La eveniment au participat peste 180 de delegaţii din administraţiile fiscale membre ale IOTA, oficiali de rang înalt din guvernul norvegian, Uniunea Europeană (UE), Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OCDE), Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi alţi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale, practicieni şi cercetători din domeniul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 793 din Codul fiscal, forma certificatelor care atestă reşidenţa şi impozitele achitate de către nerezidenţi în Republica Moldova, precum şi lista documentelor, în baza cărora se eliberează acestea, se stabilesc de Guvern.

Conform art. 4 al Codului fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional. Conform paragrafului 1 din art. 15 al Acordului „Potrivit prevederilor articolelor 16, 17 şi 18 ale prezentului Acord, salariul şi alte remuneraţii similare obţinute de rezidentul Statului Contractant pentru o activitate salariată vor fi impuse numai în acest Stat, în afară de cazul cînd activitatea salariată nu este exercitată în celălalt Stat Contractant. Dacă activitatea salariată este exercitată în celălalt Stat Contractant, remuneraţiile obţinute în legătură cu aceasta pot fi impuse în acest celălalt Stat.” Astfel, salariul şi alte remuneraţii similare obţinute de rezidentul Federaţiei Ruse din munca achitată de angajatorul care este rezident al Republicii Moldova şi care nu a fost exercitată pe teritoriul Republicii Moldova, nu urmează a fi impuse la sursa de plată în Republica Moldova. Pentru a nu fi impozitate la sursa de plată plăţile salariale, urmează a fi respectate prevederile art. 793 alin. (2) Cod fiscal şi anume, la prezentarea de către nerezidenţi a confirmării despre rezidenţa permanentă, venitul faţă de care, potrivit tratatelor internaţionale, este prevăzut un regim de impozitare preferenţial în Republica Moldova se scuteşte de impunere la sursa de plată sau impozitul pe venit la sursa de plată se reţine la o cotă redusă.

Ministerul Finanţelor, în scopul aplicării corecte a legislaţiei fiscale privind impozitul pe venit, pentru cunoştinţă şi călăuză în activitatea cotidiană, comunică următoarele.

Majorarea nivelului de conformare voluntară a contribuabililor din Moldova cu legislaţia fiscală, inclusiv prin promovarea accesului uşor la drepturile legale şi prin micşorarea costurilor de raportare fiscală, constituie un obiectiv de bază al activităţii Serviciului Fiscal de Stat. Întru facilitarea respectării echilibrului de interese ale statului şi ale mediului de afaceri, micşorării presiunii asupra contribuabililor oneşti, care execută la timp şi în volum deplin obligaţiile fiscale şi, concomitent, asigurării sancţionării inevitabile pentru cei, care conştient se eschivează de la plata impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii, va fi creat Consiliul de Conformare al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

Care sînt obligaţiile fiscale privind impozitul pe venit al persoanelor implicate şi se deduc sau nu în scopuri fiscale cheltuielile de reparaţie a apartamentului vizat? Conform art. 19 lit. a) din Codul fiscal, facilităţile impozabile acordate de patron includ plăţile acordate salariatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum şi plăţile în favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane, cu excepţia plăţilor în bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de stat.

În conformitate cu art. 11 alin. (1) din Codul Fiscal, toate dubiile, apărute la aplicarea legislaţiei fiscale, urmează a fi interpretate în favoarea contribuabilului. Astfel, în Republica Moldova este legiferat principiul „in dubio contra fiscum”, menit să protejeze contribuabilul de eventualele îndoieli sau ambiguităţi ale normelor fiscale. În continuare, vom aborda unele aspecte de ordin naţional şi internaţional ale acestui principiu.

Recent, la 5 aprilie 2013, în incinta Academiei de Studii Economice a Moldovei (ASEM) a avut loc conferinţa ştiinţifică internaţională cu genericul „Contabilitatea şi Auditul în contextul integrării economice europene: progrese şi aşteptări”. La eveniment a fost prezent dl Victor Barbăneagră, viceministru al finanţelor, care a evidenţiat importanţa meritelor tuturor celor care au stat la baza reformei contabilităţii începînd cu anul 1997 şi care au efectuat un pas important pentru economia Republicii Moldova. În discursul său, dumnealui a confirmat îmbunătăţirea calităţii raportării financiare a entităţilor autohtone şi creşterea gradului de credibilitate a profesiei contabile, luînd în calcul recentele progrese precum aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (începînd cu anul 2012) şi elaborarea Standardelor Naţionale de Contabilitate noi, conform Directivelor Uniunii Europene.

