Se interzice importul de produse alimentare cu termenul de valabilitate de până la 90 de zile în cazul în care au rămas mai puțin de 1/3 din termenul de valabilitate stabilit de producător, iar pentru restul produselor alimentare se interzice importul în cazul în care au rămas mai puțin de 60 de zile până la expirarea termenului de valabilitate al acestora, prevede proiectul modificărilor la Legea nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor, înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă. Documentul prevede revenirea la termenii de valabilitate stabiliți în redacția anterioară a Legii prenotate (art.21 alin. 3)).   Autorul menționează că, la momentul aprobării în anul 2018 a Legii nr. 306/2018, legiuitorul a stabilit două condiții diferențiate:

Majoritatea economiştilor se aşteaptă ca economia americană să intre în recesiune în următorii doi ani, chiar dacă sunt de părere că data la care acest lucru se va întâmpla va fi amânată de acţiunile adoptate de Rezerva Federală (Fed), arată rezultatele unui sondaj de opinie. Din cei 226 de economişti intervievaţi de National Association for Business Economics (NABE), o asociaţie americană specializată în economie, 38% prognozează o intrare în recesiune a primei economii mondiale în 2020, 34% în anul 2021 şi 14% mai târziu. În schimb, doar 2% dintre economişti prognozează o recesiune în acest an, faţă de 10% la precedentul sondaj realizat în luna februarie.

În cadrul procedurii de insolvabilitate este admisă cesiunea creanțelor, care are loc prin subrogarea în drepturi.

În Moldova va fi implementată platforma digitală destinată autorităților publice locale (APL), prin care autoritățile publice centrale (APC) vor furniza resurse digitale importante pentru gestiunea eficientă a activităților la nivel local. De asemenea, această platformă urmează să integreze servicii guvernamentale existente ca semnătura electronică, plățile electronice, verificarea împuternicirilor de reprezentare etc., precum și să faciliteze interacțiunea digitală cu cetățenii și mediul de afaceri.   IP „Agenția de Guvernare Electronică” cu suportul experților Băncii Mondiale a elaborat proiectul Conceptului Portalului Administrației Publice Locale din Republica Moldova (e-APL), care a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat și urmează a fi aprobat prin hotărâre de Guvern. La momentul de față acesta este propus și pentru consultări publice.

În Monitorul Oficial din 28 mai curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi nr.16 din 29 aprilie 2021 cu privire la Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Economiei și Infrastructurii încheiate la 31 decembrie 2020.   Misiunea de audit public extern a fost realizată conform Programelor activității de audit a Curții de Conturi pe anii 2020 și 20212, având drept scop oferirea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Economiei și Infrastructurii încheiate la 31 decembrie 2020 nu conțin, în ansamblul lor, denaturări semnificative, cauzate de fraude sau erori, precum și emiterea unei opinii.  

Societate de registru este persoană juridică cu forma de organizare juridică de societate pe acțiuni, autorizată în conformitate cu Legea nr. 171/2012 privind piața de capital, a cărei activitate de bază, cu titlu exclusiv pe piața de capital este ţinerea registrelor acționarilor. Noțiunea se va regăsi în Legea nr. 171/2012 privind piața de capital și are drept scop restabilirea cadrului legal pentru activitatea de ținere a registrului acționarilor de către societățile de registru. Amintim, reglementările acestei activități existente anterior pe piața valorilor mobiliare au fost abrogate prin Legea nr. 58/2017, funcțiile ce țin de evidența conturilor și registrelor deținătorilor de VM fiind delegate Depozitarului unic central.  

Săptămâna trecută, Guvernul a anunțat lansarea începând cu 1 iunie 2023 a unui nou Program guvernamental de suport a antreprenoriatului și stimularea investițiilor inovaționale, întitulat generic Programul ”373” , elaborat de către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și care va fi implementat de către Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).

Cartuşele şi rezervele pentru ţigarete electronice, preparatele destinate utilizării în cartuşe şi rezerve pentru ţigarete electronice de la poziția tarifară 382499960 vor fi marcate obligatoriu cu timbru de acciză pentru fiecare unitate în parte. Aplicarea timbrului de acciză de către producător se va efectua direct pe pachet.   Proiectul de lege ce prevede completarea art. 123 din Codul fiscal a fost înaintat cu titlul de inițiativă legislativă de un grup de deputați și a fost examinat în cadrul ședințelor mai multor comisii parlamentare, convocate pe data de 13 aprilie.

Potrivit Programului de dezvoltare a controlului financiar public intern pentru anii 2018-2020 și Planului de acțiuni pentru implementarea acestuia, se intenționează crearea și punerea în aplicare a unui sistem de evaluare a subdiviziunilor de audit intern. În acest sens, Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea calității activității de audit intern în sectorul public. Documentul stabilește cerințele necesare pentru evaluarea calității activității de audit, realizată prin evaluare internă și externă.

Până la 22 aprilie 2022 Ministerul Finanțelor este în așteptarea propunerilor de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 235/2017, prin care a fost aprobat Regulamentul privind stingerea obligației fiscale prin compensare și/sau restituirea mijloacelor bănești.   Autoritatea a plasat anunțul de inițiere a  procesului de elaborare a proiectului hotărârii de Guvern cu privire la modificarea respectivului Regulament.  Astfel, peroanele interesate pot expedia opiniile și sugestiile în adresa persoanei responsabile pentru elaborarea proiectului: Naval Valentin (inspector), număr telefon 022 82 33  04, email:  valentin.naval@sfs.md.  

Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul comercializării deșeurilor de metale feroase și neferoase va fi reglementat în Codul fiscal (CF). În cadrul ședinței plenare ale Parlamentului din 7 aprilie în lectura a doua a fost aprobat cu 54 de voturi proiectul de lege ce prevede suplinirea Titlului II al CF cu capitolul 104 (art. 6920-6925), prevederile căruia se vor aplica doar în cazul activităților de comercializare de către persoanele fizice rezidente către agenții economici licențiați a deșeurilor de metale feroase și neferoase pe teritoriul Moldovei. Nomenclatorul de deșeuri de metale care pot fi colectate de subiecții impozabili va fi stabilit de Ministerul Mediului.  

Ca urmare a modificărilor efectuate în Codul fiscal (CF) prin prisma Legii nr. 356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2023), conform art. 21 alin. (6) din CF, veniturile contribuabililor care desfăşoară activitate de întreprinzător obţinute din tranzacţiile economice cu fondatorii sau alte persoane interdependente efectuate la preţ mai mic decât preţul de piaţă se ajustează în scopuri fiscale la preţul de piaţă.

Pentru o generalizare a primei părți recapitulăm că angajații din unitățile cu autonomie financiară sunt salarizați în baza prevederilor:

Proiectul ce prevede completarea Legii nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii, (inițiativă legislativă înaintată de un grup de deputați) ce vine cu un nou mecanism de garantare a creditelor pentru IMM-uri emise de către Fondul de Garantare a Creditelor (FGC) gestionat de ODIMM, a primit avizul pozitiv al Guvernului în cadrul ședinței din 9 martie 2022.   Astfel, autorii inițiativei propun suplinirea Legii nr. 179/2016 cu noțiunea „garanție de portofoliu” care va reprezenta angajamentul prin care o instituție care gestionează fondurile de garantare a creditelor va prelua riscul de credit

Lista tipurilor de operațiuni de prelucrare care fac obiectul cerinței de efectuare a unei evaluări a impactului asupra protecției datelor cu caracter personal a fost aprobată prin Ordinul nr.27 al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal din 31 martie 2022, fiind publicată în MO.   Evaluarea impactului reprezintă un instrument prevăzut de rigorile europene privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, având scopul de responsabilizare a operatorilor în vederea stabilirii măsurilor adecvate, care trebuie luate pentru a demonstra că prelucrarea datelor respectă prevederile legale.

Salariul minim pe țară se va stabili și se va reexamina de Guvern, în modul prevăzut de legislație, după consultarea partenerilor sociali, în funcţie de creşterea sumară anuală a indicelui preţurilor de consum şi a ratei de creştere a productivităţii muncii la nivel național.   Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce prevede substituirea noțiunii „cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real” cu „cuantumul salariului minim pe țară” prin care se subînțelege valoarea minimă obligatorie a retribuției muncii garantată de către stat pentru munca prestată de salariați, stabilită în Legea salarizării nr.847/2002.

Guvernul a susținut proiectul modificărilor la Legea nr. 1420/2002 cu privire la filantropie şi sponsorizare care, în opinia autorilor, vine cu reglementări mai clare în vederea  realizării activităților vizate.   Inițiativa a fost elaborată de către Ministerul Justiției în baza rezultatelor unui studiu, care a demonstrat că redacția actuală a Legii nr. 1420/2002 nu stabilește clar diferența dintre filantropie și sponsorizare; nu conține norme privind contractul de sponsorizare/filantropie, precum și mecanismele de realizare ale acestora; nu reglementează clar mecanismul de acordare a sponsorizărilor și oferirea suportului filantropic, mecanismul de raportare etc.

În 2023, autoritățile din RM au inițiat o reformă semnificativă a sectorului financiar, orientată spre creșterea stabilității și a rezilienței sistemului. Reforma a vizat consolidarea cerințelor de capital și de guvernanță a entităților financiare, precum și extinderea măsurilor de protecție a consumatorilor.

Inițiativa legislativă privind modificarea unor acte normative înregistrată în Parlament are ca scop îmbunătățirea cadrului normativ de reglementare a muncii zilierilor, ținând cont de problema lipsei forței de muncă în agricultură ce tinde spre acutizare, în pofida adoptării Legii nr.22/2018 privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, prin care s-a încercat încadrarea într-un cadru legal al acestor lucrători. În opinia autorului proiectului, este necesară ajustarea în continuare a politicilor în domeniul muncii prestate de zilieri.   Astfel, este propusă oferirea unor stimulente fiscale și sociale pentru muncitorii zilieri, care să facă munca în agricultură mai atractivă. Printre acestea se regăsesc reducerea

Guvernul a oferit aviz pozitiv proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către un grup de deputați în Parlament și care are drept scop reducerea prejudiciul cauzat consumatorilor și efectelor sociale negative care decurg din supraîndatorare și spiralele datoriilor. Totodată, Executivul a venit cu un șir de recomandări de îmbunătățire a prevederilor din document.   Documentul examinat în cadrul ședinței Guvernului de ieri, 2 martie, prevede un șir de completări la Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor, Legea nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară și Legea nr. 139/2007 asociațiilor de economii și împrumut care, în condițiile aprobării inițiativei în redacția propusă, vor reglementa cerințele de creditare responsabilă.