Societatea Comercială „XXXX” Societate cu Răspundere Limitată (în continuare SC „XXXX” SRL) desfăşoară activitate comercială, comerţ cu amănuntul al articolelor de vestimentaţie. Totodată, întreprinderea prestează servicii de subarendă a imobilului din str. Bucureşti YY, care a fost luat în locaţiune. În rezultatul efectuării inventarierii mărfurilor, Inspectoratul Fiscal de Stat pe municipiul Chişinău a stabilit existenţa soldului de mărfuri aflate în subdiviziunea SC„XXXX” SRL. Conform datelor evidenţei contabile, soldul mărfurilor la 06 octombrie 2011 constituia suma de 1 334 459 lei. Devierea dintre datele evidenţei contabile şi rezultatele inventarierii constituia neajunsuri de marfă în valoare de 107 817 lei. Conform actului de control nr. 5-654674 din 25 noiembrie 2011, s-a constatat că, potrivit scrisorii Comisariatului General de Poliţie pe municipiul Chişinău nr. AAA din august 2011, s-a stabilit trecerea de către SC „XXX” SRL peste frontiera de stat a Republicii Moldova a mărfurilor în regim vamal de import din Franţa şi Germania de la companiile „ YYYY” Societate pe Acţiuni şi „TTTT” Gmbh prin eschivarea de la controlul vamal şi, respectiv, de la nedeclararea mărfurilor.

Într-un interviu acordat portalului TRIBUNA, Veaceslav Negruţa, ministrul Finanţelor, a vorbit despre relaţia Moldovei cu FMI, despre condiţiile în care se elaborează bugetul de stat pentru anul viitor, despre cadrul legal privind finanţele publice, dar şi despre un posibil impact al politicului asupra economicului în 2014. T: Deşi cu o oarecare întîrziere, Moldova a finalizat implementarea Programului cu FMI pentru perioada 2009 – 2013. Ce puteţi spune despre acest Program acum, cînd totul deja a rămas în urmă?

In urma adresărilor parvenite de la cititorii noștri, pagina electronică www.contabilsef.md s-a adresat la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (în continuare IFPS) cu rugămintea de a preciza dacă se reţine impozit pe veni la sursă de plată în mărime de 7 %, conform art. 90 al Codului Fiscal, din plăţile efectuate în folosul cabinetului avocatului.

1. Metodologia aplicării încasării mijloacelor băneşti de la conturile contribuabilului restanţier: Începînd cu ziua următoare celei în care a apărut restanţa sau în care s-a aflat despre apariţia ei, organul fiscal este în drept să înainteze ordine incaso, care au valoare de documente executorii, la conturile bancare (cu excepţia contului de împrumut, a contului provizoriu (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi a conturilor persoanelor fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător) ale contribuabilului dacă acesta dispune de ele şi dacă organul fiscal le cunoaşte. În cazul în care contribuabilul deţine la contul său bancar mijloace băneşti, instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) este obligată să execute, în limita acestor mijloace, ordinul incaso al organului fiscal în decursul zilei lucrătoare în care a fost primită.

