Când trebuie de întocmit actul de achizitie a serviciilor de locațiune, dacă achitarea pentru acestea se face după termenul stabilit de părți?   Prin contractul de locaţiune, care trebuie să fie întocmit în scris, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 Cod civil CC)). Termenul locațiunii nu poate depăși 99 de ani.  

În conformitate cu prevederile alin. (3) art. 90¹ din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 din Codul fiscal, reţin un impozit în mărime de 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie si/sau folosinţă (locaţiune, arenda, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare si imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.     

În conformitate cu prevederile pct.189 al SNC „Imobilizări necorporale și corporale” (INC), entitatea poate reevalua obiectele de imobilizări complet amortizate, separat de clasa din care ele fac parte, cu stabilirea acestora unei noi valori și a unei noi durate de utilizare corespunzătoare perioadei estimate rămase de utilizare. Menționăm, că în cazul dat entitatea poate, însă nu este obligată să reevalueze imobilizarea necorporală sau corporală dacă aceasta complet a fost amortizată și ulterior este utilizată în activitatea sa. Această situație apare din cauza necoinciderii duratei de amortizare determinată la recunoașterea inițială a activului imobilizat cu durata efectivă de utilizare.

Coeficientul de indexare al pensiilor ar putea fi modificat, constituind rata inflației la sfârșitul anului precedent, exprimată drept creșterea prețurilor de consum în luna decembrie a aceluiași an față de luna decembrie a anului precedent.   Guvernul a oferit aviz pozitiv pentru inițiativa legislativă prin care se propune asigurarea echității sistemului de pensii prin reducerea decalajului între cele mai mari și cele mai mici pensii. În document se menționează că pensia medie pentru limită de vârstă la 1 ianuarie curent a constituit 2595 lei, în timp ce pensia maximă a depășit 120 mii lei.

Se propune indexarea de la 1 aprilie curent a nivelului venitului lunar minim garantat în mărime de 7, 0%, având în vedere rata inflației la sfârșitul anului precedent. Astfel, după indexare, nivelul venitului lunar minim garantat va constitui: pentru un adult – 1749 lei, iar pentru un copil – 1819 lei.

Persoana fizică care nu desfășoară activitate întreprinzător a transmis în anul 2020 în locațiune deţinătorului de patentă de întreprinzător un imobil, iar venitul sub formă de chirie obținut de către aceasta a fost declarat în Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18), fiind achitat impozitul pe venit la cota da 12%. Corect sau nu a procedat persoana fizică în speța examinată?

În practica agenților economici deseori survin situaţii, când angajaților, fie cu ocazia sărbătorilor, fie sistematic (lunar, trimestrial), în temeiul regulamentului intern, li se oferă cadouri, inclusiv prime în formă nemonetară. În momentul de față a rămas nemodificată prevederea de la pct. 12 din Anexa nr. 3 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (în continuare – Legea 489/1999), conform căreia nu se calculează contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – ASSO) aferente sumelor ce constituie valoarea cadourilor (premiilor în obiecte) primite de către angajaţi sau de către foștii angajaţi la locul de muncă de bază.

(29.2.5.17) Urmează persoanele fizice de a include în venitul brut și de a declara veniturile din care a fost efectuată reţinerea finală a impozitului pe venit? (29.1.1.21) Cum urmează a fi efectuată achitarea prealabilă a impozitului în cazul repartizării dividendelor pe parcursul anului?

Agentul economic SRL „ALFA”, ca urmare a aplicării clauzei penale, obține despăgubire în sumă de 8 000 lei. Constituie oare suma menționată sursă de venit impozabilă? Și, în cazul răspunsului afirmativ, în care moment se include suma dată în venit – în momentul calculării penalității și contabilizării aceseia sau atunci când debitorul și-a executat obligația de plată a sumei menționate?  

Agentul economic rezident al Republicii Moldova efectuează achitări sub formă de royalty în folosul unei entități rezidente a Marii Britanii (care ulterior își schimbă jurisdicția în Emiratele Arabe Unite) pentru dreptul de utilizare a unei mărci comerciale. Care este regimul fiscal al plăților respective? Cum urmează a fi reflectate aceste plăți în Declaraţia Forma IPC21)?

