Conform prevederilor art. 20 lit. i) din Codul fiscal, patrimoniul primit de către persoanele fizice ale Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire, cu excepţia donaţiilor efectuate conform art.901 alin.(31) din Codul fiscal, reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Urmează a fi calculată creșterea de capital de la înstrăinarea unui imobil care anterior, în anul 2013, a fost dobândit în timpul căsătoriei de către unul dintre soți și care pe parcurs a servit ca locuință de bază pentru aceștia, viza de reședință, conform documentelor confirmative, fiind înregistrată doar după unul dintre soți? Se calculează în cazul dat creșterea de capital? Care sunt criteriile după care o locuință se califică drept locuință de bază?

  Potrivit prevederilor art.33 alin.(1) din Codul fiscal (în vigoare începînd cu 01.01.2020) fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 000 de lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.901, are dreptul la o scutire personală la determinarea impozitului pe venit. 

La finele anului 2019, prin Legea nr.171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative, au fost operate modificări la Capitolul 71 din Codul fiscal, fiind  modificat obiectul impozabil aferentă regimului fiscal  pentru agenții economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (IVAO).   Astfel, a fost extinsă sfera de aplicare a impozitului în mărime de 4% prin înlocuirea noțiunii bazei impozabile: venitul operațional a fost substituit cu venitul determinat conform contabilității financiare.

Potrivit art.26 alin.(1) din Codul civil, capacitatea deplină de exercițiu începe la data cînd persoana fizică devine majoră, adică la împlinirea vîrstei de 18 ani. Toate actele juridice pentru şi în numele minorului pînă la împlinirea vîrstei de 14 ani pot fi încheiate doar de părinte, adoptator sau tutore, în condiţiile prevăzute de lege (art.28 alin.(1) Codul civil).

În conformitate cu prevederile art.254 alin.(l) lit.c) şi alin.(2) din Codul civil, asociatul societăţii comerciale are dreptul să primească o cotă-parte din profitul societăţii (dividend), proporţională participaţiunii la capitalul social, în condiţiile stabilite de lege şi actul de constituire. 

În conformitate cu art. 92 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF), impozitul reţinut conform art. 6918 și art. 88–91 din CF se achită la buget de către persoana care a efectuat reţinerea până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile. Dările de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute și contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile.

Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET18) (în continuare Declarația) precum si Regulamentul privind modul de completare a Declaraţiei persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit sînt reglementate de prevederile Ordinului Ministerului Finanţelor nr.150 din 05.09.2018.

1. (29.1.7.4.5) Unde va fi transferat impozitul pe venit, reţinut din veniturile achitate persoanei fizice, care nu practică activitate de întreprinzător, obţinute de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare/imobiliare?”

Identificarea activelor de capital este necesară în scopul determinării corecte a obligațiilor fiscale la înstrăinarea acestora, adică la calcularea și declararea în modul cuvenit a impozitului pe venit, precum și în scopul îndeplinirii corecte a obligațiilor de reținere a impozitului la sursa de plată de către subiecții prevăzuți la art.90 alin.(1) din Codul Fiscal. Uneori însă este dificil de a stabili dacă anumite bunuri pot fi clasificate ca active de capital în sensul prevederilor legislației în vigoare, sau care sunt condițiile de atribuire a proprietății în categoria activelor de capital.

Agentul economic SRL „A” - rezident al Republicii Moldova în luna august 2020 efectuează plăți în favoarea unei persoane fizice „X” – cetățean străin, nerezident al RM. Între Republica Moldova și țara de rezidență a persoanei „X” este semnat un Acord de evitare a dublei impuneri, potrivit căruia veniturile menționate se impozitează în țara de rezidență a persoanei fizice „X”. Care sunt obligațiile SRL  „A”? Aceasta are obligația de a include în Darea de seamă Forma IPC21 a plăților efectuate în favoarea nerezidentului, dacă nu reține impozit pe venit din plățile menționate? La finele anului fiscal va trebui să prezinte Nota de informare INR14 pentru anul 2020?

O companie cu sediul în SUA urmează să presteze servicii de consultanță unui ONG din RM. Conform proiectului de contract ONG va avea obligația de a asigura partea logistică (biletele avia și cazarea reprezentanților). Astfel, pe lângă serviciile de consultanță în invoice vor fi specificate și compensarea cheltuielilor legate de procurarea biletelor la avion, cazarea în folosul angajaților companiei nerezidente. Care este tratamentul fiscal în cazul dat în partea ce ține de TVA la import de servicii și impozitul pe venit? Care vor fi obligațiile aferente TVA și impozitul pe venit în cazul în care cheltuielile pentru hotel și biletele avia vor fi compensate de compania din SUA?

În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași aticol, au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art.254 alin.(1) lit.c) și alin.(2) din Codul civil,  asociatul societăţii comerciale are dreptul să primească o cotă-parte din profitul societății (dividend), proporțională participațiunii la capitalul social, în condițiile stabilite de lege și actul de constituire. Acesta poate prevedea şi o altă modalitate de repartizare a profitului societăţii sau a activelor decât cea indicată la alin.(1), dar nimeni nu poate avea dreptul la întregul profit realizat de societate şi nici nu poate fi absolvit de pierderile suferite de ea.

Conform art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, veniturile achitate și impozitul pe venit reținut la sursa de plată se reflectă în Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit

 În conformitate cu prevederile art.254 alin.(l) lit.c) şi alin.(2) din Codul civil, asociatul societăţii comerciale are dreptul să primească o cotă-parte din profitul societăţii (dividend), proporţională participaţiunii la capitalul social, în condiţiile stabilite de lege şi actul de constituire.

Ministerul Finanțelor, prin Ordinul nr.17 din 29 ianuarie 2021 a introdus modificări  în formularul dării de seamă forma IPC21, precum și în Instrucțiunea privind completarea acestuia  (formular aprobat prin Ordinul MF nr.94 din 30.07 2020).   Modificarea formularului în cauză a fost condiționată de completările operate la Codul fiscal  și Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489/1999  (prin Legea nr.257/2020). Astfel, art.90 1 din Codul fiscal a fost completat cu un nou alineat (alin.37) prin care s-a stabilit că, începând cu 1 ianuarie

Potrivit prevederilor pct.2 al Regulamentului privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA şi înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.76/2020, beneficierea de rambursarea TVA nu limitează dreptul la solicitarea şi beneficierea de restituirea TVA conform prevederilor Titlului III al Codului fiscal şi ale Regulamentului privind restituirea taxei pe valoarea adăugată, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.93 din 1 februarie 2013.

Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal

Prevederi privind gestionarea mijloacelor bănești în numerar Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova (Normele) sunt aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 764 din 25.11.1992 (HG nr. 764/1992). Conform Normelor menționate, toate întreprinderile de stat, cooperatiste, pe acţiuni, de arendă colective, mixte, obștești etc., asociaţiile, organizaţiile și instituţiile (în continuare – întreprinderi), indiferent de statutul lor juridic, sunt obligate să consemneze mijloacele lor bănești în instituțiile financiare.