Fondul Monetar Internaţional a fost reprezentat la masa rotundă de către Norman Gillanders, expert în domeniul administrării fiscale. Potrivit lui, oamenii de afaceri îşi doresc să facă profit şi să plătească impozite pentru a dormi liniştit. Însă ei trebuie ajutaţi să o facă printr-o administrare fiscală „nedureroasă”, epitet care se referă şi la politica fiscală, în general. Procedurile indolore se rezumă la predictibilitatea şi consecvenţa în politicile fiscale promovate la simplitatea procedurilor fiscale, care să comporte costuri mici de conformare la reguli şi cerinţele Serviciului Fiscal, la acţiunile inspectorilor fiscali, şi o administrare echitabilă şi etică. Toate acestea se încadrează în limitele conceptului de „bun simţ” într-o relaţie şi sunt simplu de realizat.

Prin derogare de la art. 23 din Legea nr. 489-XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii (inclusiv contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii de 6% din salariu şi din alte drepturi plătite de angajator angajatului sau în folosul lui) din următoarele drepturi şi venituri:

Probabil n-a fost până acum în fruntea Inspectoratului Principal Fiscal de Stat o persoană care să se pronunţe atât de tranşant în vederea reformării sistemului fiscal ca actualul şef al autorităţii Ion Prisăcaru. Carenţele administrării fiscale, evaziunea, corupţia în rândul inspectorilor dar şi rezistenţa celor ce nu doresc schimbări, sunt doar unele dintre problemele care trebuie luate în calcul atunci când îţi propui un astfel de obiectiv. Şi mai există cel mai mare obstacol, mentalitatea cetăţenilor, care, în mare parte sunt departe de a percepe Fiscul drept o instituţie care lucrează în favoarea lor. Despre cum îşi propune să soluţioneze toate aceste chestiuni destul de dificile pentru a realiza în final reformarea sistemului, ne-a relatat Ion Prisăcaru, Şeful IPFS.

Reformele în sistemul de administrare fiscală din Moldova sunt implementate de peste 20 de ani, însă pînă în prezent, serviciul fiscal şi contribuabilii se află pe diferite părţi ale baricadelor. Noi îi acuzăm pe inspectorii fiscali de corupţie şi idei preconcepute, iar ei – de nedorinţa de a ne onora obligaţiile financiare faţă de stat. Şi unii, şi alţii au suficiente motive pentru aceste acuzaţii. Ion Prisăcaru, care a fost numit în vara acestui an în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a decis să spargă aceste stereotipuri. El propune inspectorilor fiscali să aibă grijă de contribuabili, iar contribuabililor – să-şi împartă conştient veniturile cu statul. Despre aceasta Ion Prisăcaru i-a relatat, într-un interviu, jurnalistei Irina Astahova.

La situaţia din 30 septembrie 2011 de către Serviciul Fiscal de Stat au fost încasate venituri la bugetul public naţional în sumă de 11 542,2 mil. lei, ceea ce reprezintă 98,3% faţă de nivelul planificat. Corespunzător componentelor bugetului public naţional sumele încasate în valoare absolută şi valoare procentuală faţă de nivelul planificat se prezintă după cum urmează: la bugetul de stat – 3 558,5 mil. lei sau 94,0%;la bugetele unităţilor administrativ teritoriale – 2 167,8 mil. lei sau 98,2%;la bugetul asigurărilor sociale de stat – 4 686,2 mil.lei sau 99,6%;la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 1 129,7 mil. lei sau 108,1%. În raport cu perioada similară a anului trecut la bugetul public naţional este înregistrată o depăşire a veniturilor încasate cu 851,1 mil.lei sau cu 8,0%. Corespunzător componentelor bugetului public naţional dinamica se prezintă după cum urmează:

Pun în discuţie o problemă, care de mai mulţi ani nu are o interpretare univocă şi poate provoca sancţionarea entităţilor, în primul rînd, din motivul că legislaţia fiscală la acest capitol este imperfectă. Va fi vorba despre impozitarea dividendelor şi altor operaţiuni de capital. Întrebarea cheie este: Majorarea capitalului social din contul profitului nerepartizat al entităţii (S.A., S.R.L., I.S., etc) este o repartizare de dividende sau nu? La prima vedere pare că această întrebare mai mult ţine de o interpretare a legislaţiei fiscale şi nu de careva politici contabile. Posibil că da, dar pentru a lămuri întrebarea de mai sus aspectul contabil ce ţine de înţelegea conţinutului economic al operaţiunii, în conformitate cu standardele profesionale de contabilitate, este foarte importantă. Concluziile care se conţin în acest sens în SNC, SIRF sunt relevante şi ne permit să înţelegem conţinutul economic al noţiunii de dividend.