SRL ALFA suportă cheltuieli pentru hrana angajaților. Cheltuie constituie 55 lei pentru un prânz pe zi lucrătoare pentru fiecare angajat. Salariul mediu al angajaților pentru 2021 este de 4000 lei.   Are entitatea dreptul de a deduce în scopuri fiscale cheltuielile privind hrana organizată a salariaților, dacă salariul mediu pe angajat este mai mic decât ¾ din salariul mediu lunar pe economie? În cazul descris (dacă salariul mediu e mai mic decît ¾ din salariul mediu lunar pe economie) cheltuielile ce depășesc 45 lei se consideră sau nu facilitate acordată de angajator? Sunt permise acestea spre deduceri în scopuri fiscale? Are obligația agentul economic de a calcula impozite salariale la suma integrală de 55 lei sau doar suma care depășește limitele stabilite de legislație (55 lei – 45 lei)? Cum se reflectă aceste plăți/cheltuieli în dările de seamă fiscale?

Persoana fizică a încheiat un contract de locațiune a imobilului cu o societate comercială înregistrată în parcul IT. Pe parcursul a 8 luni societatea a achitat chiria lunară stabilită în contract, fără a reține impozitul din suma venitului persoanei fizice. Cine datorează plata impozitului pe venit în situația creată?

În conformitate cu prevederile art. 901 din Codul fiscal, reţinerea finală a impozitului se aplică pentru următoarele tipuri de venituri: — 10% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole (art. 901 alin.(3));

Entitatea a luat în arendă de la cetățeni terenuri agricole, iar plata urmează să aibă loc la toamnă sub formă naturală – produse agricole. La ce preț urmează a fi evaluate aceste produse agricole? Este necesar de a stabili un preț de piață? Care sunt obligațiile fiscale ce derivă din această operațiune? 

În primul trimestru al anului 2023, Produsul Intern Brut (PIB) a însumat 63,7 mld. lei, prețuri curente de piață, fiind în descreștere în termeni reali cu 2,4% față de trimestrul I 2022 pe seria brută. Pe seria ajustată sezonier, PIB în ianuarie-martie anul curent s-a redus cu 2,2% comparativ cu primul trimestrul al anului 2022 și a crescut cu 1,1% comparativ cu trimestrul patru al anului trecut.

La data de 30 noiembrie 2024, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul Ministrului finanțelor nr. 143/2024 cu privire la aprobarea formularului tipizat al Declarației privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM24).

Câștigul salarial mediu lunar nominal brut al unui salariat în anul 2020 a fost de 7943,0 lei, în creștere cu 9,8% sau cu 709,3 lei față de anul 2019, iar cel net -  6616,8 lei, cu 10,1% sau cu 606,7 lei mai mult decât în anul 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, costul mediu lunar al forței de muncă în anul 2020 a constituit 9889,5 lei pentru un salariat, cu 9,7% sau cu 874,6 lei mai mult decât în anul precedent. Totdată, numărul salariaților la 31 decembrie 2020 a constituit 738,5 mii persoane, cu 0,5% sau cu 3,6 mii persoane mai puțin față de 31 decembrie 2019.

Persoana fizică A care activează în domeniul online (Instagram, Facebook) prestează servicii de promovare și publicitate, contra plată, altor persoane fizice. Are persoana fizică A obligații fiscale cu privire la impozitul pe venit? Cum le va determina?    Potrivit prevederilor art.13 alin.(1) lit. b) din Codul fiscal, persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în RM şi din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea lor în RM sunt subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit. De asemenea, alin. (2) al aceluiași articol prevede că subiecţii impunerii sunt obligaţi să declare venitul brut obţinut din toate sursele.

O entitate pe parcursul anului 2020 a luat în locațiune un bun imobil de la o persoană fizică. Din lipsa resurselor financiare, persoana juridică își achită datoria față de persoana fizică pentru bunul imobil luat în posesie în luna februarie 2021. Ce cotă a impozitului pe venit se va aplica în această situație – cea prevăzută pentru darea imobilului în locațiune în anul 2020 (10%) sau în corespundere cu modificările operate în Codul fiscal pentru anul 2021 (12 %)?    Potrivit art.14 alin. (1) lit.a) din CFl, obiect al impunerii îl constituie venitul din orice surse aflate în RM obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM

Conform art. 12 pct. 3) din Codul fiscal (CF), dividend este venitul obţinut din repartizarea profitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a agentului economic. În continuare o să analizăm care este impactul fiscal asupra operațiunii economice de calculare și achitare a dividendelor către persoanele juridice și persoanele fizice, atât rezidenți, cât și nerezidenți ai Republicii Moldova.