Totodată, nu este clar dacă operatorii de publicitate exterioară pot beneficia sau nu de careva scutiri în acest sens, pentru situaţiile în care amplasează publicitate cu caracter social. Menţionăm că, operatorii de publicitate exterioară întrunesc calitatea de „Difuzor de publicitate”, noţiune prevăzută în art. 288 pct. 7) al Codului fiscal, iar sistemele de comunicare vizuală pentru plasarea publicităţii exterioare, prin intermediul cărora se plasează publicitatea socială corespund noţiunii de „Dispozitive publicitare”, prevăzută în art. 288 pct. 8) al Codului fiscal. Operatorii de publicitate exterioară, în contextul prevederilor art. 290 lit. q) al Codului fiscal, apar ca subiecţi ai impunerii cu taxa pentru dispozitivele publicitare, întrunind calitatea de persoane juridice înregistrate în calitate de întreprinzător care sunt proprietari de afişe, pancarte, panouri şi alte mijloace tehnice, pentru amplasarea publicităţii exterioare, în baza Autorizaţiei de construire şi amplasare a publicităţii exterioare. În partea, ce ţine de obiectul impunerii, se constată că, deşi în cazul taxei pentru dispozitivele publicitare acesta este specificat în art. 291 lit. q) al Codului fiscal, ca fiind „suprafaţa feţei (feţelor) dispozitivului publicitar”, panourile şi alte mijloace tehnice prin intermediul cărora se amplasează publicitatea exterioară, se regăsesc, conform art. 291 lit. c) al Codului fiscal, şi ca obiecte ale impunerii cu taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei). Avînd în vedere acest fapt, ar rezulta că, dacă pe aceste dispozitive sunt amplasate imagini cu caracter social, urmează a fi aplicate prevederile art. 295 lit. e) al Codului fiscal. Adică, în acest caz operatorii publicităţii exterioare urmează a fi scutiți de taxa de plasare (amplasare) a publicității (reclamei) ca „producători şi difuzori ai publicităţii sociale”. Ţinînd cont de cele expuse, este corect sau nu de a aplica prevederile art. 295 lit. e) al Codului fiscal de către operatorii publicităţii exterioare ca producători şi difuzori ai publicităţii sociale, la amplasarea imaginilor cu caracter social pe dispozitivele publicitare?

La data de 30 august curent a avut loc masa rotundă cu genericul „Monitorul fiscal FISC.md – poziţia oficială a Serviciului Fiscal de Stat”, organizată de colegiul tehnic al ediției, care reflectă poziția oficială a Serviciului Fiscal de Stat – revista „Monitorul fiscal FISC.md”. La eveniment au participat Dl Ion Prisăcaru, Şef al IFPS,membrii colegiului redacţional: Gheorghe Cojocaru şi Iuri Lichii, Şefii adjuncţi ai IFPS, Vitalie Coceban, admnistrator al Î.S. „Fiscservinform”; Procopie Duca, Şef al Direcţiei administrare fiscală a sectorului Buiucani; Mihail Garmandir, şef al Secţiei contestaţii şi reprezentarea în instanţele de judecată, IFPS; Veaceslav Ciobanu, Administrator al „Optim Audit”S.R.L.; Sergiu Dumitraşcu, Manager, PwC Moldova; Liliana Agarcova, economist; partenerii PP „Monitorul Fiscal FISC.md” (în anii 2011-2012) – proiectul „USAID” Moldova, SA ”Moldova Agroindbank” BC, SA „Orange Moldova”, „Daac System Integrator”SRL şi autorii revistei: Maia Tverdohleb, Şef direcţie impozitarea persoanelor fizice IFPS; Veronica Vragaleva, Şef al Direcţiei administrarea impozitelor directe, IFPS; Olga Golban, inspector fiscal principal de stat, IFPS; Ludmila Gropa, inspector fiscal principal al Direcţiei administrarea impozitelor și taxelor locale, IFPS; Ludmila Lapiţcaia, doctor în economie, director companiei de audit „Europro-Audit”; Ludmila Skakunova, lector ACAP, altele. De asemenea la eveniment au fost prezenţi cititorii devotaţi care au venit cu idei şi propuneri de perfecţionare a publicaţiei.

Evaluarea rezultatului implementării Programului anului 2011 Programul de conformare a contribuabililor pentru anul 2011 a fost elaborat în baza Modelului de gestionare a riscurilor. Deoarece a fost prima încercare de acest gen, Modelul a fost elaborat folosind abordarea relativ simplistă „de sus în jos”, ce prevede calcularea punctajului riscurilor pentru genul de activitate, şi mai apoi extins pentru categorii de contribuabili, de la cei mari la micro-business, şi, în final, pentru contribuabili.

