Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 30 noiembrie curent, hotărârea privind aprobarea proiectului de lege ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul 2021. Documentul urmărește asigurarea unei legislații fiscale și vamale favorabile dezvoltării economice, consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice și susținerea mediului de afaceri.   Prioritatea Ministerului Finanțelor în raport cu mediul de afaceri este simplitatea, claritatea și comoditatea procesului de calculare și achitare a impozitelor și taxelor. Reducerea numărului impozitelor și taxelor sau a unor facilități fiscale și vamale este doar o opțiune pe care Guvernul o poate lua în considerare sau nu, în funcție de parametrii bugetari.

În primele 9 luni ale anului curent, Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței (APCSP) a efectuat 190 de controale privind conformitatea produselor nealimentare și prestării serviciilor la agenții economici, activitățile cărora prezintă un grad sporit de risc, dintre care 179 au fost  planificate și 11 inopinate, potrivit datelor publicate de Agenție.   În cadrul a 131 controale, ce constituie o pondere de 68,9% din numărul celor efectuate, au fost depistate neconformități ce țin de: nesoluționarea/refuzul de a înregistra petiția, lipsa registrului de reclamații;

În conformitate cu art. 4 alin. (1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decât cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.     În temeiul prevederilor art. 793 alin.(2) din Codul fiscal, pentru aplicarea prevederilor tratatelor internaționale, persoana juridică nerezidentă, pentru a-şi confirma rezidenţă, prezintă plătitorului de venit copia certificatului de rezidenţă sau a documentului ce atestă înregistrarea acesteia în ţara sa de rezidenţă, sau a extrasului de pe pagina web oficială a autorităţii din statul de

În cazul în care persoana fizică a donat bunul imobil prin contract de donație către fiul/fiica, apare obligația de achitare a impozitului pe venit și, respectiv, de depunere a declarației? Potrivit prevederilor art. 40 alin. (5) din Codul fiscal (CF), creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi. Totodată, conform prevederilor art. 20 lit. i) din CF, patrimoniul primit de către persoanele fizice ale Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Siguranța raporturilor civile, pe lângă stabilirea exactă în prevederile contractuale a drepturilor și obligațiilor părților, presupune și includerea sancțiunilor pentru neexecutarea conformă a obligațiilor asumate prin contract. Legislația civilă consacră principiul executării conforme a obligației, și anume, că aceasta trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul și în momentul stabilit.

Entitatea procură de la persoana fizică un  activ de capital, însă plata se va efectua în rate. Cum urmează de a determina creșterea de capital în cazul dat?  În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (2)-(3) din CF, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași articol au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând  întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), al persoanelor menționate la cap. 10¹, 10² și 10³, pe veniturile obținute de către aceasta conform  art. 18 din CF.

Cu titlu de informare asupra modificărilor care au fost operate pe parcursul anului 2024 în cadrul legislativ și normativ din domeniul asigurărilor sociale de stat, propunem o recapitulare a acestora, dar și a reglementărilor care au intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie anul curent. În continuare vom puncta cele mai importante modificări în legislație care sunt necesare a fi

Persoana fizică X deține în proprietate un apartament, procurat în anul 2015 la costul de 450 mii lei. Acesta nu este locuința de bază. Pe data de 3 octombrie 2018, în baza contractului de vânzare-cumpărare, persoana fizică respectivă vinde acest apartament la prețul de 650 mii lei. Cum își va determina persoana fizică X obligațiile fiscale aferente impozitului pe venit pentru tranzacția respectivă?   Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal (CF), se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din CF, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă, care se include în venitul brut.

Odată cu semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană în iunie 2014, precum și odată cu obținerea statului de țară candidată la UE în iunie 2022, amplul proces de integrare europeană în care este implicată Republica Moldova

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința din 18 ianuarie 2023 proiectul de lege ce urmează să stabilească un șir de derogări de la prevederile Legii nr.133/2008 cu privire la ajutorul social, ce are ca scop sporirea protecției sociale a familiilor defavorizate prin acoperirea cu Programul de ajutor social a unui număr mai mare de familii în sezonul rece (1 noiembrie 2022 – 31 martie 2023).

În prezentul articol sunt oferite răspunsuri la unele întrebări, care apar în activitatea agenților economici cu referință la modul de documentare și de contabilizare a operațiunilor derulate în cazul importului de mărfuri, care, până a fi puse în libera circulație, sunt plasate într-un regim vamal temporar, ce are drept efect suspendarea de drepturile de import.  Ce acte normative reglementează regimul de antrepozit vamal?

În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași aticol, au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

Potrivit prevederilor pct.2 al Regulamentului privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA şi înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.76/2020, beneficierea de rambursarea TVA nu limitează dreptul la solicitarea şi beneficierea de restituirea TVA conform prevederilor Titlului III al Codului fiscal şi ale Regulamentului privind restituirea taxei pe valoarea adăugată, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.93 din 1 februarie 2013.

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) liniuța întîi din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 18%, din cîştigurile de la jocurile de noroc cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1).

Conform art.5 pct. 361) din Codul fiscal (CF) activităţi independente reprezintă activităţi de comerţ desfăşurate de către o persoană fizică rezidentă doar în mod individual, fără a constitui o formă organizatorico-juridică, în urma desfăşurării cărora se obţine venit.

În conformitate cu prevederile art. 290 lit. e) și art. 291 lit. e) din Codul fiscal, persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător

Dacă plățile sînt efectuate titularilor patentei de întreprinzător, din acestea nu se va retine, în prealabil, ca parte a impozitului pe venit, conform art.90 alin.(1) lit.a) din Codul fiscal. Drept temei servește patenta de înreprinzător pentru desfășurarea activității în domeniul serviciilor pentru care sa efectuat plata (cu condiția ca termenul valabilității patentei de întreprinzător nu a neexpirat ) si serviciul prestat coincide cu genul de activitate indicat în patenta de întreprinzător, prezintă de către deținătorul patentei de întreprinzător.(Cap. I pct. 9 din anexa 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 11.07.2018, art.3 alin. 3 al Legii cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998).

Persoana fizică cetățean al RM care pe parcursul anului a utilizat scutirea pentru soț, dar soțul a decedat în luna noiembrie, are dreptul la utilizarea scutirii respective sau e obligată, prin depunerea Declarației cu privire la impozitul pe venit, sa renunțe la această scutire?   În conformitate cu prevederile art.34 alin.(1) din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relații de căsătorie are dreptul la o scutire suplimentară în mărimea indicatorului prevăzut în articolul menționat, cu condiția că soția/soțul nu beneficiază de scutire personală.

Principiul taxării inverse este aplicat de subiecții impunerii care procură pe teritoriul RM proprietatea întreprinderilor înregistrate în calitate de plătitori de TVA, declarate în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr. 149/2012 (în continuare – întreprindere în proces de insolvabilitate),

Agentul economic SRL „ALFA”, ca urmare a aplicării clauzei penale, obține despăgubire în sumă de 8 000 lei. Constituie oare suma menționată sursă de venit impozabilă? Și, în cazul răspunsului afirmativ, în care moment se include suma dată în venit – în momentul calculării penalității și contabilizării aceseia sau atunci când debitorul și-a executat obligația de plată a sumei menționate?