La Forum au participat reprezentanţi din 11 ţări membre ale OCEMN (Republica Albania, Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Republica Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Federaţia Rusă, Republica Serbia, Ucraina), 13 state cu statut de observator (Republica Arabă Egipt, Republica Austria, Republica Belarus, Republica Croaţia, Republica Cehă, Republica Franceză, Republica Federală Germania, Republica Italia, Republica Polonia, Republica Slovacia, Republica Tunisia, SUA, UE) şi 1 organizaţie internaţională – OCDE.

Persoanele fizice cu venituri mari din Moldova, de rînd cu ceilalți cetățeni, nu sînt experți în legislația fiscală sau în aplicarea acesteia la desfăşurarea afacerilor lor. Dar, la fel ca toți contribuabilii, ei sunt responsabili pentru autenticitatea informației raportate în declarațiile lor fiscale, indiferent de faptul cine le întocmeşte. SFS este o instituţie publică care interacţionează zilnic cu cetăţenii și agenţii economici din Republica Moldova, prin urmare, măsurile administrative aplicate de funcţionarii fiscali sînt privite ca parte componentă a politicii guvernamentale. Veniturile fiscale constituie contribuţia majoră la buget, iar Guvernul se concentrează atît pe asigurarea unui nivel corespunzător de colectare a acestor venituri, cît și pe implementarea măsurilor moderne, corecte și coerente de administrare fiscală. Necesitatea schimbărilor calitative în administrarea fiscală este dictată și de diversificarea relaţiilor și formelor de cooperare, de perfecţionarea mecanismelor de management și a proceselor tehnologice, dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, dar și de imperativul menţinerii competitivităţii în raport cu progresele mediului de afaceri. Mai multe servicii fiscale din diferite ţări au inițiat programe specializate pentru a aborda o problemă complexă ce ține de administrarea persoanelor cu venituri și averi mari. Ca și în cazul contribuabililor mari – agenţi economici, persoanele fizice bogate prezintă un risc sporit de conformare pentru administraţiile fiscale, din cauza complexității acestor contribuabili, mărimea majoră a veniturilor fiscale puse în joc, precum și utilizării de către aceștia a unor acțiuni agresive de planificare fiscală.

Stimată audiență! În primul rînd, aş dori să vă mulţumesc pentru acceptul de a participa la masa rotundă de astăzi, în cadrul căreia vor fi puse în discuţie realizările şi perspectivele activităţii Serviciului Fiscal, prin prisma reformei administrării fiscale, foarte actuale în prezent.

În miezul crizei financiare globale, guvernele ţărilor dezvoltate şi experţii financiari internaţionali şi-au pus întrebarea cum să reglementeze activitatea băncilor, care avântându-se în speculaţii financiare cu instrumente derivate au şi provocat cea mai mare criză globală de după recesiunea din 1929. Anul trecut, pe vremea asta, G20 a renunţat la ideea de a introduce un impozit global pentru bănci, lăsând fiecare guvern să decidă ce fel de taxă să introducă. Marea Britanie, Franța, Germania şi Suedia au făcut-o deja, iar din 2012 şi Republica Moldova a anunţat introducerea unui fel de impozit pe activitatea bancară.

De mai multe ori am menţionat că unele din probleme, legate de înţelegere a legislaţiei fiscale, au la bază, în primul rînd, necunoaşterea bună a standardelor performante de contabilitate, lipsa experienţei în implementarea acestor standarde. De cîţiva ani s-a declarat trecerea obligatorie sau facultativă la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF), dar eforturi consistente pentru a le cunoaşte nu depunem (autorităţi de stat, entităţi, contabili, auditori, etc). Puţină lume cunoaşte aceste standarde, luînd în consideraţie faptul că pentru o cadegorie de întreprinderi acestea sunt obligatorii pentru folosinţă. Inclusiv şi din acest motiv, nu avem răspunsuri la multe întrebări şi, ca rezultat, în unele cazuri păşim pe o pistă greşită.

Două pietre de temelie a oricărei organizaţii sunt oamenii şi procesele. Dacă persoanele sunt motivate să lucreze din greu, pînă cînd procesele de lucru sunt împovărătoare şi cele neesenţiale sunt încă prezente, performanţa organizaţiei va fi una scăzută. Remodelarea proceselor de lucru (Business Process Reenginering — BPR) este cheia transformării modului în care oamenii lucrează1.