Determinarea impozitului pe venit din creşterea de capital este o provocare atît pentru persoana fizică şi juridică, cît şi pentru administraţia fiscală. Baza normativă, ce ţine de aplicarea impozitului pe venit la creşterea de capital, este prevăzută în Capitolul 5 „Creşterea şi pierderile de capital” din Titlul II al Codului fiscal.

Implementarea în Moldova din 13 ianuarie 2012 (Legea nr. 267 din 23.11.2011) a Registrului general electronic al facturilor fiscale prin introducerea art. 1181 în Codul Fiscal a generat mai multe controverse.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 197 alin. (1) din Codul fiscal, începînd cu ziua următoare celei în care a apărut restanţa sau în care s-a aflat despre apariţia ei, organul fiscal este în drept să înainteze ordine incaso, care au valoare de documente executorii, la conturile bancare (cu excepţia contului de împrumut, a contului provizoriu (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi a conturilor persoanelor fizice care nu sunt subiecţi ai activităţii de întreprinzător) ale contribuabilului, dacă acesta dispune de ele şi dacă organul fiscal le cunoaşte. De menţionat, că procedura privind perfectarea, emiterea şi executarea ordinului incaso este reglementată de prevederile imperative ale Hotărîrii Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la aprobarea Regulamentului privind suspendarea operaţiunilor, sechestrarea şi perceperea în mod incontestabil a mijloacelor băneşti din conturile bancare nr. 375 din 15 decembrie 2005, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1-4/6 din 06 ianuarie 2006. Totodată, potrivit reglementărilor imperative ale art. 197 alin. (2) din Codul fiscal, în cazul în care contribuabilul deţine la contul său bancar mijloace băneşti, instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) este obligată să execute, în limita acestor mijloace, ordinul incaso al organului fiscal în decursul zilei lucrătoare în care a fost primit.

Ministerul Finanţelor, în legătură cu punerea în aplicare a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 267 din 23 decembrie 2011 (Monitorul Oficial, nr. 13-14 din 13 ianuarie 2012), pentru călăuză în lucru şi executare, în partea ce ţine de evidenţa obligaţiilor fiscale, comunică următoarele.

Este considerată publicitate emblema firmei, marca comercială, mărfurile sau imaginea lor, orice altă informaţie ce corespunde profitului întreprinderii, care sunt imprimate pe aceste standuri mobile? Este obligat agentul economic să dețină autorizație pentru amplasarea acestor standuri mobile?

Statele din zona euro trebuie să înfiinţeze un buget comun, să fie pregătite să piardă într-un anumit grad controlul asupra bugetului şi să pună la comun resursele pentru a înfiinţa un program de asigurare în caz de nevoie şi obligaţiuni comune, se arată într-un raport publicat de economiştii Fondului Monetar Internaţional (FMI), transmit AP şi Bloomberg.

Ideea principală relevată în ediţia nr. 5 (15) — a este focusată pe noile informaţii necesare pentru toţi cetăţenii, reprezentanţii businessului mic şi mijlociu, explicarea cât mai eficientă a aspectelor fiscal-contabile şi oferirea răspunsurilor la întrebările adresate de către cititorii revistei. Toate materialele publicate reflectă informaţii actualizate, veridice cu un grad înalt de plenitudine.

Proprietarii combinatelor metalurgice din România cer Guvernului reducerea impozitului pe profitul reinvestit, impozit diferentiat pentru câstigurile din exporturi, acces la contracte pe termen lung la energie si gaze naturale.

Persoanele fizice suspectate de evaziune fiscală şi care sunt supuse verificării fiscale demarate în urma descoperirii unor discrepanţe majore între acumulările de avere şi veniturile declarate vor depune o declaraţie de patrimoniu şi venituri numai la cererea administraţiei fiscale, începând din 2014, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor Publice, remis marţi. 'Formularul declaraţiei de patrimoniu şi venituri prevăzut în anexă la proiectul de ordin postat pe site-ul MFP vizează strict acele persoane fizice care în urma unor verificări documentare prealabile amănunţite a tuturor informaţiilor deţinute şi obţinute de ANAF referitoare la veniturile declarate de acestea comparativ cu acumulările lor patrimoniale urmează să fie supuse unei verificări fiscale efective pentru că prezintă un risc semnificativ de nedeclarare a veniturilor realizate. În concluzie, solicitarea depunerii acestei declaraţii de patrimoniu şi venituri nu se va face către toate persoanele fizice şi nici măcar către toate persoanele fizice independente supuse inspecţiei fiscale obişnuite ci numai către acele persoane fizice care în urma verificărilor prealabile prezintă discrepanţe majore între acumulările de avere şi veniturile declarate', se menţionează în comunicatul MFP.

Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) prelungeşte termenul de prezentare şi recepţionare a declaraţiilor persoanelor asigurate REV-5 pentru trimestrul II, până la sfârşitul lunii iulie 2013. Conform actelor normative în vigoare, termenul de prezentare a declaraţiilor respective este 15 iulie, notează IPN.

În calitatea mea de antreprenor m-am confruntat cu situația cînd pentru realizarea controlului s-a prezentat un inspector fiscal, care s-a legitimat şi a prezentat Decizia privind inițierea controlului fiscal, refuzînd să mi-o lase. Astfel, apare întrebarea în ce cazuri se emite Decizia privind inițierea controlului fiscal şi pozițiile care urmează a fi completate pe cotor? Activitatea de control a Serviciului Fiscal de Stat este reglementată de Capitolul 11 Titlul V din Codul fiscal, care constă în efectuarea controalelor fiscale camerale şi controalelor fiscale la faţa locului. Conform prevederilor art. 216 (2) din Codul fiscal, controlul fiscal la faţa locului poate fi efectuat numai în temeiul unei decizii scrise a conducerii organului fiscal. În scopul executării prevederilor menţionate a fost elaborat un formular unic numit Decizie privind iniţierea controlului fiscal, aprobat prin Ordinul nr. 131 din 22 iulie 002 al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

Dl Seibold, director al Proiectului BRITE, are peste douăzeci ani de experiență practică și realizări importante în calitate de consultant internațional și director de program în facilitarea comerțului, drept comercial și reforma cadrului de reglementare, dezvoltarea sectorului privat, advocacy și dialogul public-privat. El are o experiență vastă în gestionarea și administrarea proiectelor de dezvoltare multi-disciplinare și multi-statale finanțate de USAID; este un lider de echipă dinamic și mentor. Experiența sa de lucru pe plan internațional include Cisiordania / Gaza, Rusia, Ucraina, Kazahstan, Republica Kîrgîzstan, Tadjikistan, Uzbekistan și Germania.

În societatea mereu în schimbare, realizarea Strategiei de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2011-2015 poate atinge rezultatul eficient şi scontat doar în cazul în care activităţile şi resursele aferente sunt conduse ca un proces integral, acesta constituind un principiu de management – principiul abordării pe procese. Doar prin identificarea, implementarea şi îmbunătăţirea continuă a proceselor, prin coordonarea interacţiunilor dintre aceste procese, pot fi realizate şi obiectivele SFS în ansamblu – satisfacerea cerinţelor şi aşteptărilor contribuabililor. Pentru aceasta e nevoie de angajaţi bine instruiţi, cu o paletă largă de sarcini şi responsabilităţi, corespunzătoare unor activităţi orientate către contribuabili şi, în acelaşi timp, de un sistem ierarhic cît mai „plat”. În acest scop, este necesară orientarea tuturor angajaţilor la activităţi în folosul plătitorului de impozite şi nu conform structurii funcţionale interne existentă actualmente. Deci, nu se va aplica abordarea pe compartimente organizaţionale, dar cea bazată pe procese,cu elaborarea ulterioară a procedurilor concrete de gestionare a acestora. E necesar să luăm în consideraţie şi faptul că orientarea spre procese nu poate fi realizată într-o zi-două, deoarece aceasta nu înseamnă o restructurare a SFS, ci o „reorientare la 90°” a modului de gîndire al tuturor angajaţilor.