrale a Moldovei, Sergiu Cioclea, și ministrul Finanțelor al Republicii Moldova, Octavian Armasu, au vorbit despre modul în care țara a depășit anii care au condus la programul FMI și despre sarcinile pe care le văd în continuare, înainte ca Republica Moldova să poată să stea din nou în picioare. Economia moldovenească a trecut printr-un patch brut, dar sa îmbunătățit recent. Cum ați abordat cele mai mari provocări?

Conform art. 344 din Codul de procedură civilă (CPC), ordonanța judecătorească este o dispoziție dată unipersonal de judecător, în baza materialelor prezentate de creditor, privind încasarea de sume băneşti sau revendicarea de bunuri de la debitor în pretențiile specificate la art. 345. Ordonanța judecătorească reprezintă un act executoriu care se îndeplineşte în modul stabilit pentru executarea actelor judecătoreşti. Conform art. 345 lit. j) din CPC, se emite ordonanță judecătorească în cazul în care pretenția rezultă din restantele de impozit sau din asigurarea socială de stat.

SRL ,,F” şi SA ,,C” au depus cerere de chemare în judecată împotriva SA ,,Apă…” cu privire la anularea actelor administrative. În motivarea cererii reclamanții au invocat că, începând cu luna mai 2017, SA ,,Apă…” a adoptat faţă de un număr de circa 100 de agenți economici din mun. Chişinău o poziție discriminatorie şi anticoncurențială de aplicare selectivă a legii la stabilirea tarifelor pentru recepționarea şi preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți. Aceștia au menționat că, în luna aprilie a anului 2017, au recepționat de la SA ,,Apă…” notificările privind rezilierea unilaterală de către SA ,,Apă…” a contractelor de recepționare şi preepurare a apelor uzate cu concentrații majorate de poluanţi încheiate între SA ,,Apă…” şi reclamanți.

În articolele din numerele precedente au fost dezvoltate în detaliu principalele noțiuni și concepte în ceea ce ține de desfășurarea activității de întreprinzător pe teritoriul RM de către o entitate străină. Astăzi vom analiza unele situații specifice, și anume: a)impozitarea activității companiilor de transport ce operează internațional; b)impozitarea activității în cadrul întreprinderilor asociate; c)impozitarea activității în cadrul societăților civile.

Organele vamale ar putea înregistra, la importul în țara noastră, datele odometrului mijloacelor de transport, inclusiv aspectul exterior al acestora. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede completarea Codului vamal și a Legii cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul de lege este elaborat în vederea asigurării accesului subiecților la mijloace de transport sigure și calitative, precum și la diminuarea cazurilor de fraudare a datelor odometrului.

Biroul Național de Statistică informează că, de la începutul anului curent, exporturile de mărfuri au totalizat circa $2,2 mld., cu 15,6% mai mult decât în perioada corespunzătoare din anul 2017. Totodată, în luna octombrie au fost înregistrate cele mai multe exporturi de la începutul anului 2018, care au atins suma de $259 mil., cu 24,9% mai mult față de luna septembrie, fiind, totuși, cu 3,5% mai mică comparativ cu luna octombrie a anului precedent. Exportul de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene a constituit $1,5 mld. (creștere cu 22,9% față de ianuarie-octombrie 2017) și deținând o cotă de 69,5% în total exporturi.

La cererea cititorilor – stie ea cine este – abordez si aceasta tema, a managerilor obsedati de control. Si Doamne, nu sunt putini deloc! Acuma as face o distinctie intre managerii obsedati de control si antreprenori sau patroni obsedati de control. Astia din urma sunt mai multi si mai dificili. Este normal, pentru ca este mult mai speriat despre ce se intampla cu banii LUI. Ce-i face sa fie obsedati de control? — Nestiinta sau incompetenta — Obsesia ca vor fi furati — Lipsa de incredere — Pasiunea pentru micro-management — Frica care genereaza tendinta de a fi mereu in control in orice imprejurare a vietii. Le vom lua pe rand, desi cam toate au legatura unele cu altele. O sa va si explic cum.

Liberalizarea și dezvoltarea economică în secolul XX și XXI a generat dezvoltarea mobilităţii contribuabililor, tranzacţiilor transfrontaliere şi internaţionalizarea instrumentelor financiare, dar, totodată, au determinat statele să coopereze mai mult, prin crearea sistemelor de schimb de informaţii și asistență reciprocă. Dispoziţiile legale naţionale în materia recuperării restantanțelor fiscale se aplică numai în interiorul graniţelor statelor. Prin urmare, autorităţile fiscale naţionale nu au posibilitatea de a recupera ele însele impozitele şi taxele în afara graniţelor lor. De aceea, a apărut necesitatea cooperării între state în vederea oferirii de asistenţă internaţională în materie de recuperare a restanțelor fiscale.

Cetățenii Republicii Moldova care activează în Franța și care doresc să revină acasă vor beneficia de suport în reintegrarea socială. Guvernul, în cadrul ședinței din 27 septembrie curent, a susținut semnarea unui Acord-cadru de parteneriat dintre Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale din RM și Oficiul Francez pentru Imigrare și Integrare de punere în aplicare a programului de ajutor pentru reintegrare în Republica Moldova.

Cetățenii Republicii Moldova care au muncit în Franța, la reântoarcerea în țară, vor primi suport pentru reintegrarea în câmpul muncii, care prevede asigurarea unei părţi din salariul brut, în afara contribuțiilor angajatorului, ce va fi determinată împreună cu angajatorul candidatului recrutat, în proporție de maxim 50%, pe parcursul primului an din contractul de muncă.

Serviciul Fiscal de Stat aplică instrumentele fiscale menite să contribuie la creșterea eficienței acțiunilor de prevenire și combatere a fraudei fiscale, utilizate de către SFS față de contribuabilii cu risc de neconformare fiscală. Acestea sunt descrise în Programul de conformare voluntară pentru anul 2019. Așadar, tratamentele de conformare sunt divizate în cele de conformare voluntară și conformare forțată, și se aplică pentru diferite categorii de contribuabili: persoanele fizice și juridice ce desfășoară activitate de întreprinzător, agenții economici care admit restanțe la bugetul public național, persoanele fizice – posibili subiecți ai estimării veniturilor prin metode și surse indirecte și alți contribuabili din sectorul administrat.

Aceasta este una din constatările Curții de Conturi în urma efectuării auditului Rapoartului de conformitate combinat cu auditul performanței și auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016. Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Rapoartele menționate a fost publicată în Monitorul Oficial Nr. 201-213 din 23 iunie curent.

Având în vedere prevederile art. 13 alin. (2) lit. e) din Legea contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007 (în continuarea – Legea contabilității) prin care se stipulează că persoanele specificate la alin. (1)1 sunt obligate să organizeze sistemul de control intern inclusiv inventarierea, precum și conform prevederea art. 412 al prezentei legi care stipulează această obligativitate, în prezentul articol vom expune opinia aferent modalității de organizare a sistemului de control intern.

Combinatul Republican de producție și de instruire a Invalizilor „Bunătate” SRL și întreprinderea de Producție și Instruire a Invalizilor „Handi” SRL vor fi ecxluse din Lista organizațiilor și întreprinderilor societăților orbilor, societăților surzilor și societăților invalizilor, scutite de vărsare la buget a TVA aferentă mărfurilor produse și serviciilor prestate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 182 din 13 martie 2013.